Tag Archive fitoterapie

Bydr. Cristina Munteanu

Busuioc (Ocimum basilicum)

foto: pixabay.com

Busuiocul este o plantă utilizată atât pentru proprietățile sale terapeutice, cât și pentru cele aromatice, ca și condiment.

În fitoterapie se utilizează frunzele, florile și uleiul esențial de busuioc.

Uleiul de busuioc conține linalol, eucaliptol, eugenol, camfor, anetol, taninuri, saponozide triterpenice ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm activitatea antispastică, carminativă, digestivă, antiinflamatoare, febrifugă, expectorantă, antivirală, antibacteriană, antifungică, antioxidantă, antidepresivă, antireumatică, galactogogă.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

foto: pixabay.com

Se folosește sub formă de infuzie, pulbere măcinată, tinctură, ulei esențial, diverse loțiuni și unguente pentru uz extern.

Se recomandă intern pentru

  • stimularea digestiei
  • meteorism abdominal
  • anorexie
  • gastroenterocolite (Salmonella, Campylobacter jejunii, Clostridium perferingens, Yersinia enterocolitica)
  • parazitoze intestinale
  • bronșite
  • pneumonii
  • sinuzită
  • infecții urinare (E. Coli)
  • depresie
  • insomnie
  • migrene.

Extern se utilizează ca și calmant în înțepături de insecte și ca repelent; în afecțiuni dermatologice:

  • acnee
  • eczeme
  • micoze
  • întreținerea părului.

Sub formă de inhalații se recomandă în afecțiuni respiratorii (bronșită, astm).

Nu se recomandă folosirea uleiului esențial de busuioc în timpul sarcinii.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Araújo Silva V, Pereira da Sousa J, de Luna Freire Pessôa H, Fernanda Ramos de Freitas A, Douglas Melo Coutinho H, Beuttenmuller Nogueira Alves L, Oliveira Lima E. Ocimum basilicum: Antibacterial activity and association study with antibiotics against bacteria of clinical importance. Pharm Biol. 2016;54(5):863-7. doi: 10.3109/13880209.2015.1088551. Epub 2015 Oct 10. PMID: 26455352.

3. Hirai M, Ito M. Sedative effects of the essential oil and headspace air of Ocimum basilicum by inhalation in mice. J Nat Med. 2019 Jan;73(1):283-288. doi: 10.1007/s11418-018-1253-3. Epub 2018 Oct 20. PMID: 30343352.

4. Pejčić M, Stojanović-Radić Z, Genčić M, Dimitrijević M, Radulović N. Anti-virulence potential of basil and sage essential oils: Inhibition of biofilm formation, motility and pyocyanin production of Pseudomonas aeruginosa isolates. Food Chem Toxicol. 2020 Jul;141:111431. doi: 10.1016/j.fct.2020.111431. Epub 2020 May 14. PMID: 32417365.

Bydr. Cristina Munteanu

Brusture (Arctium lappa)

Brusture (Arctium lappa)

foto: pixabay.com

Brusturele este o plantă care crește pe marginile drumurilor și în zone de teren necultivate de la câmpie, deal și până în zonele montane.

În fitoterapie se utilizează rădăcina de brusture.

Rădăcina de brusture este bogată în principii active precum: acid cafeic, inulină, mucilagii, hormoni vegetali (sitosterol, stigmasterol), săruri minerale ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm activitatea sa antibacteriană și antifungică, acțiunea antiinflamatoare, antioxidantă, hipoglicemiantă, diuretică, depurativă, detoxifiantă, antitumorală.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

Se folosește sub formă de decoct, pulbere măcinată, tinctură, diverse loțiuni de uz extern (tonice faciale și capilare).

Fibrele rădăcinii de brusture au proprietatea de a încorpora anumiți compuși toxici și de a facilita eliminarea acestora din organism. Astfel, consumată intern, rădăcina de brusture are un efect hepatoprotector și detoxifiant.

foto: pixabay.com

Se recomandă în tratamentul diferitelor afecțiuni dermatologice precum: acnee, furunculoză, eczeme, dermatita seboreică a scalpului. De asemenea, se recomandă persoanelor cu diabet tip II în menținerea unui nivel normal al glucozei sanguine.

Extern, rădăcina de brusture este utilizată îndeosebi pentru întărirea rădăcinii firului de păr și stimularea creșterii acestuia.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Alhusaini A, Fadda L, Hasan IH, Ali HM, El Orabi NF, Badr AM, Zakaria E, Alenazi AM, Mahmoud AM. Arctium lappa Root Extract Prevents Lead-Induced Liver Injury by Attenuating Oxidative Stress and Inflammation, and Activating Akt/GSK-3β Signaling. Antioxidants (Basel). 2019 Nov 24;8(12):582. doi: 10.3390/antiox8120582. PMID: 31771282; PMCID: PMC6943639.

4. Annunziata G, Barrea L, Ciampaglia R, Cicala C, Arnone A, Savastano S, Nabavi SM, Tenore GC, Novellino E. Arctium lappa contributes to the management of type 2 diabetes mellitus by regulating glucose homeostasis and improving oxidative stress: A critical review of in vitro and in vivo animal-based studies. Phytother Res. 2019 Sep;33(9):2213-2220. doi: 10.1002/ptr.6416. Epub 2019 Jun 24. PMID: 31232489.

5. Chen M, Xu J, Wang Y, Wang Z, Guo L, Li X, Huang L. Arctium lappa L. polysaccharide can regulate lipid metabolism in type 2 diabetic rats through the SREBP-1/SCD-1 axis. Carbohydr Res. 2020 Aug;494:108055. doi: 10.1016/j.carres.2020.108055. Epub 2020 Jun 7. PMID: 32535406.

6. Gao Q, Yang M, Zuo Z. Overview of the anti-inflammatory effects, pharmacokinetic properties and clinical efficacies of arctigenin and arctiin from Arctium lappa L. Acta Pharmacol Sin. 2018 May;39(5):787-801. doi: 10.1038/aps.2018.32. Epub 2018 Apr 26. PMID: 29698388; PMCID: PMC5943914.

7. Li X, Lin YY, Tan JY, Liu KL, Shen XL, Hu YJ, Yang RY. Lappaol F, an anticancer agent, inhibits YAP via transcriptional and post-translational regulation. Pharm Biol. 2021 Dec;59(1):619-628. doi: 10.1080/13880209.2021.1923759. PMID: 34010589; PMCID: PMC8143639.

8. Miazga-Karska M, Michalak K, Ginalska G. Anti-Acne Action of Peptides Isolated from Burdock Root-Preliminary Studies and Pilot Testing. Molecules. 2020 Apr 27;25(9):2027. doi: 10.3390/molecules25092027. PMID: 32349230; PMCID: PMC7248785.

9. Nascimento BAC, Gardinassi LG, Silveira IMG, Gallucci MG, Tomé MA, Oliveira JFD, Moreira MRA, Meirelles AFG, Faccioli LH, Tefé-Silva C, Zoccal KF. Arctium lappa Extract Suppresses Inflammation and Inhibits Melanoma Progression. Medicines (Basel). 2019 Jul 29;6(3):81. doi: 10.3390/medicines6030081. PMID: 31362372; PMCID: PMC6789568.

Bydr. Cristina Munteanu

Brad alb (Abies alba/Abies pectinata)

foto: pixabay.com

Bradul alb este un arbore de talie mare, ce poate atinge înălțimi de până la 50 m, fiind întâlnit în mod normal în zonele montane.

În fitoterapie se utilizează mugurii, mlădițele, scoarța și uleiul esențial de brad.

Uleiul esențial de brad conține α-pinen, limonen, taninuri, rășini, săruri minerale ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm faptul că este analgezic, antiinflamator, antimicrobian, expectorant, antitusiv, odorizant, stimulant, tonic, revulsiv, antireumatic, ușor diuretic, remineralizant.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

Intern se folosește sub formă de macerat glicerinic din muguri, tinctură din muguri sau rășină de brad, sirop din muguri, infuzie din muguri de brad, miere de brad.

Extern se recomandă sub formă de băi din infuzie de crenguțe de brad (singure sau în amestec cu alte plante), masaj cu ulei esențial (singur sau combinat cu alte uleiuri esențiale și întotdeauna diluat corespunzător într-un ulei vegetal), inhalații cu ulei esențial, ulei esențial difuzat în lămpi de aromaterapie. Pentru afecțiuni hemoroidale sau ginecologice sunt recomandate supozitoarele din rășină de brad.

Este recomandat astfel ca adjuvant în

  • tratamentul afecțiunilor și simptomelor respiratorii (bronșite, traheite, pneumonii, astm, tuse, sinuzită)
  • tulburări de mineralizare ale smalțului și osului (rahitism, osteoporoză, consolidarea oaselor după fracturi, carii)
  • reumatism
  • astenie
  • afecțiuni ale tractului urinar (cistite) și digestiv.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1.Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Deac, L, Studiu privind proprietățile antioxidante și antimicrobiene ale siropului din muguri de brad http://www.usamvcluj.ro/simpo_stud/files/2013/6.%20FACULTATEA%20DE%20STIINTA%20SI%20TEHNOLOGIA%20ALIMENTELOR/14.%20SECTIUNEA%20CONTROLUL%20SI%20EXPERTIZA%20PRODUSELOR%20ALIMENTARE/Deac%20Liana%20Mariana1/DeacLiana_CEPA_rom.pdf?fbclid=IwAR14r-nlVTu0DzFjjsh68L1xiWEmHNvwWEf5l7WtxkXTu032Y_sJYHP_Efc

4. Garzoli S, Masci VL, Caradonna V, Tiezzi A, Giacomello P, Ovidi E. Liquid and Vapor Phase of Four Conifer-Derived Essential Oils: Comparison of Chemical Compositions and Antimicrobial and Antioxidant Properties. Pharmaceuticals (Basel). 2021 Feb 8;14(2):134. doi: 10.3390/ph14020134. PMID: 33567501; PMCID: PMC7914598.

5. Lanzerstorfer A, Hackl M, Schlömer M, Rest B, Deutsch-Grasl E, Lanzerstorfer C. The influence of air-dispersed essential oils from lemon (Citrus limon) and silver fir (Abies alba) on airborne bacteria and fungi in hospital rooms. J Environ Sci Health A Tox Hazard Subst Environ Eng. 2019;54(3):256-260. doi: 10.1080/10934529.2018.1546498. Epub 2019 Feb 22. PMID: 30795725.

6. Sirše M, Fokter SK, Štrukelj B, Zupan J. Silver Fir (Abies alba L.) Polyphenolic Extract Shows Beneficial Influence on Chondrogenesis In Vitro under Normal and Inflammatory Conditions. Molecules. 2020 Oct 11;25(20):4616. doi: 10.3390/molecules25204616. PMID: 33050554; PMCID: PMC7587205.

Bydr. Cristina Munteanu

Arțar (Acer platanoides, Acer campestre)

foto: pixabay.com

Arțarul este un arbore foios, pe care îl întâlnim îndeosebi în regiunile de câmpie sau de deal. Genul Acer conține mai multe specii de arbori, dintre care cei mai cunoscuți din punctul de vedere al utilizării lor în medicina alternativă sunt Acer platanoides și Acer campestre.

În fitoterapie se utilizează frunzele, fructele, mugurii, scoarța și seva arborilor de arțar.

Scoarța arțarului este bogată în substanțe precum taninuri, flavone ș.a., fapt care îi conferă proprietăți antidiareice, hemostatice, cicatrizante. Este astfel indicată în dizenterie, enterocolite, hemoragii.

foto: pixabay.com

Seva arțarului este un lichid dulce, din care se obține renumitul sirop de arțar – edulcorant natural.

Mugurii de arțar au acțiune antiinflamatoare asupra colecistului, modificând compoziția chimică a bilei și reducând astfel precipitarea la acest nivel a sărurilor biliare și formarea calculilor biliari. Tot mugurii stimulează funcția pancreatică, având acțiune hipoglicemiantă.

Frunzele au acțiune antiiflamatoare, fiind indicate (sub formă de comprese cu infuzie, cataplasme sau tinctură) în dureri articulare și reumatism.

Un alt efect benefic al mugurilor și frunzelor de arțar îl subliniem la nivelul vaselor de sânge, cu rol protector asupra arterelor în special.

