Planta de ardei este cultivată în întreaga lume pentru fructul său – ardeiul – o legumă ce poate fi folosită atât ca aliment-condiment, cât și ca medicament.
Dintre soiurile de ardei amintim ardeiul gras, capia sau ardeiul iute cu o varietate de specii și cu o largă paletă cromatică (galben, verde, roșu). În funcție de soi și culoare vom avea o compoziție ușor diferită, cu predominanța unor substanțe.
Ardeiul iute este folosit cel mai mult în medicină. Varietăți: cayenne, chilli, jalapeno, habanero etc.
Conține capsaicină (principalul constituent activ), capsorubină, vitamine (A, B6, C, E, K), minerale (calciu, fier, fosfor, potasiu, magneziu), fibre ș.a.
Ardeiul iute este un tonic general al organismului.
Are o acțiune vasostimulatoare, fiind indicat persoanelor cu circulație periferică deficitară (mâini și picioare reci). De asemenea, are acțiune stimulantă a secrețiilor gastrice, fiind recomandat în hipoaciditate gastrică și în dispepsii atone.
Poate reduce greutatea corporală și obezitatea.
Are proprietăți antiinfecțioase, antiseptice, antivirale și antitumorale.
Are acțiune rubefiantă (produce congestia, roșeala pielii la locul aplicării) și analgezică locală; din acest motiv ardeiul iute este utilizat în
- reumatism
- artrite
- nevralgii
- lumbago
- sciatică.
Este un bun stimulent al creșterii părului, fiind prezent în diverse loțiuni împotriva căderii părului (asociat cu brusture, urzică).
Este un remediu indicat în curele de dezalcoolizare.
Se poate consuma intern, ca atare, sub formă de pulbere, infuzie sau tinctură.
Extern se folosește sub formă de tinctură, loțiuni, unguente sau plasturi.
ATENȚIE!
Nu se recomandă în caz de ulcer gastro-duodenal.
Nu se aplică pe piele cu leziuni.
Poate declanșa reacții alergice.
dr. Cristina Munteanu
Bibliografie selectivă:
1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.
2. Chilczuk B, Marciniak B, Stochmal A, Pecio Ł, Kontek R, Jackowska I, Materska M. Anticancer Potential and Capsianosides Identification in Lipophilic Fraction of Sweet Pepper (Capsicum annuum L.). Molecules. 2020 Jul 7;25(13):3097. doi: 10.3390/molecules25133097. PMID: 32646039; PMCID: PMC7412467.
3. Jia Zheng, Sheng Zheng, Qianyun Feng, Qian Zhang, Xinhua Xiao; Dietary capsaicin and its anti-obesity potency: from mechanism to clinical implications. Biosci Rep 30 June 2017; 37 (3): BSR20170286. doi: https://doi.org/10.1042/BSR20170286
4. Lavorgna M, Orlo E, Nugnes R, Piscitelli C, Russo C, Isidori M. Capsaicin in Hot Chili Peppers: In Vitro Evaluation of Its Antiradical, Antiproliferative and Apoptotic Activities. Plant Foods Hum Nutr. 2019 Jun;74(2):164-170. doi: 10.1007/s11130-019-00722-0. PMID: 30835044.
5. Sinisgalli C, Vezza T, Diez-Echave P, Ostuni A, Faraone I, Hidalgo-Garcia L, Russo D, Armentano MF, Garrido-Mesa J, Rodriguez-Cabezas ME, Rodríguez-Nogales A, Milella L, Galvez J. The Beneficial Effects of Red Sun-Dried Capsicum annuum L. Cv Senise Extract with Antioxidant Properties in Experimental Obesity are Associated with Modulation of the Intestinal Microbiota. Mol Nutr Food Res. 2021 Feb;65(3):e2000812. doi: 10.1002/mnfr.202000812. Epub 2020 Dec 28. PMID: 33300660
6. Villa-Rivera MG, Ochoa-Alejo N. Chili Pepper Carotenoids: Nutraceutical Properties and Mechanisms of Action. Molecules. 2020 Nov 27;25(23):5573. doi: 10.3390/molecules25235573. PMID: 33260997; PMCID: PMC7729576.
About the author