reumatism – Page 2 – FITO CLINIC DR M

Brusture (Arctium lappa)

Brusturele este o plantă care crește pe marginile drumurilor și în zone de teren necultivate de la câmpie, deal și până în zonele montane.

În fitoterapie se utilizează rădăcina de brusture.

Rădăcina de brusture este bogată în principii active precum: acid cafeic, inulină, mucilagii, hormoni vegetali (sitosterol, stigmasterol), săruri minerale ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm activitatea sa antibacteriană și antifungică, acțiunea antiinflamatoare, antioxidantă, hipoglicemiantă, diuretică, depurativă, detoxifiantă, antitumorală.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

Se folosește sub formă de decoct, pulbere măcinată, tinctură, diverse loțiuni de uz extern (tonice faciale și capilare).

Fibrele rădăcinii de brusture au proprietatea de a încorpora anumiți compuși toxici și de a facilita eliminarea acestora din organism. Astfel, consumată intern, rădăcina de brusture are un efect hepatoprotector și detoxifiant.

Se recomandă în tratamentul diferitelor afecțiuni dermatologice precum: acnee, furunculoză, eczeme, dermatita seboreică a scalpului. De asemenea, se recomandă persoanelor cu diabet tip II în menținerea unui nivel normal al glucozei sanguine.

Extern, rădăcina de brusture este utilizată îndeosebi pentru întărirea rădăcinii firului de păr și stimularea creșterii acestuia.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Alhusaini A, Fadda L, Hasan IH, Ali HM, El Orabi NF, Badr AM, Zakaria E, Alenazi AM, Mahmoud AM. Arctium lappa Root Extract Prevents Lead-Induced Liver Injury by Attenuating Oxidative Stress and Inflammation, and Activating Akt/GSK-3β Signaling. Antioxidants (Basel). 2019 Nov 24;8(12):582. doi: 10.3390/antiox8120582. PMID: 31771282; PMCID: PMC6943639.

4. Annunziata G, Barrea L, Ciampaglia R, Cicala C, Arnone A, Savastano S, Nabavi SM, Tenore GC, Novellino E. Arctium lappa contributes to the management of type 2 diabetes mellitus by regulating glucose homeostasis and improving oxidative stress: A critical review of in vitro and in vivo animal-based studies. Phytother Res. 2019 Sep;33(9):2213-2220. doi: 10.1002/ptr.6416. Epub 2019 Jun 24. PMID: 31232489.

5. Chen M, Xu J, Wang Y, Wang Z, Guo L, Li X, Huang L. Arctium lappa L. polysaccharide can regulate lipid metabolism in type 2 diabetic rats through the SREBP-1/SCD-1 axis. Carbohydr Res. 2020 Aug;494:108055. doi: 10.1016/j.carres.2020.108055. Epub 2020 Jun 7. PMID: 32535406.

6. Gao Q, Yang M, Zuo Z. Overview of the anti-inflammatory effects, pharmacokinetic properties and clinical efficacies of arctigenin and arctiin from Arctium lappa L. Acta Pharmacol Sin. 2018 May;39(5):787-801. doi: 10.1038/aps.2018.32. Epub 2018 Apr 26. PMID: 29698388; PMCID: PMC5943914.

7. Li X, Lin YY, Tan JY, Liu KL, Shen XL, Hu YJ, Yang RY. Lappaol F, an anticancer agent, inhibits YAP via transcriptional and post-translational regulation. Pharm Biol. 2021 Dec;59(1):619-628. doi: 10.1080/13880209.2021.1923759. PMID: 34010589; PMCID: PMC8143639.

8. Miazga-Karska M, Michalak K, Ginalska G. Anti-Acne Action of Peptides Isolated from Burdock Root-Preliminary Studies and Pilot Testing. Molecules. 2020 Apr 27;25(9):2027. doi: 10.3390/molecules25092027. PMID: 32349230; PMCID: PMC7248785.