În cosmetică se recomandă curățarea tenului cu infuzie din frunze de arțar, având un efect antiinflamator și calmant (acnee, iritații).

Se folosește sub formă de infuzie, decoct, sevă, tinctură, extract, sirop în

  • litiază biliară
  • diskinezie biliară
  • hipercolesterolemie
  • enterocolite
  • reumatism
  • arterioscleroză
  • acnee.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

  1. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.
  2. González-Sarrías A, Li L, Seeram NP. Effects of maple (Acer) plant part extracts on proliferation, apoptosis and cell cycle arrest of human tumorigenic and non-tumorigenic colon cells. Phytother Res. 2012 Jul;26(7):995-1002. doi: 10.1002/ptr.3677. Epub 2011 Dec 6. PMID: 22147441.
  3. Liu C, Guo H, Dain JA, Wan Y, Gao XH, Chen HD, Seeram NP, Ma H. Cytoprotective effects of a proprietary red maple leaf extract and its major polyphenol, ginnalin A, against hydrogen peroxide and methylglyoxal induced oxidative stress in human keratinocytes. Food Funct. 2020 Jun 24;11(6):5105-5114. doi: 10.1039/d0fo00359j. PMID: 32356551.
Bydr. Cristina Munteanu

Astenia de primăvară

Bine ai venit primăvară!

Sunt periculoase schimbările de anotimpuri?

Schimbările de anotimpuri presupun de obicei modificarea mai mult sau mai puțin bruscă a condițiilor de mediu: temperatură, umiditate, presiune atmosferică, lumină etc.

Cu alte cuvinte bioritmul naturii influențează bioritmul ființei umane.

Acest fapt poate avea o influență asupra stării psihice și fizice a anumitor persoane.

Sunt afectate în special persoanele mai sensibile, vârstele extreme (copiii mici și vârstnicii) și bolnavii cronici.

Pentru că suntem în prag de primăvară, ne vom opri atenția la schimbările din această perioadă a anului.

Serotonina

Conform anumitor studii, în lunile de toamnă şi iarnă organismul produce mai puţină serotonină – hormonul care contribuie la reglarea stărilor noastre de bine și fericire.

Melatonina

Melatonina, supranumită și hormonul somnului, pregătește organismul pentru noapte prin inducerea stării de somn. Secreția de melatonină este stimulată de întuneric și inhibată de lumină. Astfel, nivelul de melatonină este mai mare noaptea și începe să crească de la apusul soarelui și scade spre dimineață. Toamna și iarna nivelul secreţiei de melatonină este mai ridicat. Primăvara, ziua începe să crească și noaptea să scadă, ceea ce duce și la scăderea nivelului de melatonină.

Un alt aspect este faptul că melatonina în procesul de secreție are ca precursor serotonina. Un nivel mic de serotonină va afecta secreția de melatonină.

Cortizolul

Numit și hormonul stresului, cortizolul are un efect de inhibare a secreției de melatonină. Fiziologic, cortizolul produs în mod normal de organism spre dimineață are rolul de a inhiba secreția de melatonină. Dar stresul eliberează nivele mari de cortizol, astfel încât un nivel de cortizol crescut va perturba secreția de melatonină.

Alimentația

Foto: pixabay.com

Din iarnă se intră în primăvară cu anumite carențe vitaminice și minerale și deseori cu surplus ponderal. Neexistând fructe și legume de sezon, cele existente sunt de import și deseori prea scumpe pentru anumite persoane care aleg să se alimenteze preponderent cu alimente precum orez, cartofi, fasole, varză, pâine, carne, conserve, asigurându-și un aport caloric suficient, dar o hrană săracă în vitamine și minerale.

Vitamina D

În timpul iernii expunerea la soare este mult redusă, ceea ce poate determina un deficit de vitamina D. Vitamina D este implicată nu numai în metabolismul osos, ci are legătură și cu sistemul imunitar, endocrin și psihic.

Diferențele de temperatură

Primăvara este un anotimp destul de capricios, cu alternanța unor zile cu diferențe mari de temperatură de la o zi la alta sau de la zi la noapte. Acest fapt poate crea probleme adaptării organismului uman. Organismul are nevoie de o perioadă de aproximativ 7-14 zile pentru a se acomoda la diferențe de temperatură mai mari.

Astenie de primăvară?

foto: istockphoto.com

Multe persoane pot avea în această perioadă simptome precum:

  • oboseală
  • amețeli
  • cefalee
  • somnolență
  • stări de tristețe
  • insomnie
  • iritabilitate
  • anxietate
  • tulburări de atenție
  • tulburări de memorie

Persoanele care suferă de afecțiuni precum astm sau reumatism pot resimți în această perioadă exacerbări ale problemelor lor de sănătate. De asemenea, persoanele cu afecțiuni cardiace pot înregistra fluctuații tensionale și palpitații.  

Persoanele mai sensibile pot să se confrunte cu dureri de cap, stări de iritabilitate, anxietate, melancolie sau chiar depresie.

O atenție deosebită trebuie acordată astfel în această perioadă bolnavilor cunoscuți cu afecțiuni psihice, cardiace, pulmonare sau oncologice.

Putem preveni astenia de primăvară?

Da!

Putem să ne facem ordine în alimentație și să introducem încă de la finele toamnei alimente bogate în vitamine și minerale: fructe, legume, diferite nuci și semințe.

În prag de primăvară să profităm de oferta ce ne-o face natura prin bogăția de alimente precum: urzici, spanac, leurdă, lobodă, ștevie, ridichi, salată, ceapă și usturoi verde ș.a.

Să ne hidratăm corespunzător.

Să acordăm atenție odihnei din timpul nopții. Și timpului pe care îl rezervăm pentru somn. Un somn de calitate înseamnă un somn de aproximativ 8 ore, începând de la ora 22, pentru copii chiar și mai repede.  

Să reducem timpul petrecut în ecrane și la lumină artificială.

Să profităm de apariția zilelor mai călduroase, a soarelui, a copacilor înfloriți și să petrecem mai mult timp în natură: plimbări, grădinărit.

Astenia de primăvară nu este o boală! Este efortul de adaptare al organismului nostru. De noi depinde dacă această adaptare se realizează armonios sau zgomotos și cu efecte asupra sănătății.                          

Plantele, regăsite sub diverse forme (gemoterapice, ceaiuri, uleiuri esențiale), precum și produsele apicole ne pot fi de ajutor în depășirea efortului de adaptare la schimbările dintre anotimpuri.                   

Gemoterapia

Foto: internet

Gemoterapia poate fi utilă în sprijinirea unei treceri armonioase a organismului de la iarnă la primăvară.

  • Extract din sevă de mesteacăn (Betula linfa)
  • Extract din muguri de porumbar (Prunus spinosa)
  • Extract din muguri de coacăz negru (Ribes nigrum)
  • Extract din muguri de stejar (Quercus pedunculata)

Aromaterapia

Foto: internet
  • Uleiul esențial de mentă
  • Uleiul esențial de pin
  • Uleiul esențial de ylang-ylang
  • Uleiurile esențiale de citrice (lămâie, portocală, bergamot, grapefruit etc.)

Fitoterapia

Fotografie de Tranmautritam pe Pexels.com
  • Urzica
  • Brusturele              
  • Ceaiul verde
  • Rozmarinul

Apiterapia

Fotografie de Pixabay pe Pexels.com
  • Mierea
  • Polenul
  • Lăptișorul de matcă             

  

dr. Cristina Munteanu

 

Acest material are scop informativ, nu înlocuiește vizita la medic și nu încurajează automedicația.

Bibliografie selectivă

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32163389/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9370207/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8987173/

Bydr. Cristina Munteanu

Ardei (Capsicum anuum)

foto: pixabay.com

Planta de ardei este cultivată în întreaga lume pentru fructul său – ardeiul – o legumă ce poate fi folosită atât ca aliment-condiment, cât și ca medicament.

Dintre soiurile de ardei amintim ardeiul gras, capia sau ardeiul iute cu o varietate de specii și cu o largă paletă cromatică (galben, verde, roșu). În funcție de soi și culoare vom avea o compoziție ușor diferită, cu predominanța unor substanțe.

Ardeiul iute este folosit cel mai mult în medicină. Varietăți: cayenne, chilli, jalapeno, habanero etc.

Conține capsaicină (principalul constituent activ), capsorubină, vitamine (A, B6, C, E, K), minerale (calciu, fier, fosfor, potasiu, magneziu), fibre ș.a.

Ardeiul iute este un tonic general al organismului.

Are o acțiune vasostimulatoare, fiind indicat persoanelor cu circulație periferică deficitară (mâini și picioare reci). De asemenea, are acțiune stimulantă a secrețiilor gastrice, fiind recomandat în hipoaciditate gastrică și în dispepsii atone.

Poate reduce greutatea corporală și obezitatea.

Are proprietăți antiinfecțioase, antiseptice, antivirale și antitumorale.

foto: pixabay.com

Are acțiune rubefiantă (produce congestia, roșeala pielii la locul aplicării) și analgezică locală; din acest motiv ardeiul iute este utilizat în

  • reumatism
  • artrite
  • nevralgii
  • lumbago
  • sciatică.

Este un bun stimulent al creșterii părului, fiind prezent în diverse loțiuni împotriva căderii părului (asociat cu brusture, urzică).

Este un remediu indicat în curele de dezalcoolizare.

Se poate consuma intern, ca atare, sub formă de pulbere, infuzie sau tinctură.

Extern se folosește sub formă de tinctură, loțiuni, unguente sau plasturi.

ATENȚIE!

Nu se recomandă în caz de ulcer gastro-duodenal.

Nu se aplică pe piele cu leziuni.

Poate declanșa reacții alergice.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Chilczuk B, Marciniak B, Stochmal A, Pecio Ł, Kontek R, Jackowska I, Materska M. Anticancer Potential and Capsianosides Identification in Lipophilic Fraction of Sweet Pepper (Capsicum annuum L.). Molecules. 2020 Jul 7;25(13):3097. doi: 10.3390/molecules25133097. PMID: 32646039; PMCID: PMC7412467.

3. Jia Zheng, Sheng Zheng, Qianyun Feng, Qian Zhang, Xinhua Xiao; Dietary capsaicin and its anti-obesity potency: from mechanism to clinical implications. Biosci Rep 30 June 2017; 37 (3): BSR20170286. doi: https://doi.org/10.1042/BSR20170286

4. Lavorgna M, Orlo E, Nugnes R, Piscitelli C, Russo C, Isidori M. Capsaicin in Hot Chili Peppers: In Vitro Evaluation of Its Antiradical, Antiproliferative and Apoptotic Activities. Plant Foods Hum Nutr. 2019 Jun;74(2):164-170. doi: 10.1007/s11130-019-00722-0. PMID: 30835044.

5. Sinisgalli C, Vezza T, Diez-Echave P, Ostuni A, Faraone I, Hidalgo-Garcia L, Russo D, Armentano MF, Garrido-Mesa J, Rodriguez-Cabezas ME, Rodríguez-Nogales A, Milella L, Galvez J. The Beneficial Effects of Red Sun-Dried Capsicum annuum L. Cv Senise Extract with Antioxidant Properties in Experimental Obesity are Associated with Modulation of the Intestinal Microbiota. Mol Nutr Food Res. 2021 Feb;65(3):e2000812. doi: 10.1002/mnfr.202000812. Epub 2020 Dec 28. PMID: 33300660

6. Villa-Rivera MG, Ochoa-Alejo N. Chili Pepper Carotenoids: Nutraceutical Properties and Mechanisms of Action. Molecules. 2020 Nov 27;25(23):5573. doi: 10.3390/molecules25235573. PMID: 33260997; PMCID: PMC7729576.

Bydr. Cristina Munteanu

Anghinare (Cynara scolymus)

foto: pixabay.com

Anghinarea este o plantă ierboasă, originară în regiunea mediteraneeană, utilizată atât în scop medicinal, cât și gastronomic.

Se utilizează frunzele, inflorescența (solzii cărnoși) și rădăcina acestei plante.

Frunzele sunt bogate în substanțe active precum: cinarină, acid cafeic, luteolină, inulină, enzime, uleiuri esențiale, vitamine (A, B1, B2, B3, B6, B9, C, K), minerale (calciu, magneziu, potasiu, sodiu) ș.a.

foto: pixabay.com

Planta de anghinare este renumită pentru proprietățile sale hepatoprotectoare. Alte efecte sunt: hipocolesterolemiant, hipoglicemiant, coleretic (stimulează secreția biliară), colagog (stimulează evacuarea bilei), de îmbunătățire a tranzitului intestinal (conținut mare de fibre), antiemetic, diuretic, antitumoral.

