antispastic - FITO CLINIC DR M

Sânziene (Galium verum)

Există două specii de sânziene, una cu flori albe (Galium mollugo) și cea cu flori galbene (Galium verum), care ne este mai cunoscută și despre care vom vorbi în continuare.

Sânzienele cresc în flora spontană, în zone însorite, pe marginea drumurilor, a pădurilor, lanurilor de cereale, în zone de câmpie, deal, dar și în regiunile montane. Ele mai poartă denumirea de floarea Sfântului Ioan Botezătorul sau drăgaică.

De la sânziene se folosește pentru proprietățile sale terapeutice tulpina cu flori. Planta este bogată în principii active precum flavonoide, taninuri, glicozide iridoide, ulei esențial, acid citric, enzime, substanțe minerale ș.a.

Sânzienele au proprietăți

antispastice
antiseptice
antiinflamatoare
cicatrizante
detoxifiante
diuretice
afrodisiace.

Ele sunt indicate atât în uzul intern, cât și în cel extern.

Pentru uz intern sânzienele se folosesc sub formă de infuzie, macerat la rece, pulbere din plantă măcinată (sublingual), capsule cu pulbere, tinctură, extract sau sirop.

Extern, se utilizează sub formă de comprese, gargară, băi, cataplasme, loțiune pentru față (în amestec cu alte plante), cremă sau unguent.

Preparatele pe bază de sânziene se recomandă intern în:

afecțiuni ale glandei tiroide (sânzienele sunt un reglator hormonal și pot fi utilizate atât în hipotiroidism, cât și în hipertiroidism)
noduli tiroidieni
afecțiuni ale corzilor vocale
laringite
tumori ale laringelui
afecțiuni hepatice
afecțiuni cardiace
cistite
litiază renală
gută
reumatism
tulburări de somn
nevroze.

Extern, sânzienele sunt folosite în:

afecțiuni ale tiroidei (masaj)
arsuri
răni
eczeme
erizipel
acnee
psoriazis
zone pigmentate
veruci
reumatism
nevralgii
cearcăne
riduri.

Unguentul de sânziene îl puteți prepara după rețetele găsite aici:

Unguent din flori de sânziene

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Bradic J, Zivkovic V, Srejovic I, Jakovljevic V, Petkovic A, Turnic TN, Jeremic J, Jeremic N, Mitrovic S, Sobot T, Ponorac N, Ravic M, Tomovic M. Protective Effects of Galium verum L. Extract against Cardiac Ischemia/Reperfusion Injury in Spontaneously Hypertensive Rats. Oxid Med Cell Longev. 2019 Feb 4;2019:4235405. doi: 10.1155/2019/4235405. PMID: 3086.3479; PMCID: PMC6378796.

4. Schmidt M, Polednik C, Roller J, Hagen R. Galium verum aqueous extract strongly inhibits the motility of head and neck cancer cell lines and protects mucosal keratinocytes against toxic DNA damage. Oncol Rep. 2014 Sep;32(3):1296-302. doi: 10.3892/or.2014.3316. Epub 2014 Jul 9. PMID: 25017936.

5. Zhao R, Chen Z, Jia G, Li J, Cai Y, Shao X. Protective effects of diosmetin extracted from Galium verum L. on the thymus of U14-bearing mice. Can J Physiol Pharmacol. 2011 Sep;89(9):665-73. doi: 10.1139/y11-058. Epub 2011 Aug 18. PMID: 21851214.

Bydr. Cristina Munteanu

Rostopasca (Chelidonium majus)

Rostopasca este o plantă ierboasă care crește în zone nisipoase, umbroase, pe lângă case sau garduri, în zone necultivate.

De la rostopască se pot utiliza în scop terapeutic toate părțile plantei: rădăcina, tulpina, frunzele, florile sau sucul proaspăt (seva/latexul). Planta este bogată în principii active precum alcaloizi (chelidonină, chelidoxantină, sanguinarină etc.), vitamina C, uleiuri volatile, săruri minerale, saponozide ș.a.

Preparatele pe bază de rostopască au proprietăți antispastice, sedative, analgezice, hepatoprotectoare, coleretic-colagoge (stimulează secreția și eliminarea bilei), vasodilatatoare, hipotensive, hipocolesterelomiante, hemostatice, antivirale, bacteriostatice, antifungice, antitumorale.

Rostopasca este astfel recomandată în afecțiuni hepato-biliare (post hepatită acută, hepatite cronice, litiază biliară, migrene de cauză biliară, ciroză), hipertensiune, hipercolesterolemii, ateroscleroză, tumori.