9. Nascimento BAC, Gardinassi LG, Silveira IMG, Gallucci MG, Tomé MA, Oliveira JFD, Moreira MRA, Meirelles AFG, Faccioli LH, Tefé-Silva C, Zoccal KF. Arctium lappa Extract Suppresses Inflammation and Inhibits Melanoma Progression. Medicines (Basel). 2019 Jul 29;6(3):81. doi: 10.3390/medicines6030081. PMID: 31362372; PMCID: PMC6789568.

Bydr. Cristina Munteanu

Brad alb (Abies alba/Abies pectinata)

Bradul alb este un arbore de talie mare, ce poate atinge înălțimi de până la 50 m, fiind întâlnit în mod normal în zonele montane.

În fitoterapie se utilizează mugurii, mlădițele, scoarța și uleiul esențial de brad.

Uleiul esențial de brad conține α-pinen, limonen, taninuri, rășini, săruri minerale ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm faptul că este analgezic, antiinflamator, antimicrobian, expectorant, antitusiv, odorizant, stimulant, tonic, revulsiv, antireumatic, ușor diuretic, remineralizant.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

Intern se folosește sub formă de macerat glicerinic din muguri, tinctură din muguri sau rășină de brad, sirop din muguri, infuzie din muguri de brad, miere de brad.

Extern se recomandă sub formă de băi din infuzie de crenguțe de brad (singure sau în amestec cu alte plante), masaj cu ulei esențial (singur sau combinat cu alte uleiuri esențiale și întotdeauna diluat corespunzător într-un ulei vegetal), inhalații cu ulei esențial, ulei esențial difuzat în lămpi de aromaterapie. Pentru afecțiuni hemoroidale sau ginecologice sunt recomandate supozitoarele din rășină de brad.

Este recomandat astfel ca adjuvant în

tratamentul afecțiunilor și simptomelor respiratorii (bronșite, traheite, pneumonii, astm, tuse, sinuzită)
tulburări de mineralizare ale smalțului și osului (rahitism, osteoporoză, consolidarea oaselor după fracturi, carii)
reumatism
astenie
afecțiuni ale tractului urinar (cistite) și digestiv.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1.Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Deac, L, Studiu privind proprietățile antioxidante și antimicrobiene ale siropului din muguri de brad http://www.usamvcluj.ro/simpo_stud/files/2013/6.%20FACULTATEA%20DE%20STIINTA%20SI%20TEHNOLOGIA%20ALIMENTELOR/14.%20SECTIUNEA%20CONTROLUL%20SI%20EXPERTIZA%20PRODUSELOR%20ALIMENTARE/Deac%20Liana%20Mariana1/DeacLiana_CEPA_rom.pdf?fbclid=IwAR14r-nlVTu0DzFjjsh68L1xiWEmHNvwWEf5l7WtxkXTu032Y_sJYHP_Efc

4. Garzoli S, Masci VL, Caradonna V, Tiezzi A, Giacomello P, Ovidi E. Liquid and Vapor Phase of Four Conifer-Derived Essential Oils: Comparison of Chemical Compositions and Antimicrobial and Antioxidant Properties. Pharmaceuticals (Basel). 2021 Feb 8;14(2):134. doi: 10.3390/ph14020134. PMID: 33567501; PMCID: PMC7914598.

5. Lanzerstorfer A, Hackl M, Schlömer M, Rest B, Deutsch-Grasl E, Lanzerstorfer C. The influence of air-dispersed essential oils from lemon (Citrus limon) and silver fir (Abies alba) on airborne bacteria and fungi in hospital rooms. J Environ Sci Health A Tox Hazard Subst Environ Eng. 2019;54(3):256-260. doi: 10.1080/10934529.2018.1546498. Epub 2019 Feb 22. PMID: 30795725.

6. Sirše M, Fokter SK, Štrukelj B, Zupan J. Silver Fir (Abies alba L.) Polyphenolic Extract Shows Beneficial Influence on Chondrogenesis In Vitro under Normal and Inflammatory Conditions. Molecules. 2020 Oct 11;25(20):4616. doi: 10.3390/molecules25204616. PMID: 33050554; PMCID: PMC7587205.