Se poate consuma sub formă de plantă crudă sau gătită, infuzie, pulbere, capsule, comprimate, tinctură – singură sau în combinații. Intră în componența bitterului suedez.

Anghinarea este indicată în

  • stări de greață
  • inapetență
  • hepatită cronică
  • ciroză hepatică
  • hipercolesterolemie
  • diabet zaharat
  • intoxicații.

ATENȚIE!!

Deoarece anghinarea are efect coleretic (stimulează secreția biliară) și colagog (stimulează evacuarea bilei), ea este contraindicată în obstrucțiile biliare sau în insuficiența hepatică gravă. Se consumă cu prudență, la recomandarea și sub supravegherea medicului, în caz de litiază biliară.

Nu se recomandă consumul de anghinare femeilor care alăptează.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Hassabou NF, Farag AF. Anticancer effects induced by artichoke extract in oral squamous carcinoma cell lines. J Egypt Natl Canc Inst. 2020 Apr 5;32(1):17. doi: 10.1186/s43046-020-00026-4. PMID: 32372389.

3. Mileo AM, Di Venere D, Linsalata V, Fraioli R, Miccadei S. Artichoke polyphenols induce apoptosis and decrease the invasive potential of the human breast cancer cell line MDA-MB231. J Cell Physiol. 2012 Sep;227(9):3301-9. doi: 10.1002/jcp.24029. PMID: 22170094.

4. Shao T, Yu Q, Zhu T, Liu A, Gao X, Long X, Liu Z. Inulin from Jerusalem artichoke tubers alleviates hyperglycaemia in high-fat-diet-induced diabetes mice through the intestinal microflora improvement. Br J Nutr. 2020 Feb 14;123(3):308-318. doi: 10.1017/S0007114519002332. PMID: 31915077; PMCID: PMC7015883.

5. Tang X, Wei R, Deng A, Lei T. Protective Effects of Ethanolic Extracts from Artichoke, an Edible Herbal Medicine, against Acute Alcohol-Induced Liver Injury in Mice. Nutrients. 2017 Sep 11;9(9):1000. doi: 10.3390/nu9091000. PMID: 28891983; PMCID: PMC5622760

Bydr. Cristina Munteanu

Coacăzul negru

https://view.publitas.com/amph/rjphp_2020_2_art-07/page/1

Coacăzul negru este o plantă cu multiple proprietăți terapeutice, o adevărată perlă neagră a fitoterapiei.

Dintre principalele acțiuni ale coacăzului negru menționăm faptul că este un bun antioxidant, antialergic (“cortizon-like”), antiviral, protector vascular și ocular etc.

Coacăzul negru (Ribes nigrum) – un veritabil antioxidant natural

REZUMAT
Fitoterapia reprezintă acea ramură a medicinei alternative care se ocupă cu tratamentul diverselor afecțiuni cu ajutorul plantelor și a preparatelor din plante. Una din plantele utilizate frecvent în tratamentele fitoterapice este coacăzul negru. Toate părțile sale componente sunt bogate în principii active cărora se datorează proprietățile sale fitoterapeutice. Numeroase studii au abordat proprietățile fitoterapeutice ale coacăzului negru. În acest material ne-am oprit asupra cercetării datelor din literatură care cuprind studii legate de acțiunea antioxidantă.

Cuvinte cheie: coacăz negru, Ribes nigrum, fitoterapie, antioxidant,
antocianine, fenoli

INTRODUCERE
Fitoterapia reprezintă acea ramură a medicinei alternative care se ocupă cu tratamentul diverselor afecțiuni cu ajutorul plantelor și a preparatelor din plante (1). Aceste preparate utilizează diferite părți componente ale plantelor (frunze, rădăcină, muguri, semințe, scoarță, flori) și pot fi regăsite sub diverse forme de prezentare, de la planta uscată pentru ceai, la comprimate, capsule, extracte, tincturi, uleiuri vegetale și esențiale, vinuri, siropuri, unguente.
Acțiunea plantelor se datorează compoziției lor chimice. Una din diferențele existente între un produs de sinteză și un produs fitoterapic este aceea că medicamentul conține de regulă o singură substanță activă, în timp ce o plantă conține numeroși compuși chimici. De exemplu, o plantă poate conține și până la 100000-200000 de metaboliți (2).
Una dintre plantele utilizate frecvent în tratamentele fitoterapice este coacăzul negru.

Coacăzul negru (Ribes nigrum) este un arbust de cultură, originar din Tibet (3), cu o înălțime de 1-2 m. Tulpina arbustului de coacăz negru este nespinoasă, frunzele sunt formate din 3 lobi ascuțiți și dințați pe margini, florile se găsesc grupate în 5-10 raceme gălbui-roșietice, iar fructele sunt bace sferice negre cu gust specific dulce-acrișor (3,4). Toate componentele arbustului de coacăz negru sunt bogate în numeroase principii active, care îi conferă proprietățile fitoterapeutice. Astfel, frunzele sale conțin flavonoizi, proantocianide, acid ascorbic, săruri minerale (4) ș.a. Fructele de coacăz negru sunt bogate în minerale (fier, calciu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc, cupru), vitamine (carotenoide, B 1 , B 2 , B 6 , C, PP), acizi organici (acid citric și malic), pigmenți antocianici, flavonoide (4,5). Mugurii de coacăz negru sunt utilizați în gemoterapie, constituind o sursă bogată de enzime, vitamine, minerale, aminoacizi, fitohormoni, cu efecte regeneratoare și reglatoare asupra organismului (6). Semințele sunt bogate în acizi grași polinesaturați (PUFA), cu precădere acid gama-linolenic, alpha-linolenic și omega-6, fitosteroli, tocoferol (4,7,8,9).
Datorită componenților activi enumerați, literatura citează coacăzul negru ca având un spectru larg de acțiuni: antioxidant (10), antiinflamator, antialergic (11,12,13), antiaterosclerotic (4), antiviral (14,15), antimicrobian (15,16), vasodilatator și hipotensiv (3), protector ocular (17), diuretic (18); susține funcția digestivă și metabolismul (19), sistemul osteoarticular (20) și muscular (21), sistemul nervos (22) ș.a.

OBIECTIVE

Obiectivul cercetării de față l-a constituit identificarea a cât mai multe studii științifice și date din literatură care să dovedească proprietățile antioxidante ale coacăzului negru.

MATERIAL ȘI METODĂ

Am căutat articole și studii care să demonstreze proprietățile antioxidante ale coacăzului negru în bazele de date PubMed, ScienceDirect și Google Academic în anii 2005-2020. Am identificat astfel o paletă largă studii, efectuate atât in vivo cât și in vitro. Am identificat studii care au avut ca subiect de cercetare coacăzul negru ca unic ingredient sau în combinații.
Nu am inclus în cercetarea noastră materialele care menționau generic doar Ribes spp., fără a fi făcută precizarea că este vorba și de coacăzul negru, existând mai multe specii de coacăz: alb (Ribes niveum), roșu (Ribes rubrum), auriu (Ribes aureum), agriș (Ribes uva-crispa) etc.

REZULTATE ȘI DISCUȚII


Efectul antioxidant al coacăzului negru este de departe cel mai explorat aspect al proprietăților fitoterapeutice ale acestei plante, din punctul de vedere al numeroșilor compuși antioxidanți (23,24) al tuturor părților sale componente. Fenolii (cu precădere antocianinele și flavonoidele) și acidul ascorbic sunt câteva din principiile active în care coacăzul este bogat reprezentat și cărora această plantă le datorează efectul său antioxidant.
Efectele antocianinelor și ale altor fenoli din coacăzul negru și o specie hibrid de zmeură ca inhibitori ai stresului oxidativ și ai deteriorării ADN-ului celular au constituit subiectul unui studiu publicat în anul 2006 (25). Studiul a demonstrat efectele protectoare ale extractelor din coacăz negru și specia hibrid asupra neuroblastomului uman și a celulelor promielocite expuse in vitro oxidării cu peroxid de hidrogen. Extractul fenolic din coacăzul negru a demonstrat cel mai mare efect protector împotriva neurotoxicității induse de peroxidul de hidrogen, a stresului oxidativ și a afectării ADN-ului celular.
Un studiu din anul 2007 (26) a examinat efectul sucurilor de portocale și de coacăze negre și a suplimentului de vitamina E asupra activității enzimei antioxidante paraoxonaza-1 (codificată la om de gena PON1) la pacienții cu boală arterială periferică. Concluzia studiului a fost aceea că prin consumul de suc de portocale și coacăz negru și suplimentul de vitamina E nu este influențată activitatea PON1 la pacienții cu boală arterială periferică.
Studiul următor (27), publicat în 2009, este un studiu randomizat controlat; cercetarea nu a observat niciun efect al α-tocoferolului asupra markerilor inflamatori sau ai celulelor endoteliale și concluzionează că numai doze foarte mari fiziologice de vitamina E pot afecta inflamația. În acest studiu, sucul de portocală și coacăz negru a redus markerii de inflamație (proteina C reactivă și fibrinogenul) la pacienții cu boală arterială periferică.
Un alt studiu din anul 2009 (28) a evaluat efectul extractului de coacăze negre pe leziuni ale celulelor endoteliale vasculare (a venei ombilicale umane) induse de peroxid de hidrogen. Concluzia experimentului a fost că extractul de coacăz negru ar putea inhiba hipoxia indusă celulelor endoteliale, poate proteja celulele endoteliale umane din vena ombilicală deteriorate de peroxidul de hidrogen și poate scădea rata de apoptoză a acestor celule.
Tot din 2009 datează un studiu (29) care susține conceptul potrivit căruia
consumul de antocianine de coacăz negru atenuează stresul oxidativ și poate, dacă este administrat la cantitatea și timpul adecvat, să completeze capacitatea de exercițiu pentru a spori gradul de reacție imună la potențialii agenți patogeni.
Un studiu comparativ publicat în anul 2010 (30), a evaluat in vivo efectul
antioxidant al coacăzului negru și al vitaminei E. Scopul acestui studiu a fost determinarea potențialului de scădere a stresului oxidativ al sucului de coacăz negru în comparație cu vitamina E. Stresul oxidativ a fost indus de aportul mare de acizi grași polinesaturați (PUFA) la porci. Aportul de suc din coacăz negru nu a redus formarea de malondialdehidă (indicator utilizat pentru a estima efectele stresului oxidativ asupra lipidelor), dar a prevenit eficient gradul de deteriorare a ADN-ului în leucocite, indus de aportul mare de PUFA. Concluzia acestui studiu a fost că, în aceste condiții experimentale, vitamina E a fost mai eficientă ca antioxidant decât sucul de coacăz negru.
În 2010 un grup de cercetători a analizat (31) in vitro efectele antioxidante ale unor băuturi bogate în polifenoli precum sucul din rodie, coacăz negru, struguri, acai și vin roșu; de asemenea, a urmărit in vivo efectul consumului pe termen scurt de către persoane sănătoase asupra proprietăților anti-aterogene. Studiul a demonstrat, pentru prima dată, faptul că sucul de rodie și cel de coacăz negru (și într-o măsură mai mică celelalte băuturi testate) consumat de subiecți sănătoși pe termen scurt a îmbunătățit proprietățile anti-aterogenice serice și au crescut in vitro activitatea paraoxonază 1 (PON1) lactonază cu până la 51%. În concluzie, sucurile bogate în polifenoli, cu proprietăți antioxidante in vitro impresionante, demonstrează, de asemenea, efecte antioxidante in vivo atunci când sunt analizate pentru consum pe termen scurt.
Un studiu din anul 2012 (32) a evaluat in vitro efectul protector al extractului din semințe de coacăze negre, roșii și albe asupra ADN-ului limfocitelor umane. Concluzia studiului oferă dovezi ale efectului protector al acestor extracte, numeroase din acțiuni fiind atribuite proprietăților antioxidante. Extractele din semințe de coacăze roșii și negre au prezentat un considerabil efect protector pe ADN-ul5
limfocitelor umane, chiar mai bun decât al antioxidanților sintetici și al agentului citoprotector utilizat în studiu.
Un alt studiu apărut în 2012 (33) relevă faptul că extractul din frunze de
coacăz negru are cele mai mari capacități antioxidante și antiinflamatorii (inhibarea activității MPO și a producției de ROS pe neutrofile activate) corelate cu cel mai mare conținut total de fenoli. De asemenea, extractele de muguri au arătat un rol antioxidant semnificativ, comparativ cu extractele din fructe: frunzele și mugurii conțin de două ori mai mulți compuși fenolici. Concluzia studiului este aceea că extractele de coacăze negre au un puternic efect antioxidant, demonstrat de testele clasice in
vitro, dar și de modele celulare, precum celulele endoteliale și neutrofilele
polimorfonucleare.