Se poate utiliza sub formă de infuzie, tinctură, capsule cu pulbere din plantă, cataplasme, ulei, unguent, suc proaspăt – singură sau în diverse combinații.

Sucul proaspăt de rostopască se folosește în tratamentul verucilor, din acest motiv planta mai fiind numită și ,,iarbă de negi” sau ,,negelariță”. Seva se aplică pe negi 7 zile consecutiv. În perioadele în care planta proaspătă nu este disponibilă sau din motive inestetice (colorația maronie ulterioară) pe negi se poate aplica tinctură, ulei sau unguent pe bază de rostopască. Uleiul sau unguentul mai sunt recomandate în răni (nesângerânde), psoriazis, impetigo, eczeme.

Atenție!

Rostopasca nu se administrează în faza acută a icterelor.

Nu se consumă mai mult de 7 zile consecutiv. După o cură de 7 zile se recomandă o pauză de 2 săptămâni.

Contraindicații:

Nu se recomandă folosirea în timpul sarcinii și al alăptării. De asemenea, nu se recomandă utilizarea în cazul copiilor sub 14 ani (doar în cazuri excepționale, cu recomandarea medicului).

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

Bydr. Cristina Munteanu

Călin (Viburnum opulus, Viburnum lantanum)

Călinul (Bulgărele de zăpadă) este un arbust înalt de 1 până la 4 m, care crește spontan în zone din apropierea apelor, fiind răspândit din zone de câmpie până în regiunile muntoase.

În fitoterapie se utilizează scoarța, frunzele, florile, fructele și mugurii de călin.

Scoarța, frunzele și florile de călin conțin în principal taninuri.

Scoarța este bogată în acid valerianic, acid formic, conține acid salicilic, proteine ș.a.

Dintre acțiunile terapeutice ale călinului menționăm efectele sale antispastice, calmante, sedative, astringente, cardiotonice și hipotensive.

Se folosește sub formă de infuzie, decoct, tinctură, macerat glicerinic, capsule.

Extractul gemoterapic din muguri de călin se recomandă intern în caz de astm bronșic alergic și non-alergic, bronșită cronică astmatiformă, tuse convulsivă, dispnee astmatiformă, hipoacuzie (prin timpanoscleroză, spasm vascular sau catar tubar), acufene.

Alături de extractele gemoterapice din muguri de carpen şi mlădiţe de caprifoi negru, extractul din muguri de călin intră în compoziția unui produs recomandat în afecțiuni ale aparatului respirator însoțite de tuse – Polygemma nr.3 Tuse (PlantExtrakt).

Rezultatele studiilor in vitro arată potențialul antimicrobian al călinului, în special împotriva bacteriilor Gram-pozitive.

Infuzia din flori, decoctul sau tinctura din scoarță se recomandă pentru acțiunea lor calmantă, antispastică și cardiotonică, în cure de 7 zile pe lună.

Atât produsele din scoarță de călin, cât și extractul gemoterapic sunt indicate în sindrom premenstrual, dismenoree (efect antispastic uterin). Intră, alături de alte plante, în compoziția unor capsule precum Female hormone blend (Solaray), formulă fito-homeopată recomandată pentru îmbunătățirea echilibrului hormonal feminin.

Frunzele și fructele au acțiune predominant laxativă.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Dietz BM, Hajirahimkhan A, Dunlap TL, Bolton JL. Botanicals and Their Bioactive Phytochemicals for Women’s Health. Pharmacol Rev. 2016 Oct;68(4):1026-1073. doi: 10.1124/pr.115.010843. PMID: 27677719; PMCID: PMC5050441.

4. Kajszczak D, Zakłos-Szyda M, Podsędek A. Viburnum opulus L.-A Review of Phytochemistry and Biological Effects. Nutrients. 2020 Nov 5;12(11):3398. doi: 10.3390/nu12113398. PMID: 33167421; PMCID: PMC7694363.

Bydr. Cristina Munteanu

Busuioc (Ocimum basilicum)

Busuiocul este o plantă utilizată atât pentru proprietățile sale terapeutice, cât și pentru cele aromatice, ca și condiment.

În fitoterapie se utilizează frunzele, florile și uleiul esențial de busuioc.

Uleiul de busuioc conține linalol, eucaliptol, eugenol, camfor, anetol, taninuri, saponozide triterpenice ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm activitatea antispastică, carminativă, digestivă, antiinflamatoare, febrifugă, expectorantă, antivirală, antibacteriană, antifungică, antioxidantă, antidepresivă, antireumatică, galactogogă.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

Se folosește sub formă de infuzie, pulbere măcinată, tinctură, ulei esențial, diverse loțiuni și unguente pentru uz extern.