Bydr. Cristina Munteanu

Acer campestre, Acer platanoides, acnee, antiinflamator, arțar, arterioscleroză, diskinezie biliară, dureri articulare, fitoterapie, hipercolesterolemie, iritații, litiază biliară, plante medicinale, reumatism, sirop de arțar

Arțar (Acer platanoides, Acer campestre)

Arțarul este un arbore foios, pe care îl întâlnim îndeosebi în regiunile de câmpie sau de deal. Genul Acer conține mai multe specii de arbori, dintre care cei mai cunoscuți din punctul de vedere al utilizării lor în medicina alternativă sunt Acer platanoides și Acer campestre.

În fitoterapie se utilizează frunzele, fructele, mugurii, scoarța și seva arborilor de arțar.

Scoarța arțarului este bogată în substanțe precum taninuri, flavone ș.a., fapt care îi conferă proprietăți antidiareice, hemostatice, cicatrizante. Este astfel indicată în dizenterie, enterocolite, hemoragii.

Seva arțarului este un lichid dulce, din care se obține renumitul sirop de arțar – edulcorant natural.

Mugurii de arțar au acțiune antiinflamatoare asupra colecistului, modificând compoziția chimică a bilei și reducând astfel precipitarea la acest nivel a sărurilor biliare și formarea calculilor biliari. Tot mugurii stimulează funcția pancreatică, având acțiune hipoglicemiantă.

Frunzele au acțiune antiiflamatoare, fiind indicate (sub formă de comprese cu infuzie, cataplasme sau tinctură) în dureri articulare și reumatism.

Un alt efect benefic al mugurilor și frunzelor de arțar îl subliniem la nivelul vaselor de sânge, cu rol protector asupra arterelor în special.

În cosmetică se recomandă curățarea tenului cu infuzie din frunze de arțar, având un efect antiinflamator și calmant (acnee, iritații).

Se folosește sub formă de infuzie, decoct, sevă, tinctură, extract, sirop în

litiază biliară
diskinezie biliară
hipercolesterolemie
enterocolite
reumatism
arterioscleroză
acnee.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.
González-Sarrías A, Li L, Seeram NP. Effects of maple (Acer) plant part extracts on proliferation, apoptosis and cell cycle arrest of human tumorigenic and non-tumorigenic colon cells. Phytother Res. 2012 Jul;26(7):995-1002. doi: 10.1002/ptr.3677. Epub 2011 Dec 6. PMID: 22147441.
Liu C, Guo H, Dain JA, Wan Y, Gao XH, Chen HD, Seeram NP, Ma H. Cytoprotective effects of a proprietary red maple leaf extract and its major polyphenol, ginnalin A, against hydrogen peroxide and methylglyoxal induced oxidative stress in human keratinocytes. Food Funct. 2020 Jun 24;11(6):5105-5114. doi: 10.1039/d0fo00359j. PMID: 32356551.

Bydr. Cristina Munteanu

Arnica (Arnica montana)

Arnica este una dintre plantele medicinale cele mai cunoscute, fiind răspândită în zonele montane.

De la planta de arnica se folosesc în scop medicinal florile.

Substanțele active în care arnica este bogată sunt: uleiuri esențiale, flavone, cinarină, aricină ș.a.

Arnica este recunoscută datorită proprietăților sale – predominant în uzul extern – antiinflamatorii, analgezice, antiseptice, bacteriostatice și antifungice.

Florile de arnica posedă însă și o bună capacitate de stimulare a formării țesuturilor de granulație.

Extern, se recomandă în

contuzii
echimoze
entorse
luxații
ulcer varicos
cancer de piele
furunculoze
abcese
acnee
cicatrici cheloide
înțepături de insecte
arsuri
dureri musculare
reumatism.

Consumată intern – doar cu avizul medicului – este recomandată în

afecțiuni coronariene
angină pectorală
insomnii
depresie
viroze ș.a.

Se poate folosi sub formă de infuzie, ulei, tinctură, geluri sau unguente.

ATENȚIE!

Arnica poate determina dermatită de contact. Se recomandă testarea prealabilă a sensibilității la arnica pe o porțiune mică de piele fără leziuni.