Tot din anul 2012 datează un studiu (34) care analizează efectele sucului de
coacăz negru asupra biomarkerilor legați de ateroscleroză în macrofage și
concluzionează că acest suc a prezentat un puternic efect antiinflamator in vitro pe macrofage de cultură, probabil datorat concentrațiilor sale ridicate de polifenol și acid ascorbic.
Un studiu efectuat în anul 2013 (35) a avut drept scop investigarea influenței sucului de coacăz negru asupra stresului oxidativ indus de etanol și consecințele sale asupra ficatului, creierului și serului șobolanilor. El a demonstrat că administrarea sucului de coacăz negru la șobolanii intoxicați cu etanol a exercitat un răspuns antioxidant prin refacerea nivelurilor de antioxidanți și a activității enzimatice și a prevenit efectele oxidante ale lipidelor și proteinelor. Valorile transaminazelor au revenit la normal după tratamentul cu coacăz negru la animalele cărora le-a fost administrat anterior etanol.
Un alt studiu, randomizat controlat, publicat în 2014 (36), a ajuns la concluzia că ingerarea sucului de coacăz negru bogat în vitamina C și polifenoli poate scădea stresul oxidativ și poate îmbunătăți sănătatea vasculară la persoanele cu un aport alimentar redus de fructe și legume.
O cercetare din 2014 (37) a avut drept scop determinarea compoziției chimice (antocianină, acid ascorbic, fenoli și taninuri) și a activității antioxidante și antimicrobiene ale sucurilor și extractelor din patru varietăți de coacăz negru. Efectul antioxidant a fost pus în strânsă corelație cu conținutul fenolic al speciilor investigate. Sucurile și extractele de coacăz negru testate în cadrul acestui studiu au prezentat
activitate antimicrobiană împotriva unui panel de microorganisme, cele mai sensibile tulpini în acest sens fiind L. monocytogenes și P. aeruginosa.
Tot în 2014 am identificat un studiu (38) care analizează efectele extractelor de coacăz negru asupra celulelor limfoblastoide umane TK6 și a deteriorării ADN-ului indusă de peroxidul de hidrogen. Rezultatele studiului concluzionează că tratamentul cu extracte de coacăz negru poate reduce instabilitatea genomică indusă de peroxidul de hidrogen în celulele umane, aceste efecte antigenotoxice fiind legate de polifenoli, acid ascorbic și alți compuși antioxidanți.
Un alt material din 2014 (39) analizează activitatea extractelor de coacăze
negre în raport cu membranele eritrocitare, concluzia studiului fiind aceea că extractele au o activitate antioxidantă ridicată și că prezența lor pe suprafața membranei eritrocitare atrage protecția împotriva radicalilor liberi.
Din 2014 datează un studiu (40) care analizează efectele fructelor de pădure, între care și coacăza neagră, asupra macrofagelor. Concluzia cercetării este aceea că antocianinele din fructele de pădure suprimă expresia și secreția mediatorilor proinflamatori din macrofage prin inhibarea translocării nucleare a NF-κB independent de mecanismul mediat de NRF2.
Următorul material este un studiu din 2017 (41), care a avut drept scop să
explice modul în care extractele din aronia și coacăz negru interacționează cu faza lipidică a membranei biologice și cu albumina umană. Rezultatele experimentului au concluzionat că extractele din aronia și coacăz negru și derivații lor de cianidină prezintă o activitate antioxidantă ridicată, care protejează membrana lipidică de radicalii liberi.
Un alt studiu datând din 2017 (42) evaluează in vitro activitatea
radioprotectoare a extractului de coacăz negru. Descoperirile realizate în urma cercetării susțin în mod evident potențialul de apărare a genomului de coacăz negru împotriva leziunilor ADN-ului indus de radiațiile gamma; aceste activități de apărare a genomului sunt legate de compușii antioxidanți din coacăze negre.


O cercetare publicată în anul 2018 (43) evaluează rolul coacăzului negru
(Ribes nigrum) în expunerea celulelor fibroblaste dermice umane la radiațiile UVB care induce producția de specii reactive de oxigen (ROS). Rezultatele acestui studiu au demonstrat că Ribes nigrum scade ROS și reduce generarea de IL-6 indusă de UVB în celulele NHDF. Aceste descoperiri sugerează că Ribes nigrum este un potențial agent anti fotoîmbătrânire.
Ultimul studiu pe care îl cităm datează din 2019 (44); el a urmărit comparativ extractele de coacăz negru, aronia, afin siberian (Lonicera caerulea) și revent (Rheum rhaponticum) privind activitatea lor antioxidantă și antimicrobiană. Cea mai puternică inhibare a creșterii bacteriene a fost observată în rădăcinile de culoare închisă ale reventului, iar aronia, afinul siberian și coacăzul negru au avut cea mai puternică activitate antioxidantă.

CONCLUZII


Studiile numeroase identificate în perioada 2005-2020 au scos în evidență
preocuparea pentru proprietățile coacăzului negru în general și pentru cea antioxidantă în special. Am identificat o gamă largă de studii, vizând coacăzul negru singur sau în asociere cu alte plante, studii efectuate in vitro sau in vivo, pe animale sau pe oameni, urmărind obiective diverse, de la cele terapeutice la cele legate de industria alimentară.
Majoritatea studiilor concluzionează că există o acțiune antioxidantă a
coacăzului negru. Efectul antioxidant se datorează în principal fenolilor, din care se remarcă antocianinele și flavonoidele. Trebuie să ținem cont de faptul că în compoziția coacăzului există numeroase substanțe cu efect antioxidant și că vorbim de o acțiune sinergică a acestor substanțe, iar acest conținut este și el direct influențat de numeroși factori precum partea din plantă utilizată, condițiile climatice în perioada dezvoltării, timpul de recoltare, modul de procesare (45,46) etc.
Considerăm necesară efectuarea mai multor studii clinice, și chiar reluarea unor studii anterioare, pentru a putea înțelege mecanismele prin care acționează substanțele active din coacăzul negru.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Oportunități apifitoterapice în prevenția și tratamentul COVID-19

Materialul îl găsiți și aici:

https://rjmp.com.ro/articles/2020.4/RJMP_2020_4_Art-02.pdf

Pandemia generată de noul coronavirus și absența unui tratament eficient și etiologic a determinat o serie de cercetători să își îndrepte atenția spre oportunitățile oferite de medicina alternativă. Materialul de mai jos cuprinde studii științifice care au urmărit să identifice plante și fitocompuși cu acțiune antivirală în infecția cu virusul SARS-CoV-2.

REZUMAT

În decembrie 2019 a izbucnit în Wuhan (China) epidemia de COVID-19, care s-a extins în scurt timp la nivelul întregului glob, generând pandemia ce a pus lumea medicală în dificultate. În absența unui tratament etiologic și a unui vaccin eficient, cercetătorii și-au îndreptat atenția și spre tratamentele alternative, o serie de molecule vegetale fiind analizate
prin simulări computerizate în ceea ce privește potențialul inhibitor asupra proteinelor principale ale SARS-CoV-2. De asemenea, s-au inițiat o serie de studii clinice bazate pe formule tradiționale din plante medicinale, în special de către țări în care există o orientare spre medicina alternativă.

Cuvinte cheie: SARS-CoV-2, COVID-19, andocare moleculară, medicină
alternativă, fitoterapie, fitocompuși, quercetină, flavonoizi, propolis, ciuperci, micronutrienți

INTRODUCERE

Începând cu finele anului 2019 și continuând până în prezent întreaga omenire a fost pusă în fața gestionării unei probleme de proporții – pandemia generată de noul coronavirus – SARS-CoV-2. Apărut în Wuhan (China) în luna decembrie 2019 virusul SARS-CoV-2, înrudit cu virusurile SARS-CoV și MERS-CoV (1), provoacă boala COVID-19. Cu un impact
medical, social, economic, mass-media și psiho-emoțional de mare însemnătate, noul coronavirus prezintă o contagiozitate ridicată (2) și un polimorfism al simptomatologiei ce include de la forme asimptomatice la forme cu simptome grave, potențial letale. Simptomele pot fi respiratorii (3), dermatologice (4,5), digestive (6,7), renale (8), neurologice (9),
psihiatrice (10) etc.

Cu o fiziopatologie complexă, principalele mecanisme implicate în infecția cu virusul SARS-CoV-2 sunt cele imunologice și hematologice, în formele severe de boală generându-se acea producție exagerată de interleukine supranumită furtună de citokine (11,12); ceea ce urmează este un răspuns inflamator grav și serioase probleme de coagulare prin activarea cascadei coagulării (13).
Deși populația pediatrică și adulții tineri fac forme predominant asimptomatice sau ușoare, acest lucru nu constituie o regulă, existând cazuri care au evoluat cu sindrom acut de detresă respiratorie (ARDS) sau disfuncție multiplă de organ (MODS) (14,15).
La aproape un an de la apariția declarată oficial a primelor cazuri de infecție cu noul coronavirus în Wuhan, China, lumea medicală nu deține încă un tratament eficient și etiologic. Se utilizează tratament suportiv și simptomatic. Opțiunile actuale de tratament sunt medicamente cu efect antiviral precum antimalaricele de tipul hidroxiclorochinei (16),


inhibitorii de protează utilizați în tratamentul infecției HIV de tipul combinației lopinavir-ritonavir (Kaletra), alte antivirale de tipul remdesivir, favipiravir (17) ș.a. Opțiunile mai noi de tratament includ tratament cu plasmă de la persoane convalescente (18), anticorpi
monoclonali anti-receptor IL-6 (sarilumab, tocilizumab), anticorpi monoclonali anti-IL-6 (siltuximab) sau antagoniști de receptori de IL-1 (Anakinra) (19,20). Vaccinul încă se află în stadiul studiilor clinice (21). De asemenea, o serie de micronutrienți precum vitamina C, vitamina D, vitamina A, vitamina E, zincul, seleniul, acizii grași Omega-3 ș.a. au fost sau sunt evaluați în ceea ce privește beneficiul adus în infecția cu virusul SARS-CoV-2 (22, 23).
În absența unui tratament etiologic și a multiplelor efecte adverse ale tratamentelor încercate până acum (24-29), preocupările cercetătorilor s-au orientat și spre tratamentele alternative în încercarea de a găsi un tratament eficient împotriva infecției cu virusul SARS-CoV-2. Preocupările pentru un tratament alternativ pe bază de plante sunt realizate îndeosebi de țări care au o orientare spre medicina alternativă precum China și alte state orientale sau statele africane. Astfel, în luna septembrie 2020 experții OMS au aprobat un protocol pentru testarea unor medicamente bazate pe plante în tratamentul COVID-19 în
cadrul unor studii clinice care se vor derula în Africa (30).

OBIECTIVE

Obiectivul acestui studiu a fost identificarea unor metode alternative de prevenție și tratament în COVID-19.


MATERIAL ȘI METODĂ


Am căutat articole și studii științifice care să identifice plante și fitocompuși cu acțiune antivirală în infecția cu virusul SARS-CoV-2 în bazele electronice de date PubMed, ScienceDirect și Google Academic în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 octombrie 2020. Am identificat astfel numeroase studii, in silico și in vitro, mai puțin studii clinice, care au avut ca subiect de cercetare plante sau compuși activi din plante cu acțiune antivirală în infecția cu virusul SARS-CoV-2. De asemenea, am identificat studii care au avut ca subiect de cercetare acțiunea antivirală a propolisului, studii pe care le-am inclus în cercetarea noastră,
apiterapia constituind alături de fitoterapie una din principalele metode tradiționale de tratament. Nu am inclus în cercetarea noastră materialele care făceau referire la microbiota intestinală și la nutriție în prevenția infecției cu SARS-CoV-2 și ameliorarea simptomatologiei
COVID-19. De asemenea, nu am inclus materialele la care se specifică faptul că nu au trecut prin procedura de peer review.