Se recomandă intern pentru

stimularea digestiei
meteorism abdominal
anorexie
gastroenterocolite (Salmonella, Campylobacter jejunii, Clostridium perferingens, Yersinia enterocolitica)
parazitoze intestinale
bronșite
pneumonii
sinuzită
infecții urinare (E. Coli)
depresie
insomnie
migrene.

Extern se utilizează ca și calmant în înțepături de insecte și ca repelent; în afecțiuni dermatologice:

acnee

eczeme

micoze

întreținerea părului.

Sub formă de inhalații se recomandă în afecțiuni respiratorii (bronșită, astm).

Nu se recomandă folosirea uleiului esențial de busuioc în timpul sarcinii.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Araújo Silva V, Pereira da Sousa J, de Luna Freire Pessôa H, Fernanda Ramos de Freitas A, Douglas Melo Coutinho H, Beuttenmuller Nogueira Alves L, Oliveira Lima E. Ocimum basilicum: Antibacterial activity and association study with antibiotics against bacteria of clinical importance. Pharm Biol. 2016;54(5):863-7. doi: 10.3109/13880209.2015.1088551. Epub 2015 Oct 10. PMID: 26455352.

3. Hirai M, Ito M. Sedative effects of the essential oil and headspace air of Ocimum basilicum by inhalation in mice. J Nat Med. 2019 Jan;73(1):283-288. doi: 10.1007/s11418-018-1253-3. Epub 2018 Oct 20. PMID: 30343352.

4. Pejčić M, Stojanović-Radić Z, Genčić M, Dimitrijević M, Radulović N. Anti-virulence potential of basil and sage essential oils: Inhibition of biofilm formation, motility and pyocyanin production of Pseudomonas aeruginosa isolates. Food Chem Toxicol. 2020 Jul;141:111431. doi: 10.1016/j.fct.2020.111431. Epub 2020 May 14. PMID: 32417365.

Bydr. Cristina Munteanu

angelica, Angelica archangelica, Angelica officinalis, antispastic, bacteriostatic, carminativ, colagog, depresie, fitoterapie, imunostimulant, indigestie, insomnie, plante medicinale, reumatism

Angelica (Angelica officinalis, Angelica archangelica)

Angelica este o plantă medicinală întâlnită în flora spontană sau de cultură, fiind o specie ocrotită.

A nu se confunda cu Angelica sinensis, cunoscută sub denumirea Dong quai sau ginseng feminin, despre care vom vorbi într-un material următor.

Materialul despre Angelica sinensis (angelica chinezească, ginseng feminin sau Dong quai) îl puteți citi aici:

Angelica chinezească (Angelica sinensis – Dong quai sau ginsengul feminin)

Din punct de vedere medicinal se utilizează predominant rădăcina de angelică. Pentru uzul terapeutic se folosesc rădăcini care au cel puțin 2 ani.

Consumul frunzelor sau fructelor de angelică este în general contraindicat, datorită toxicității lor.

Rădăcina de angelică conține substanțe active precum: uleiuri esențiale, taninuri, săruri minerale.

Se poate consuma intern sau extern, sub formă de decoct, pulbere, vin, tinctură, ulei.

Principalele sale proprietăți sunt: antispastice, carminative (calmează durerile abdominale și favorizează evacuarea gazelor intestinale), stimulente ale secrețiilor gastrice, colagoge (favorizează evacuarea bilei în duoden), bacteriostatice, antivirale, anticoagulante, imunostimulante, tonice asupra sistemului nervos central.

Astfel, angelica este indicată în

depresie
insomnie
tulburări de concentrare și memorie
anorexie
inapetență
reumatism.

ATENȚIE!

Consumul de angelică nu se recomandă în timpul sarcinii, persoanelor cu ulcer gastro-duodenal și cu afecțiuni hepatice și/sau renale grave.

Pe perioada administrării preparatelor cu angelică se recomandă evitarea expunerii directe la soare (fotosensibilitate).

Angelica are și efect anticoagulant, de aceea se recomandă evitarea ei de către persoanele care au probleme legate de coagulare și iau tratament specific.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Fraternale D, Teodori L, Rudov A, Prattichizzo F, Olivieri F, Guidarelli A, Albertini MC. The In Vitro Activity of Angelica archangelica L. Essential Oil on Inflammation. J Med Food. 2018 Dec;21(12):1238-1243. doi: 10.1089/jmf.2018.0017. Epub 2018 Aug 29. PMID: 30156459.