Nu se aplică pe răni deschise sau mucoase. În cazul rănilor, se așteaptă formarea crustei și abia apoi se pot aplica unguentele sau compresele.

Intern se poate consuma numai la recomandarea medicului, fiind o plantă cu potențial toxic în cazul nerespectării dozelor.

Nu se recomandă consumul intern copiilor, femeilor însărcinate sau celor care alăptează.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Knuesel, O., Weber, M. & Suter, A. Arnica montana gel in osteoarthritis of the knee: An open, multicenter clinical trial. Adv Therapy 19, 209 (2002). https://doi.org/10.1007/BF02850361

4. Robledo SM, Vélez ID, Schmidt TJ. Arnica Tincture Cures Cutaneous Leishmaniasis in Golden Hamsters. Molecules. 2018 Jan 12;23(1):150. doi: 10.3390/molecules23010150. PMID: 29329207; PMCID: PMC6017635.

5. da Silva Prade J, Bálsamo EC, Machado FR, Poetini MR, Bortolotto VC, Araújo SM, Londero L, Boeira SP, Sehn CP, de Gomes MG, Prigol M, Cattelan Souza L. Anti-inflammatory effect of Arnica montana in a UVB radiation-induced skin-burn model in mice. Cutan Ocul Toxicol. 2020 Jun;39(2):126-133. doi: 10.1080/15569527.2020.1743998. Epub 2020 Mar 30. PMID: 32183539.

6. Sugier P, Jakubowicz-Gil J, Sugier D, Kowalski R, Gawlik-Dziki U, Kołodziej B, Dziki D. Chemical Characteristics and Anticancer Activity of Essential Oil from Arnica Montana L. Rhizomes and Roots. Molecules. 2020; 25(6):1284. https://doi.org/10.3390/molecules25061284

Bydr. Cristina Munteanu

Arin alb (Alnus incana)

Arinul alb (sau aninul alb) este un arbore ce crește în zone precum Europa Centrală și Nordică sau America de Nord, atingând înălțimi de până la 20-25 m. Crește și la noi în țară pe culmile Carpaților Orientali sau la poalele versanților Meridionali.

De la arborele de arin alb se utilizează în scop medicinal scoarța, frunzele, mugurii și mlădițele. Acestea sunt bogate în principii active precum alnulină, taninuri, săruri minerale ș.a.

Scoarța are rol febrifug și astringent, fiind utilizată în afecțiuni reumatice, malarie, diaree.

Frunzele au rol diuretic, astringent și antalgic; încă din vechime erau utilizate pentru diminuarea transpirației piciorului sau ca hemostatic și cicatrizant în cazul rănilor.

Mugurii sunt indicați cu predilecție în afecțiuni ale aparatului genital feminin și ale glandelor mamare, dar nu numai; sunt indicați în menținerea sănătății aparatului osteo-articular prin favorizarea procesului de mineralizare osoasă; intervin în menținerea concentrației normale a albuminelor și gamaglobulinelor.

Arinul alb se poate consuma sub formă de infuzie, pulbele măcinată, tinctură sau extracte în

fibrom uterin
mastită
mastoză fibrochistică
osteoporoză
artrită
ulcer varicos
hiperhidroză
oprirea secreției lactate.

ATENȚIE!

Produsele pe bază de arin alb nu sunt indicate mamelor care alăptează – are efect de diminuare a secreției lactate (galactofug).

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Stević T, Savikin K, Zdunić G, Stanojković T, Juranić Z, Janković T, Menković N. Antioxidant, cytotoxic, and antimicrobial activity of Alnus incana (L.) ssp. incana Moench and A. viridis (Chaix) DC ssp. viridis extracts. J Med Food. 2010 Jun;13(3):700-4. doi: 10.1089/jmf.2009.0111. PMID: 20438323.

Bydr. Cristina Munteanu

Ardei (Capsicum anuum)

Planta de ardei este cultivată în întreaga lume pentru fructul său – ardeiul – o legumă ce poate fi folosită atât ca aliment-condiment, cât și ca medicament.