REZULTATE ȘI DISCUȚII


Țintele farmacologice în tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2 sunt anumite proteine implicate în procedeul de replicare al virusului, precum: 3CLpro (Mpro), PLpro, helicaza, RdRp (ARN polimeraza ARN-dependentă), proteina S (29) ș.a. De asemenea, deoarece virusul pătrunde în celulele gazde utilizând enzima 2 de conversie a angiotensinei, a fost investigată și relația cu angiotensin convertaza 2 (ACE2).
Cercetările bazate pe plante și pe compușii lor bioactivi au selectat în primă instanță plante medicinale cu recunoscute proprietăți antivirale pe virusuri precum Influenza A și B, herpes virusuri (herpes simplex tip 1 și 2, virusul varicelo-zosterian, citomegalvirus, Epstein-Barr), virusuri hepatitice, MERS-CoV, SARS-CoV (31-38) etc. Ulterior, cercetările au fost
aprofundate prin testarea in silico a acelorași ținte farmacologice vizate și în tratamentele clasice.
Screeningul pe scară largă al plantelor medicinale în vederea identificării compușilor antivirali activi datează încă din anul 1952 (39). Dintre plantele cu recunoscute proprietăți antivirale menționăm coacăzul negru (40-42), echinaceea (43-45), salvia (46), ceaiul verde (47,48), cuișoarele (49,50), busuiocul (51), cătina (52), usturoiul (53), ceapa (54,55), ghimbirul (49,56,57), turmericul (58), pătlagina (59), aloea (60), pelinul dulce/pelinița (61), extractul din semințe de struguri (62), frunzele de măslin (63), lemnul dulce (64), ciupercile de tipul Maitake (65), Shiitake (66) dar și alte specii (67,34), o serie de alge (68), plante chinezești (69), plante indiene (70,71), lista rămânând deschisă. Dintre produsele apicole propolisul este documentat a avea acțiune antivirală (72,73).
Deoarece cercetările efectuate pe plantele medicinale au descoperit în componența acestora compuși activi de ordinul zecilor și sutelor (74), oamenii de știință au încercat să izoleze acei fitocompuși cu potențiale acțiuni farmacologice și efecte adverse minime. Dintre compușii activi din plante cu acțiuni antivirale se remarcă astfel quercetina (75,76),
andrografolida (77), acidul glicirizic (78), baicalina (79,80), luteolina (81,82), resveratrolul (83,84), curcumina (85-87), eugenolul (88), artemisinina (89), galatul de epigalocatechină (90) hesperitina (91), antocianina (92) și multe altele.

Au fost realizate screeninguri computerizate pe numeroase plante, mai precis pe fitocompușii activi din acestea, pentru a prezice interacțiunile dintre diferite substanțe (fitocompuși sau medicamente) și proteinele SARS-CoV-2. Astfel, a putut fi determinată afinitatea de legare a diferitelor substanțe față de țintele moleculare ce prezintă interes în contextul noii pandemii și au putut fi subliniate proprietățile antivirale ale compușilor activi din diverse plante.
O serie de medicamente pe bază de plante chinezești și fitocompuși cu acțiune antivirală, cu potențial de a inhiba virusul SARS-CoV-2, au fost evaluate (93) vizând proteine precum proteina S (Spike), 3CLpro, PLpro, RdRp și angiotensin convertaza 2 (ACE2).
Fitocompușii analizați în studiul la care facem referință sunt: quercetina, andrografolida, acidul glicirizic, baicalina, luteolina și extractul alcoolic de patchouli. Studiul a prezis afinitățile de legare dintre acești compuși și țintele farmacologice care vizează virusul SARS-CoV-2.
Astfel, în urma testelor efectuate, s-a dovedit in silico faptul că quercetina, andrografolida (izolată din Andrographis paniculata), glicirizina (izolată din lemnul dulce/Glycyrrhiza glabra), baicalina (izolată din Scutellaria baicalensis), extractul alcoolic de patchouli și luteolina inhibă 3CLpro în special, dar și celelalte proteine: PLpro, RdRp, proteina S, având potențial terapeutic în infecția cu virusul SARS-CoV-2.
Următorul studiu (94) reprezintă o revizie de literatură sistematică și meta-analiză, care a evaluat studii controlate randomizate ce au determinat eficacitatea în COVID-19 a medicinei chinezești bazate pe plante. Un număr de 18 studii s-au încadrat în criteriile de includere, 5 studii multicentrice și 13 monocentrice – studii realizate în anul 2020 în China și publicate în limba chineză (cu excepția unuia singur, publicat în limba engleză). 31 de medicamente chinezești bazate pe plante au fost utilizate în această revizuire. Cele mai des utilizate plante sunt: rădăcina de lemn dulce (Gancao, Radix Glycyrrhizae) (48,39%), rădăcina de Scutellaria (Huangqin, Radix Scutellariae Baicalensis) (35,48%), rizomul de
Pinellia (Banxia, Rhizoma Pinelliae Tematae) (35,48%), fructul de Forsythia (Lianqiao, Fructus Forsythiae Suspensae) (32,26%) și semințele de caise amare (Kuxingren, Semen Armeniacae Amarum) (32,26%). Ca și modalitate de prezentare a remediilor se remarcă: decoctul (54,84%), urmat de granule (22,58%), forma injectabilă (12,90%), lichid pentru administrare orală (6,45%), capsulă (6,45%) și tabletă (3,23%). Eficacitatea tratamentelor a fost evaluată într-o meta-analiză prin îmbunătățirea semnificativă a imaginilor CT-ului pulmonar (13 studii, n = 1402; RR = 1,23; IC 95%: 1,15-1,32; I 2 = 31%, P  <0,00001). De asemenea, rata de vindecare a înregistrat o îmbunătățire semnificativă la cei tratați cu remediile pe bază de plante chinezești (7 studii, n = 1523; RR = 1,18; IC 95%: 1,13-1,24; I 2 = 24%, P  <0,00001) și s-a remarcat o reducere semnificativă a duratei de spitalizare (2 studii, n = 119; WMD: -1,99; IC 95%: -3,28 până la -0,70; I 2 = 0%, P  = 0,002), a simptomelor clinice (febră, tuse, oboseală) și a markerilor inflamatori.

O formulă – Qing Fei Pai Du Tang (QFPDT) – utilizată în medicina chineză, care include 21 de plante, a fost raportată (95) a fi eficientă în COVID-19 în 10 provincii din China continentală. În acest studiu au fost analizate plante precum Ephedra sinica, Bupleurum chinense, Pogostemon cablin, Cinnamomum cassia, Scutellaria baicalensis, cu acțiune antivirală și imunomodulatoare, implicate în prevenirea furtunii de citokine și reglarea ACE2.
Două flavone și o triterpenă au fost analizate (96) ca fiind eficace împotriva SARS-CoV-2, prezentând în simularea computerizată efectuată o energie de andocare mai mică comparativ cu medicamentul antiviral indinavir. Acești trei fitocompuși propuși pentru cercetări suplimentare sunt: sodwanona B obținută din speciile sud-africane ale buretelui
marin Axinella sp., kemferol (regăsit în alimente precum varză, broccoli, roșii, fasole, struguri sau în plante medicinale precum Ginkgo biloba, Tilia spp., Acacia nilotica) și ciclomulberrina din Morus alba L.
Medicina tradițională chineză apare din nou în interesul cercetătorilor (97) cu un remediu utilizat în tratarea infecțiilor acute ale tractului respirator superior și inferior – capsulele Shufeng Jiedu (SFJDC). Cele opt plante din compoziția remediului – rhizoma Polygoni Cuspidati, fructus Forsythiae, radix Isatidis, radix Bupleuri, herba Patriniae, herba Verbenae, rhizoma Phragmitis și radix Glycyrrhizae – au demonstrat efecte imunomodulatoare și antiinflamatorii prin mecanisme multiple, constituind un remediu cu potențial antiviral în infecția COVID-19.
Un studiu retrospectiv (98) a analizat efectul granulelor Jinhua Qinggan asupra pneumoniei cu noul coronavirus la un număr de 80 de pacienți cu vârste cuprinse între 15 și 86 de ani, diagnosticați în perioada 24 ianuarie – 17 februarie 2020 în Beijing YouAn Hospital. Dintre aceștia, grupul experimental (44 de pacienți) a primit granule Jinhua Qinggan în termen de 24 de ore de la internare, în timp ce grupul de control (36 de pacienți)
fie nu a primit granule Jinhua Qinggan, fie a luat granulele pentru mai puțin de 2 zile. Studiul a comparat durata detectării acidului nucleic viral în cele două grupuri și timpul de recuperare pulmonară prin modificarea imaginilor la CT toracic, ambele mai mici în grupul experimental
– ceea ce demonstrează eficiența utilizării acestui remediu la pacienții cu infecție COVID-19.
Un alt studiu retrospectiv (99) a analizat evoluția unui număr de 36 pacienți internați în perioada 17 ianuarie 2020 – 28 ianuarie 2020 în The Fifth Affiliated Hospital of Sun Yat-sen University din Zhuhai, Guangdong, China. Studiul a urmărit eficacitatea remediilor bazate pe plante (NMH), astfel încât din cei 36 au fost selectați 22 pacienți și au fost create două grupuri, grupul experimental NMH (11 pacienți) care a beneficiat de tratament combinat NHM cu tratament medical occidental standard și grupul de control (11 pacienți) care a beneficiat doar de tratamentul medical standard. Durata febrei a fost mai mică în grupul NMH, numărul cazurilor cu diaree mai mic și îmbunătățirea imaginii CT toracic a fost
constatată într-o perioadă mai scurtă în grupul experimental comparativ cu cel de control. Studiul concluzionează faptul că remediile bazate pe plante pot îmbunătăți simptomele clinice ale pacienților cu COVID-19 și ar putea fi eficiente în tratarea COVID-19, fiind necesară efectuarea unui studiu clinic mai larg, controlat randomizat prospectiv.
Proprietățile plantei indiene Tinospora cordifolia, utilizată frecvent în medicina ayurvedică, au fost investigate prin screening computerizat (100). Mai exact, au fost evaluați fitocompușii berberină, β-sitosterol, colină, tetrahidropalmatină și octacosanol privind proprietățile lor de inhibare asupra 3CLpro. Berberina a prezentat cel mai bun potențial de
inhibare al 3CLpro, urmată de β-sitosterol, octacosanol, tetrahidropalmatină, colină.
Tinospora cordifolia (Guduchi/Giloy) a constituit subiectul unor cercetări (101) și alături de alte plante indiene precum busuiocul (Ocimum sanctum /Tulsi) și Withania somnifera (Ashwagandha). Studiul de andocare moleculară la care ne referim a arătat șase inhibitori probabili împotriva Mpro, extrași din aceste plante medicinale: doi din Withania somnifera (withanosida V și somniferina), unul din Tinospora cordifolia (tinocordisida) și trei din Ocimum sanctum (vicenina, isorientin 4′-O-glucozid 2″-O-p-hidroxibenzoat și acidul ursolic).
Fitocompușii din Ashwagandha și propolis au fost analizați într-un studiu (102) care a examinat potențialul de legare la proteina Mpro a SARS-CoV-2 al withaferinei-A, withanonei (withanolide active din Ashwagandha) și esterulului fenetilic al acidului cafeic (CAPE – ingredient bioactiv al propolisului). Prezentul studiu a prezis o bună afinitate de legare a
acestor compuși naturali și potențialul inhibitor al withanonei și CAPE pentru proteaza Mpro a SARS-CoV-2.
Potențialul unor flavonoide prezente în propolis de a se lega de receptorii ACE2 a fost investigat in silico (103), cuantificând constantele de legare ale acestora. Flavonoidele analizate au fost: acidul cafeic, esterul fenetilic al acidului cafeic, crisina, galangina, miricetina, rutina, hesperitina, pinocembrina, luteolina și quercetina. Studiul concluzionează
că aceste substanțe prezintă afinitate de legare bună și reprezintă un potențial terapeutic în tratamentul COVID-19.
Propolisul și Ashwaganda au constituit subiectul unui alt studiu (104), care a demonstrat potențialul inhibitor asupra proteazei Mpro al fitocopușilor withaferină A, withanonă și al esterului fenetilic al acidului cafeic.
32 de condimente și plante naturale au fost examinate (105), folosind procedeul de andocare moleculară, ca inhibitori pentru Mpro. Acidul salvianolic A (din Salvia officinalis) și curcumina (din Curcuma longa) au prezentat afinități de legare mai bune împotriva Mpro față de lopinavir. Acidul salvianolic A a demonstrat o stabilitate complexă mai mare decât curcumina sau lopinavirul.
Planta indiană Azadirachta Indica (Neem) a fost investigată într-un studiu (106) care a evaluat 19 compuși extrași din frunze (quercetina, nimbosterol/β-sitosterol, nimbolid), flori (acid palmitic, acid oleic, linoleic acid), scoarță (margocin, nimbidiol, nimbiona) și semințe
(azadiradiona, fraxinellona, salannina, salannol, vepin, azadirona, gedunina, azadirachtina H, nimbina, desacetilgedunina); aceștia au fost testați prin simulare computerizată și au demonstrat acțiunea asupra PLpro. Dintre cei 19 enumerați anterior, desacetilgedunina (DCG) a prezentat cea mai mare afinitate de legare față de PLpro. În acest studiu desacetilgedunina a prezentat o afinitate de legare mai mare decât toate medicamentele
cunoscute și active utilizate: clorochina, hidroxiclorochina, remdesivirul, ribavirina (tribavirină), favipiravirul (avigan), ritonavirul, nitazoxanida.
Un alt studiu privitor la Neem (107) a utilizat metode de andocare și simulare computerizată pentru a identifica inhibitori ai proteinei membranare (M) și de înveliș (E) a SARS-CoV-2. Din cei 70 de fitocompuși ai plantei medicinale Azadirachta indica (Neem) analizați prin procedee de andocare moleculară, nimocina și nimbolina A au demonstrat capacitatea de a inhiba activitatea proteinelor de înveliș (perturbând activitatea canalelor ionice) și membranare ale SARS-CoV-2.