4. Kaur A, Garg S, Shiekh BA, Singh N, Singh P, Bhatti R. InSilico Studies and In Vivo MAO_A Inhibitory Activity of Coumarins Isolated from Angelica archangelica Extract: An Approach toward Antidepressant Activity. ACS Omega. 2020 Jun 18;5(25):15069-15076. doi: 10.1021/acsomega.0c00887. PMID: 32637779; PMCID: PMC7330908.

5. Kaur A, Singh N, Bhatti MS, Bhatti R. Optimization of extraction conditions of Angelica archangelica extract and activity evaluation in experimental fibromyalgia. J Food Sci. 2020 Nov;85(11):3700-3710. doi: 10.1111/1750-3841.15476. Epub 2020 Oct 13. PMID: 33047814.

6. Kudoh C, Hori T, Yasaki S, Ubagai R, Tabira T. Effects of Ferulic Acid and Angelica archangelica Extract (Feru-guard^®) on Mild Cognitive Impairment: A Multicenter, Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Prospective Trial. J Alzheimers Dis Rep. 2020 Sep 18;4(1):393-398. doi: 10.3233/ADR-200211. PMID: 33163900; PMCID: PMC7592837.

7. Rajtar B, Skalicka-Woźniak K, Świątek Ł, Stec A, Boguszewska A, Polz-Dacewicz M. Antiviral effect of compounds derived from Angelica archangelica L. on Herpes simplex virus-1 and Coxsackievirus B3 infections. Food Chem Toxicol. 2017 Nov;109(Pt 2):1026-1031. doi: 10.1016/j.fct.2017.05.011. Epub 2017 May 6. PMID: 28487231.

Bydr. Cristina Munteanu

Anason (Pimpinella anisum)

Anasonul este o plantă medicinală anuală de la care se utilizează în scop terapeutic fructele. Mai este denumit și chimion dulce.

Fructele de anason conțin predominant uleiuri esențiale, proteine, substanțe minerale (calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, potasiu, zinc), vitamina C ș.a.

Se recomandă îndeosebi în afecțiuni digestive pentru efectul său antispastic și carminativ: colici abdominale, meteorism (stări de balonare). Un alt efect este cel aperitiv, motiv pentru care se recomandă pentru creșterea poftei de mâncare.

Are o acțiune generală de îmbunătățire a digestiei prin stimularea secreției salivare, gastrice, pancreatice și intestinale. Stimulează și secreția lactată, fiind indicat mamelor care alăptează. O altă indicație este cea din afecțiunile respiratorii, fiind un bun antibacterian și antiviral, recomandat în tuse spastică, astm bronșic, bronșite, faringite, sinuzite.

Anasonul este și un bun vermifug, consumul său fiind recomandat în parazitozele intestinale.

Se poate consuma intern sub formă de infuzie, pulbere (administrată sublingual) sau ulei volatil. O altă modalitate de integrare a sa în consumul nostru este aceea de condiment, având o aromă asemănătoare feniculului. Mai este folosit ca aromatizant al unor băuturi (Ouzo).

Extern, se recomandă sub formă de băi locale, inhalații.

ATENȚIE!

Anasonul nu se recomandă a fi consumat în timpul sarcinii, în gastrite sau ulcere gastro-duodenale. De asemenea, nu se recomandă consumul în afecțiuni tumorale ale glandelor mamare.

Nu se recomandă consum mai mare de 5g/zi, putând induce tulburări nervoase (insomnie, convulsii, halucinații, comă).

Persoanele cu teren alergic vor consuma cu prudență, cantități mici inițial.

Fructele cu o vechime mai mare de 3 ani au potențial toxic.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Hosseinzadeh H, Tafaghodi M, Abedzadeh S, Taghiabadi E. Effect of aqueous and ethanolic extracts of Pimpinella anisum L. seeds on milk production in rats. J Acupunct Meridian Stud. 2014 Aug;7(4):211-6. doi: 10.1016/j.jams.2013.10.004. Epub 2013 Nov 8. PMID: 25151455.

3. Mosaffa-Jahromi M, Lankarani KB, Pasalar M, Afsharypuor S, Tamaddon AM. Efficacy and safety of enteric coated capsules of anise oil to treat irritable bowel syndrome. J Ethnopharmacol. 2016 Dec 24;194:937-946. doi: 10.1016/j.jep.2016.10.083. Epub 2016 Nov 1. PMID: 27815079.

Tag Archive antispastic

Sânziene (Galium verum)

Rostopasca (Chelidonium majus)

Călin (Viburnum opulus, Viburnum lantanum)

Busuioc (Ocimum basilicum)

Angelica (Angelica officinalis, Angelica archangelica)

Anason (Pimpinella anisum)

Căutare

Categorii

Etichete

Arhivă

Menu

Categorii

Informații legale