Dintre soiurile de ardei amintim ardeiul gras, capia sau ardeiul iute cu o varietate de specii și cu o largă paletă cromatică (galben, verde, roșu). În funcție de soi și culoare vom avea o compoziție ușor diferită, cu predominanța unor substanțe.

Ardeiul iute este folosit cel mai mult în medicină. Varietăți: cayenne, chilli, jalapeno, habanero etc.

Conține capsaicină (principalul constituent activ), capsorubină, vitamine (A, B6, C, E, K), minerale (calciu, fier, fosfor, potasiu, magneziu), fibre ș.a.

Ardeiul iute este un tonic general al organismului.

Are o acțiune vasostimulatoare, fiind indicat persoanelor cu circulație periferică deficitară (mâini și picioare reci). De asemenea, are acțiune stimulantă a secrețiilor gastrice, fiind recomandat în hipoaciditate gastrică și în dispepsii atone.

Poate reduce greutatea corporală și obezitatea.

Are proprietăți antiinfecțioase, antiseptice, antivirale și antitumorale.

Are acțiune rubefiantă (produce congestia, roșeala pielii la locul aplicării) și analgezică locală; din acest motiv ardeiul iute este utilizat în

reumatism
artrite
nevralgii
lumbago
sciatică.

Este un bun stimulent al creșterii părului, fiind prezent în diverse loțiuni împotriva căderii părului (asociat cu brusture, urzică).

Este un remediu indicat în curele de dezalcoolizare.

Se poate consuma intern, ca atare, sub formă de pulbere, infuzie sau tinctură.

Extern se folosește sub formă de tinctură, loțiuni, unguente sau plasturi.

ATENȚIE!

Nu se recomandă în caz de ulcer gastro-duodenal.

Nu se aplică pe piele cu leziuni.

Poate declanșa reacții alergice.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Chilczuk B, Marciniak B, Stochmal A, Pecio Ł, Kontek R, Jackowska I, Materska M. Anticancer Potential and Capsianosides Identification in Lipophilic Fraction of Sweet Pepper (Capsicum annuum L.). Molecules. 2020 Jul 7;25(13):3097. doi: 10.3390/molecules25133097. PMID: 32646039; PMCID: PMC7412467.

3. Jia Zheng, Sheng Zheng, Qianyun Feng, Qian Zhang, Xinhua Xiao; Dietary capsaicin and its anti-obesity potency: from mechanism to clinical implications. Biosci Rep 30 June 2017; 37 (3): BSR20170286. doi: https://doi.org/10.1042/BSR20170286

4. Lavorgna M, Orlo E, Nugnes R, Piscitelli C, Russo C, Isidori M. Capsaicin in Hot Chili Peppers: In Vitro Evaluation of Its Antiradical, Antiproliferative and Apoptotic Activities. Plant Foods Hum Nutr. 2019 Jun;74(2):164-170. doi: 10.1007/s11130-019-00722-0. PMID: 30835044.

5. Sinisgalli C, Vezza T, Diez-Echave P, Ostuni A, Faraone I, Hidalgo-Garcia L, Russo D, Armentano MF, Garrido-Mesa J, Rodriguez-Cabezas ME, Rodríguez-Nogales A, Milella L, Galvez J. The Beneficial Effects of Red Sun-Dried Capsicum annuum L. Cv Senise Extract with Antioxidant Properties in Experimental Obesity are Associated with Modulation of the Intestinal Microbiota. Mol Nutr Food Res. 2021 Feb;65(3):e2000812. doi: 10.1002/mnfr.202000812. Epub 2020 Dec 28. PMID: 33300660

6. Villa-Rivera MG, Ochoa-Alejo N. Chili Pepper Carotenoids: Nutraceutical Properties and Mechanisms of Action. Molecules. 2020 Nov 27;25(23):5573. doi: 10.3390/molecules25235573. PMID: 33260997; PMCID: PMC7729576.