Rolul canalelor ionice ale proteinei E de înveliș a fost studiat și în alte materiale (108), studiile efectuate până acum sugerând că activitatea acestor canale ionice este necesară pentru propagarea virusului. Fitomolecule precum belachinal, bacaflavanona E și vibsanol B
au fost documentate (109) ca având rol în restricționarea canalelor ionice ale proteinei E de înveliș a SARS-CoV-2, reducând mișcarea de îndoire a membranei și diminuând astfel patogeneza virusului.
Planta indiană Justicia adhatoda a constituit subiectul unei alte cercetări (110), care a identificat în frunzele acesteia șase alcaloizi (vasicolină, vasicolinonă, vasicinonă, vasicină, adatodină și anizotină) care interacționează cu proteina Mpro a SARS CoV-2. Dintre aceștia,
anizotina este compusul care a interacționat cel mai puternic, complexul Mpro-anizotină fiind mai stabil decât complexul Mpro-darunavir/lopinavir. Din aceste motive, anizotina a fost propusă pentru a inhiba activitatea proteolitică a proteazei Mpro.
Un număr de zece plante indiene a fost investigat (111) în ceea e privește acțiunea fitocompușilor lor asupra Mpro și a proteinei S a noului coronavirus, precum și a receptorului ACE2. S-au remarcat cucurbitacina E, orientina, bis-andrografolida, cucurbitacina B, isocucurbitacina B, vitexina, berberina, acidul brionolic, piperina și magnoflorina cu
proprietăți inhibitoare virale.
Broussonetia papyrifera (dud japonez) a fost analizată într-un studiu in silico (112), care a identificat în componența sa polifenoli cu rol inhibitor pentru proteaza Mpro/3CLpro a SARS-CoV-2. Studiul a plecat de la raportările deja existente ale eficienței polifenolilor din Broussonetia papyrifera în interacțiunea cu proteazele SARS-CoV și MERS-CoV (113).
Simulările dinamicii moleculare au arătat că toate complexele Mpro-polifenol analizate au prezentat o afinitate de legare mai mare și, în concluzie, sunt mai stabile decât complexul Mpro-darunavir/lopinavir.
Opt diterpene (18-hidroxferruginol, hinokiol, ferruginol, 18-oxoferruginol, O-acetil-18-hidroxferruginol, metil dehidroabietat, acid izopimaric, kayadiol) și patru biflavonoide (amentoflavonă, bilobetină, ginkgetin, sciadopitysină) din frunzele plantei Torreya nucifera au fost evaluate (114) ca potențiali inhibitori ai proteazei Mpro a SARS CoV-2. Studiul a relevat
faptul că trei biflavonoide ale T. nucifera (amentoflavona, bilobetina și ginkgetinul) au o afinitate de legare mai puternică decât inhibitorul N3 și lopinavir față de Mpro și pot acționa astfel ca inhibitori pentru SARS-CoV-2.
Proprietatea unor fitoestrogeni de a inhiba virusul SARS-CoV-2 a fost investigată (115) prin testarea moleculelor din plante în relația cu proteina de șoc termic A5 de la suprafața celulelor (HSPA5). Rezultatele cercetării arată o afinitate de legare ridicată pentru fitoestrogeni (diadiazina, genisteina, formonteina și biochanina A din Cicer arietinum – năut),
acid clorogenic (găsit în cafea), acid linolenic (extras din uleiurile vegetale precum canola, soia, semințe de in, măsline și unele nuci), acid palmitic, acid cafeic (găsit în multe surse, inclusiv fructe de pădure, ierburi, ciuperci și boabe de cafea), hidroxitirosol (găsit în uleiul de măsline extravirgin), acid cis-p-cumaric (găsit în ciuperci, alune, roșii și usturoi),
cinamaldehidă (găsită în Cinnamomum verum), timochinonă (semințe de Nigella sativa).
Planta de ceai (Camellia sinensis L.) a constituit obiectul unui studiu (116) ce a selectat moleculele bioactive din componența sa cu acțiune inhibitoare asupra proteazei Mpro a SARS-CoV-2. Fitomoleculele oolonghomobisflavan-A, teasinensin-D și teaflavin-3-O-
gallat au prezentat în simularea computerizată realizată scoruri de andocare mai mari decât medicamentele atazanavir, darunavir și lopinavir.
De asemenea, opt polifenoli din ceaiul verde au fost investigați (117) într-un studiu in silico ca potențiali inhibitori ai proteazei Mpro. Dintre aceștia, trei –și anume: epigallocatechin gallat (EGCG), epicatechin gallat (ECG) și gallocatechin-3-gallat (GCG) – au prezentat o afinitate de legare mai mare decât inhibitorul de protează N3.
Flavonoidele din ceaiul verde (Camelia sinensis) au fost selectate într-un alt studiu (118) care a urmărit testarea rolului acestora în procesul de legare al glicoproteinelor SARS-CoV-2 de receptorul celulei gazdă ACE2. Dintre moleculele selectate, epigallocatechin gallat (EGCG), teaflavin digallat (TFDG) și teaflavin monogallat (TFMG) au demonstrat o afinitate
mult mai mare față de proteina virală S în comparație cu idroxiclorochina.
Câțiva metaboliți naturali secundari, între care delfinidin 3,5-diglucozid, scutellarein 7-glucozid, avicularina și acidul 3,5-di-O-galloylshikimic, au fost analizați in silico (119) în ceea ce privește afinitatea de legare față de proteaza Mpro a noului coronavirus și receptorul ACE2 al celulei gazdă. Fitocompușii au prezentat afinitate de legare bună, însă cercetarea subliniază o biodisponibilitate orală slabă a acestora, sugerând necesitatea încorporării acestora în nano/microparticule enterorezistente.
Plantele medicinale africane au ridicat și ele interesul cercetătorilor într-un studiu (120) care a analizat 62 alcaloizi și 100 terpene ca potențiali inhibitori ai 3CLpro. Dintre aceștia, un număr de șapte (10-hidroxiusambarensină, criptoquindolină, 6-oxoisoiguesterină,
22-hidroxihopan-3-onă, criptospirolepină, izoiguesterină, acid 20- epi brionolic) au prezentat afinitatea de legare cea mai bună pentru 3CLpro în procedeul de simulare computerizată.
O serie de plante marocane au fost analizate (121) ca inhibitori împotriva proteazei principale a SARS-CoV-2. Dintre cele 67 de molecule naturale analizate, trei – crocina (Crocus Sativus L.), digitoxigenina (Nerium Oleander) și β-eudesmol (Lauris Nobilis L.) – au fost propuse ca inhibitori ai noului coronavirus, cu o afinitate de legare bună față de proteaza
principală a SARS-CoV-2.


Studiul următor (122) a selectat un număr de 40 de fitocompuși cu acțiune antivirală, urmărind să demonstreze prin procedee de andocare moleculară interacțiunea acestora cu proteaza principală a SARS-CoV-2. Din numărul inițial de compuși s-au remarcat hipericina, cianidina 3-glucozida, baicalina, glabridina și α-cetoamida-11r, care ar putea fi utilizate ca inhibitori pentru 3CLpro.
O serie de fitocompuși din plante și condimente indiene, precum și un preparat ayurvedic Anupana, au fost urmăriți într-un studiu in silico (123) ca potențiali inhibitori ai proteinelor SARS-CoV-2 și ai angiotensin convertazei 2. Rezultatele de andocare și simulare computerizată au indicat faptul că epicatechina, embelina, hesperidina, cafestolul,
murraianina și murrayaquinona-A prezintă o eficacitate mai mare a inhibării proteinelor noului coronavirus decât hidroxiclorochina, remdesivirul și ribavirina. Preparatul Anupana a fost inclus în studiu datorită faptului că are în componență epicatechină, hesperidină și
mangiferină. Cei cinci inhibitori enumerați anterior se regăsesc în plante și condimente precum: mentă, ceai, frunze de curry, cacao, citrice, struguri, piper negru fals (Embelia ribes).
Un alt material (124), de data aceasta un studiu in vitro, ne demonstrează efectul antiviral al remdesivirului, lopinavirului, homorringtoninei și emetinei împotriva virusului SARS-CoV-2. Remdesivirul inhibă replicarea SARS-CoV-2 în celulele Vero-E6 cu EC 50 la 23,15 μM. Lopinavirul inhibă replicarea SARS-CoV-2 cu EC 50 la 26,63 μM. Homoharringtonina și emetina inhibă replicarea SARS-CoV-2 cu EC 50 la 2,55 și respectiv
0,46 μM. În acest studiu s-a observat in vitro o acțiune sinergică a combinației remdesivir –emetină, cu obținerea unei inhibări de 64,9% a randamentului viral.
100 de polifenoli naturali au fost selectați pentru a evalua (125) prin andocare moleculară potențialul lor de a acționa ca inhibitori ai RdRp a SARS-CoV-2. Dintre polifenolii selectați, teaflavina, teaflavin-3′-O-galat, teaflavin-3′-gallat, teaflavin 3,3′-digalat, hesperidina, EGCG, miricetina și quercetagetina au prezentat o afinitate bună de legare față de RdRp. În
plus, EGCG (polifenol din ceaiul verde), teaflavin-3′-O-galat, teaflavin-3′-galat și teaflavin 3,3′-digalat posedă o afinitate de legare mai bună decât remdesivirul față de RdRp.
Lemnul dulce este planta care a trezit atenția a numeroși cercetători, fapt care se reflectă în studiile rezultate (126-137). Acidul glicirizic izolat din o varietate chinezească a lemnului dulce (Glycyrrhiza uralensis Fisch.) a prezentat un scor de andocare bun în simulările computerizate efectuate (126) și a influențat interacțiunea dintre proteina S și ACE2, sugerând astfel o activitate antivirală față de SARS-CoV-2.

20 de molecule active din lemnul dulce au fost investigate (127) privind
interacțiunea cu proteina țintă a SARS-CoV-2. Dintre aceștia, șase fitocompuși – acid glicirizic, izolicviritin-apiozidă, glasperină A, lichiritină, 1-metoxifazolidină și hedisarimcumestan B – au prezentat o bună afinitate față de proteina virală Mpro, recomandându-le astfel ca o alternativă în terapia împotriva COVID-19.
Un alt material (128) descrie simulările computerizate efectuate pe molecule active din lemnul dulce împotriva diferitelor ținte proteice ale noului coronavirus precum proteina S și Nsp15. Conform acestui studiu, acidul glicirizic, dehidrogliasperinda C, licviritina, glyasperina A, izolicviritin-apiozida și licocalcona D au prezentat cele mai bune energii de legare, majoritatea mai bune decât ribavirina și lopinavirul. În plus, acidul glicirizic a perturbat conexiunea virusului cu receptorul ACE-2 la pătrunderea în celula gazdă, în timp ce glasperina A a inhibat procesul de replicare a virusului după intrarea acestuia în celulă – ceea ce le recomandă a fi soluții utile împotriva COVID-19. Acidul glicirizic a demonstrat proprietăți inhibitoare împotriva proteinei S a SARS-CoV-2 și într-un alt studiu (129), fiind recomandat a fi utilizat în tratarea COVID-19.
Un studiu clinic randomizat (130), de această dată, a investigat efectele extractului din rădăcina de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra L.), comparativ cu regimul terapeutic obișnuit abordat la pacienții cu COVID-19 confirmat, cu simptome moderate. Studiul s-a desfășurat la Spitalul Shahid Mohammadi, Bandar Abbas, Iran și a inclus un total de 60 de participanți. Recrutarea a început pe 30 iulie 2020 și se preconizează că va fi finalizată până pe 30 octombrie a.c. La data întocmirii cercetării noastre încă nu a fost publicat rezultatul acestui studiu, pe care îl așteptăm cu interes.
Un alt material (131) care a acordat atenție glicirizinei din lemnul dulce menționează două studii clinice înregistrate pe site-ul web Chinese Clinical Trial Registry. Primul (132) este un studiu clinic intervențional (ChiCTR2000029768), care a inclus 60 pacienți cu pneumonie în cadrul COVID-19, cu vârste cuprinse între 18-75 ani, cărora li s-au administrat
per os 3 capsule enterice de 150 mg glicirizină (glicirinizat de amoniu)/zi în combinație cu 1 tabletă de 500 mg vitamina C/zi. Al doilea studiu (133) a inclus 100 pacienți (ChiCTR2000030490) cărora li s-au administrat per os capsule enterice de glicirizină (nu se precizează doza) și apă hidrogenată.
154 limonoide și triterpene din neem, tulsi, citrice, lemn dulce și măsline au fost analizate (134) prin simulare computerizată ca potențiali inhibitori ai proteinelor țintă ale SARS-CoV-2: 3CLpro, PLpro, SGp-RBD (domeniul de legare la receptorul glicoproteinei), RdRp și ACE2. Rezultatele au demonstrat faptul că fitocompuși precum acidul glicirizic, limonina, 7-deacetil-7-benzoilgedunina, acidul maslinic, acidul corosolic,
obacunona și acidul ursolic s-au dovedit a fi eficienți împotriva proteinelor țintă ale SARS-CoV-2.
Un alt studiu (135) a investigat acțiunea antivirală a derivaților de resveratrol împotriva activității PLpro și RdRp, concluzionând că toți derivații au scoruri de andocare bună și proprietăți inhibitoare virale, ce îi recomandă ca remedii în infecția COVID-19.
Glicirizina, triptantrina, reina și berberina au fost investigate într-un alt material (136) prin metode de simulare computerizată, cercetarea dovedind faptul că aceste fitomolecule prezintă un grad mare de interacțiune cu proteaza virală Mpro, ceea ce le recomandă ca
potențiali inhibitori ai proteazei principale a noului coronavirus.


Nu în ultimul rând, merită să amintim cercetările (137) efectuate pentru crearea unor măști din materiale biodegradabile în prevenirea răspândirii noului coronavirus. Prezentul studiu a urmărit proiectarea și fabricarea unei măști antivirale din trei straturi, folosind extract din rădăcină de lemn dulce; lemnul dulce conține acid glicirretinic și glicirizină, cu proprietăți antivirale. Studiul a demonstrat proprietățile de captare și inhibare ale rădăcinii de lemn dulce asupra coronavirusului. Dimensiunea porilor de 75 nm este mai mică decât dimensiunea SARS-CoV-2, fapt care o recomandă în prevenirea răspândirii virusului.
Nouă flavone și o saponină, izolate din planta africană Cleome amblyocarpa, au fost studiate într-o altă cercetare (138), prezentând afinitate de legare bună față de proteaza principală a virusului și moduri de legare mai bune decât inhibitorul N3.
Următorul studiu (139) analizează fillirina (KD-1), un ingredient extras din planta Forsythia suspensa, cu dovedite proprietăți antiinflamatoare. Studiul a evaluat in vitro eficiența antivirală și antiinflamatoare a KD-1 împotriva unui izolat clinic de SARS-CoV-2 și a coronavirusului uman 229E (HCoV-229E) pentru a explica mecanismele de tratament ale
inflamației induse de virus. Rezultatele au demonstrat că KD-1 a exercitat un efect antiviral asupra SARS-CoV-2 și HCoV-229E, inhibând replicarea într-o manieră dependentă de doză. De asemenea, KD-1 a inhibat puternic expresia citokinelor proinflamatorii in vitro și a scăzut semnificativ expresia proteinelor cheie legate de calea de semnalizare NF-κB.
37 de compuși vegetali, izolați din remediile ayurvedice Kabasura Kudineer Chooranam și JACOM au fost analizate in silico (140), rezultatul studiului concluzionând că nouă dintre acești compuși (magnoflorină, 5-hidroxi-7,8-dimetoxiflavanonă, tinospononă, cirsimaritină, crisoeriol, 6-metoxigenkwanină, vasicinonă, quercetină și
luteolină) au cea mai mare afinitate de legare cu proteina S a SARS-CoV-2. Pe baza acestor cercetări, șase plante medicinale (Sida acuta, Adhatoda vasica, Andrographis paniculata, Tinospora Cordifolia, Costus speciosus, Plectranthus ambonicus) care conțin acești nouă compuși au fost propuse pentru un preparat numit „SNACK-V” cu propiretăți inhibitoare în
lupta cu noul coronavirus.
Biscoclaurina, norreticulina, amentoflavona, licoricidina și miricetina au constituit obiectul cercetării într-un alt studiu in silico (141), dintre acestea remarcându-se în special biscoclaurina și norreticulina, biscoclaurina demonstrând o afinitate de legare mai mare pentru țintele 3CLpro și PLpro, în timp ce norreticulina pentru PLpro și proteina S.
Nigella sativa (chimen negru), Trigonella foenum-graecum (schinduf) și Anona muricata (graviola), plante medicinale cu proprietăți antivirale dovedite, au fost examinate într-un studiu (142) care a analizat un număr de 38 molecule active. Dintre acestea, opt –apigenină, kemferol, luteolină, ditimochinonă, naringenină, nornuciferină, quercetină și nigelidină – au dovedit o bună activitate inhibitoare față de 3CLpro.
Nigella sativa a trezit atenția cercetătorilor într-un studiu clinic (143), care a investigat eficacitatea suplimentării cu ulei de chimen negru la pacienții cu boală coronariană ușoară în cadrul COVID-19. Au fost selectați pentru prezentul studiu pacienți cu COVID-19 formă ușoară (cu simptome de infecție a tractului respirator superior în absența semnelor clinice sau radiologice ale pneumoniei). Recrutarea a fost începută pe 21 mai 2020, iar data de finalizare preconizată este 31 decembrie 2020.
Un studiu efectuat pe plante medicinale arabe (144) relevă faptul că acidul betulinic, silibinina, acidul oleanolic și epigalocatechin-3-galat au demonstrat prin procedee de simulare virtuală afinitate mai mare față de proteaza Mpro decât inhibitorul N3, clorochina și hidroxiclorochina. De asemenea, atropina, apigenina, quercetina și shogaolul au prezentat o
energie de legare mai mică decât clorochina și hidroxiclorochina, dar mai mare decât N3.
Embelina din Lysimachia punctata și Embelia ribes a fost evaluată (145) în ceea ce privește capacitatea de inhibare asupra proteazei 3CLpro, demonstrând proprietăți antivirale pe SARS-CoV-2.
65 de compuși din plante medicinale africane cu proprietăți antivirale au fost selectate (146) pentru a fi investigate in silico în ceea ce privește potențialul lor terapeutic în contextul pandemiei actuale. 3-galoilcatechina, proantocianidina B1 și luteolina 7-galactozida – regăsite în migdale (Terminalia catappa), struguri (Vitis vinifera) și verbenă
comună (Verbena officinalis) – se remarcă în acest studiu ca potențiali inhibitori ai SARS-CoV-2.
Un alt studiu (147) a investigat in silico fitocompușii din Asparagus racemosus, demonstrând că asparosida-C, shatavarina-I, asparosida-D, ahatavarina-X și racemosida-A prezintă cele mai scăzute energii libere de legare la receptorul proteinei S a SARS-CoV-2, în timp ce asparosida-C, asparosida-F, rutina, asparosida-D, racemosida-A cu Nsp15. Studiul
de andocare ​​sugerează că asparosida-C prezintă interacțiuni de legare favorabile și scoruri bune de andocare în comparație cu medicamentul de referință remdesivir.
Sute de fitocompuși din zece plante medicinale (Rheum emodi, Thymus serpyllum, Cymbopogon citrates, Moringa oleifera, Thalictrum foliolosum, Berberis aristata, Piper nigrum, Allium sativum, Myristica fragrans și Zanthoxylum armatum) au fost investigați in silico (148) ca potențiali inhibitori ai fosfoproteinei nucleocapsidice a SARS-CoV-2. Dintre
numeroșii compuși analizați, emodina, aloe-emodina, antrrarufina, alizarina și dantronul (Rodium emodi) au prezentat o bună afinitate de legare la toate cele trei situsuri active diferite ale domeniului N-terminal al proteinei nucleocapsidei SARS-CoV-2 și pot preveni asamblarea particulelor virale, fapt care le indică drept molecule cu potențial antiviral în infecția cu SARS-CoV-2.
Mai mulți derivați de antocianină au fost analizați (149) ca potențiali agenți antivirali împotriva proteazei Mpro a SARS-CoV-2. Șase dintre numeroșii compuși analizați au prezentat rezultate de andocare bune și proprietăți inhibitoare asupra Mpro.


Într-un alt studiu (150) fitocompuși precum acidul asiatic, avicularina (quercetina-3-O-α-L-arabinofuranozida), guajaverina (quercetina 3-arabinopiranozidă) și withaferina au fost analizați privind activitatea împotriva proteazelor principale ale SARS-CoV-2, demonstrând
energii minime de legare și scor de andocare bun.
Efectele ghimbirului au fost investigate într-un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo (151), care a urmărit efectele acestuia asupra manifestărilor clinice și a caracteristicilor paraclinice ale pacienților cu sindrom respirator acut sever datorat infecției
COVID-19. Studiul s-a desfășurat la Spitalul Shahid Mohammadi, Bandar Abbas, Iran, pe un total de 84 participanți împărțiți în două grupuri a câte 42 pacienți. Grupul experimental a beneficiat de tratamentul standard pentru COVID-19, împreună cu comprimatele pe bază de ghimbir în doză de 1000 mg de trei ori pe zi, pentru o perioadă de 14 zile (152). Grupul de
control a primit tratamentul standard pentru COVID-19, împreună cu comprimatele placebo de trei ori pe zi pentru o perioadă de sapte zile. Recrutarea a început pe 21 iulie 2020 și se preconizează că va fi finalizată până la 30 octombrie 2020. La data întocmirii acestui material
încă nu au fost făcute publice rezultatele acestui studiu.
Planta Aframomum melegueta a fost analizată într-un studiu (153) ce a investigat proprietatea a o sută de metaboliți de a inhiba 3CLpro, Nsp16 și interfața de legare a glicoproteinei de suprafață cu receptorul ACE2. Dintre aceste molecule, diarilheptanoidul (letestuianin A), fenilpropanoidul, flavonoidele (quercetină, apigenină și tectochrysină) au fost identificate ca fiind cu afinitate mare legare la țintele SARS-COV-2.

Un studiu in silico (154) a examinat potențialul uleiurilor esențiale în lupta cu noul coronavirus și a urmărit interacțiunea unor componente extrase din acestea cu proteinele cheie ale SARS-CoV-2: Mpro, Nsp15, ADRP, RdRp, rS și hACE2. Astfel, cele mai bune scoruri de andocare le-au demonstrat compuși sesquiterpenici precum α-farnesen, β-farnesen și farnesol. Studiul concluzionează totuși că aceste energii de andocare sunt mai slabe comparativ cu energiile de andocare față de alte proteine, ceea ce nu le-ar recomanda ca agenți chimioterapici viabili în infecția cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, componentele uleiurilor esențiale pot acționa sinergic și uleiurile esențiale pot potența alți agenți antivirali sau pot oferi o diminuare a simptomelor COVID-19.
Plantele medicinale Momordica charantia L. și Azadirachta indica au fost investigate prin următorul screening virtual (155) în ceea ce privește potențialul lor inhibitor împotriva proteazei Mpro. Din cei 86 de fitocompuși, un număr de șase – momordicină, deacetilnimninenă, margolononă, momordiciodă F2, nimbandiol, 17-hidroxiazadiradionă – au
fost examinate și comparate cu trei medicamente de referință în noul context epidemiologic (remdesivir, hidroxiclorochină și ribavirină), demonstrând interacțiuni puternice și stabile cu resturile de aminoacizi din situsul activ al Mpro. În acest studiu, doi dintre fitoliganzi,
momordicina și momordicioda F2, au prezentat o energie liberă de legare mai mare în comparație cu ribavirina, remdesivirul și hidroxiclorochina.
Nicotina și cofeina au fost studiate in silico (156) în ceea ce privește interacțiunea proteinei S cu receptorul uman al enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2). Simulările computerizate au relevat blocarea eficientă a ACE2 împotriva SARS-CoV-2 de către cofeină și nicotină.
Următorul material (157) a investigat o potențială interacțiune între proteina S a SARS-CoV-2 și sistemul colinergic nicotinic (nAChRs). Sistemul colinergic nicotinic a fost identificat ca fiind un modulator important al răspunsului inflamator, iar acest studiu a precizat o interacțiune directă între SARS-CoV-2 și nAChRs, fapt ce poate perturba
activitatea acestor receptori și întreruperea căii antiinflamatorii colinergice.


Un agent hemostatic (Ankaferd Blood Stopper, ABS) – aprobat și utilizat în
managementul sângerărilor post-chirurgicale sau dentare și pentru vindecarea rănilor inflamatorii ale mucoasei, precum și în mucozita orală severă indusă de chimio/radioterapie la pacienți pediatrici și adulți – a fost analizat într-un studiu (158) privind potențialul său terapeutic în mucozita asociată COVID-19. ABS este un agent hemostatic topic de origine vegetală ce are în compoziție un amestec standardizat de T. vulgaris, G. glabra, V. vinifera, A. officinarum și U. dioica. Pe baza proprietăților ABS, studiul emite ipoteza utilizării topice a unei soluții diluate pentru gargară în mucozita asociată COVID-19 și chiar utilizarea acesteia prin nebulizare sau administrare pe cale endobronșică în fazele incipiente ale infecției cu SARS-CoV-2 (experiență clinică în hemoragiile mucoasei pulmonare și hemoptizia severă rezistentă controlate prin administrarea endobronșică de ABS). Studii anterioare au demonstrat acțiunea ABS asupra receptorului proteinei C endoteliale (EPCR) și a
inhibitorului activatorului plasminogen-1 (PAI-1) în celulele endoteliale ale venei ombilicale umane. Moleculele EPCR și PAI-1 sunt considerate ca asociații PAR (receptori activați cu proteinază) în mai multe condiții patologice. PAR-1 este principalul receptor funcțional al trombinei; el mediază agregarea plachetară indusă de trombină, precum și nteracțiunea
dintre inflamație, coagulare și răspunsul fibrotic – aspecte semnificative regăsite în fiziopatologia infecției cu noul coronavirus. Studiul concluzionează că PAR-1 poate reprezenta o potențială țintă terapeutică în tratamentul COVID-19, în timp ce ABS ar putea fi un bun candidat pentru tratamentul COVID-19, datorită efectului său antagonist al PAR-1.
Nu în ultimul rând, următorul material (159) a investigat calea inhalatorie de administrare a unor substanțe volatile în afecțiunile pulmonare și potențialul său în complicațiile la acest nivel asociate COVID-19. Una din plantele frecvent utilizate în acest sens este eucaliptul, uleiul esențial de eucalipt fiind menționat în farmacopeile europene și fiind utilizat în mod tradițional ca mucolitic, antiseptic al căilor respiratorii, recomandat în
tratamentul astmului, febrei, gripei, bronșitei și tusei convulsive. Eucaliptolul (1,8-cineolul) este principalul monoterpen al uleiului esențial de eucalipt, dovedit în studii in vitro cu proprietăți antivirale, bronhodilatatoare, îmbunătățirea clearance-lui mucociliar și inhibarea
eliberării de citokine proinflamatorii. Materialul enumeră studii anterioare, in vitro și in vivo, care au relevat aceste proprietăți în urma administrării orale sau prin nebulizare a eucaliptolului, recomandând această moleculă pentru cercetarea în tratamentul afectării pulmonare din infecția COVID-19.
Au fost propuse soluții bazate pe plante inclusiv pentru fibroza pulmonară post infecție COVID-19, fiind analizate (160) mai multe tipuri de polizaharide cu proprietăți în acest sens. Producția în exces de TGF-β1 (factorul de creștere și transformare β1) a fost recunoscută ca fiind cel mai relevant element legat de progresul fibrozei pulmonare.
Polizaharide din plante precum Angelica sinensis, Panax ginseng, Dendrobium officinale, Radix astragali au demonstrat diminuarea expresiei TGF și a inflamației alveolare în studii anterioare. Studiul de față a analizat acțiunea unui număr de polizaharide din plante medicinale, din anumite alge și ciuperci și a demonstrat activitatea lor antifibrotică,
recomandându-le astfel ca agenți alternativi pentru prevenirea sau tratarea fibrozei pulmonare la pacienții cu COVID-19.
Următorul studiu (161) a explorat posibilitatea producerii RBD al proteinei S și a anticorpului monoclonal anti-SARS-CoV (mAb) CR3022 în planta Nicotiana benthamiana. RBD produs de plante a demonstrat legarea specifică de ACE2. mAb CR3022 produs din plante a prezentat legare de proteina RBD a SARS-CoV-2, dar nu a reușit să neutralizeze virusul in vitro. Dată fiind capacitatea plantelor de a asambla anticorpi și antigeni funcționali, precum și viteza rapidă de producție a proteinelor funcționale, sistemul de exprimare al plantelor pentru producerea rapidă de RBD și mAb CR3022 ar putea fi aplicat în producerea unui vaccin – este concluzia acestei cercetări. Probabilitatea creării unui vaccin pe bază de
fitomolecule, în speță pe nicotină, extrasă din planta Nicotiana benthamiana, o rudă apropiată tutunului a fost deja lansată (162).

CONCLUZII

În acest material am încercat să realizăm o prezentare a celor mai interesante și de actualitate studii și articole în ceea ce privește potențialul de acțiune antiviral pe SARS-CoV-2 al numeroși fitocompuși. Din studiile analizate reiese faptul că fitoterapia poate constitui o
metodă alternativă și complementară în prevenția și tratamentul COVID-19, în special la pacienții cu simptomatologie ușoară și moderată. Bibliografia cu siguranță este mult mai vastă, numeroase studii aflându-se încă în procedura de peer review sau în limbi ce nu sunt de circulație internațională. Sperăm ca această incursiune să fi trezit interesul și înclinația cercetătorilor și pentru fitoterapie, ca aliat în lupta comună împotriva noului coronavirus.
Studiile in silico au contribuit la proiectarea medicamentelor asistate de computer și reprezintă un instrument valoros și în cercetările pe fitomolecule, mai puțin costisitoare și de orientare pentru viitoarele studii in vitro sau in vivo. Extinderea proprietăților antivirale deja
recunoscute ale unor plante medicinale asupra SARS-CoV-2 este utilă, dar nu suficientă.
Studiile in silico prezentate în această revizie de literatură efectuată ne etalează numeroase plante și fitocompuși cu un potențial antiviral semnificativ în ceea ce privește noul coronavirus. De asemenea, există studii clinice în desfășurare și unele ce tocmai s-au încheiat, ale căror rezultate le așteptăm cu deosebit interes. Puținele studii clinice efectuate
deja ne demonstrează efectul pozitiv al tratamentelor bazate pe plante în diminuarea simptomatologiei, scurtarea perioadei de convalescență și îmbunătățirea parametrilor biologici și imagistici. Este însă nevoie de continuarea cercetărilor prin studii clinice mai ample, cu criterii și standarde bine definite.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Angelica (Angelica officinalis, Angelica archangelica)

foto: pixabay.com

Angelica este o plantă medicinală întâlnită în flora spontană sau de cultură, fiind o specie ocrotită.

A nu se confunda cu Angelica sinensis, cunoscută sub denumirea Dong quai sau ginseng feminin, despre care vom vorbi într-un material următor.

Materialul despre Angelica sinensis (angelica chinezească, ginseng feminin sau Dong quai) îl puteți citi aici:

Din punct de vedere medicinal se utilizează predominant rădăcina de angelică. Pentru uzul terapeutic se folosesc rădăcini care au cel puțin 2 ani.

Consumul frunzelor sau fructelor de angelică este în general contraindicat, datorită toxicității lor.

Rădăcina de angelică conține substanțe active precum: uleiuri esențiale, taninuri, săruri minerale.

Se poate consuma intern sau extern, sub formă de decoct, pulbere, vin, tinctură, ulei.

Principalele sale proprietăți sunt: antispastice, carminative (calmează durerile abdominale și favorizează evacuarea gazelor intestinale), stimulente ale secrețiilor gastrice, colagoge (favorizează evacuarea bilei în duoden), bacteriostatice, antivirale, anticoagulante, imunostimulante, tonice asupra sistemului nervos central.

Astfel, angelica este indicată în

  • depresie
  • insomnie
  • tulburări de concentrare și memorie
  • anorexie
  • inapetență
  • reumatism.

ATENȚIE!

Consumul de angelică nu se recomandă în timpul sarcinii, persoanelor cu ulcer gastro-duodenal și cu afecțiuni hepatice și/sau renale grave.

Pe perioada administrării preparatelor cu angelică se recomandă evitarea expunerii directe la soare (fotosensibilitate).

Angelica are și efect anticoagulant, de aceea se recomandă evitarea ei de către persoanele care au probleme legate de coagulare și iau tratament specific.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Fraternale D, Teodori L, Rudov A, Prattichizzo F, Olivieri F, Guidarelli A, Albertini MC. The In Vitro Activity of Angelica archangelica L. Essential Oil on Inflammation. J Med Food. 2018 Dec;21(12):1238-1243. doi: 10.1089/jmf.2018.0017. Epub 2018 Aug 29. PMID: 30156459.

4. Kaur A, Garg S, Shiekh BA, Singh N, Singh P, Bhatti R. InSilico Studies and In Vivo MAOA Inhibitory Activity of Coumarins Isolated from Angelica archangelica Extract: An Approach toward Antidepressant Activity. ACS Omega. 2020 Jun 18;5(25):15069-15076. doi: 10.1021/acsomega.0c00887. PMID: 32637779; PMCID: PMC7330908.

5. Kaur A, Singh N, Bhatti MS, Bhatti R. Optimization of extraction conditions of Angelica archangelica extract and activity evaluation in experimental fibromyalgia. J Food Sci. 2020 Nov;85(11):3700-3710. doi: 10.1111/1750-3841.15476. Epub 2020 Oct 13. PMID: 33047814.

6. Kudoh C, Hori T, Yasaki S, Ubagai R, Tabira T. Effects of Ferulic Acid and Angelica archangelica Extract (Feru-guard ®) on Mild Cognitive Impairment: A Multicenter, Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Prospective Trial. J Alzheimers Dis Rep. 2020 Sep 18;4(1):393-398. doi: 10.3233/ADR-200211. PMID: 33163900; PMCID: PMC7592837.

7. Rajtar B, Skalicka-Woźniak K, Świątek Ł, Stec A, Boguszewska A, Polz-Dacewicz M. Antiviral effect of compounds derived from Angelica archangelica L. on Herpes simplex virus-1 and Coxsackievirus B3 infections. Food Chem Toxicol. 2017 Nov;109(Pt 2):1026-1031. doi: 10.1016/j.fct.2017.05.011. Epub 2017 May 6. PMID: 28487231.