Bydr. Cristina Munteanu

angelica, Angelica archangelica, Angelica officinalis, antispastic, bacteriostatic, carminativ, colagog, depresie, fitoterapie, imunostimulant, indigestie, insomnie, plante medicinale, reumatism

Angelica (Angelica officinalis, Angelica archangelica)

Angelica este o plantă medicinală întâlnită în flora spontană sau de cultură, fiind o specie ocrotită.

A nu se confunda cu Angelica sinensis, cunoscută sub denumirea Dong quai sau ginseng feminin, despre care vom vorbi într-un material următor.

Materialul despre Angelica sinensis (angelica chinezească, ginseng feminin sau Dong quai) îl puteți citi aici:

Angelica chinezească (Angelica sinensis – Dong quai sau ginsengul feminin)

Din punct de vedere medicinal se utilizează predominant rădăcina de angelică. Pentru uzul terapeutic se folosesc rădăcini care au cel puțin 2 ani.

Consumul frunzelor sau fructelor de angelică este în general contraindicat, datorită toxicității lor.

Rădăcina de angelică conține substanțe active precum: uleiuri esențiale, taninuri, săruri minerale.

Se poate consuma intern sau extern, sub formă de decoct, pulbere, vin, tinctură, ulei.

Principalele sale proprietăți sunt: antispastice, carminative (calmează durerile abdominale și favorizează evacuarea gazelor intestinale), stimulente ale secrețiilor gastrice, colagoge (favorizează evacuarea bilei în duoden), bacteriostatice, antivirale, anticoagulante, imunostimulante, tonice asupra sistemului nervos central.

Astfel, angelica este indicată în

depresie
insomnie
tulburări de concentrare și memorie
anorexie
inapetență
reumatism.

ATENȚIE!

Consumul de angelică nu se recomandă în timpul sarcinii, persoanelor cu ulcer gastro-duodenal și cu afecțiuni hepatice și/sau renale grave.

Pe perioada administrării preparatelor cu angelică se recomandă evitarea expunerii directe la soare (fotosensibilitate).

Angelica are și efect anticoagulant, de aceea se recomandă evitarea ei de către persoanele care au probleme legate de coagulare și iau tratament specific.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Fraternale D, Teodori L, Rudov A, Prattichizzo F, Olivieri F, Guidarelli A, Albertini MC. The In Vitro Activity of Angelica archangelica L. Essential Oil on Inflammation. J Med Food. 2018 Dec;21(12):1238-1243. doi: 10.1089/jmf.2018.0017. Epub 2018 Aug 29. PMID: 30156459.

4. Kaur A, Garg S, Shiekh BA, Singh N, Singh P, Bhatti R. InSilico Studies and In Vivo MAO_A Inhibitory Activity of Coumarins Isolated from Angelica archangelica Extract: An Approach toward Antidepressant Activity. ACS Omega. 2020 Jun 18;5(25):15069-15076. doi: 10.1021/acsomega.0c00887. PMID: 32637779; PMCID: PMC7330908.

5. Kaur A, Singh N, Bhatti MS, Bhatti R. Optimization of extraction conditions of Angelica archangelica extract and activity evaluation in experimental fibromyalgia. J Food Sci. 2020 Nov;85(11):3700-3710. doi: 10.1111/1750-3841.15476. Epub 2020 Oct 13. PMID: 33047814.

6. Kudoh C, Hori T, Yasaki S, Ubagai R, Tabira T. Effects of Ferulic Acid and Angelica archangelica Extract (Feru-guard^®) on Mild Cognitive Impairment: A Multicenter, Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Prospective Trial. J Alzheimers Dis Rep. 2020 Sep 18;4(1):393-398. doi: 10.3233/ADR-200211. PMID: 33163900; PMCID: PMC7592837.

7. Rajtar B, Skalicka-Woźniak K, Świątek Ł, Stec A, Boguszewska A, Polz-Dacewicz M. Antiviral effect of compounds derived from Angelica archangelica L. on Herpes simplex virus-1 and Coxsackievirus B3 infections. Food Chem Toxicol. 2017 Nov;109(Pt 2):1026-1031. doi: 10.1016/j.fct.2017.05.011. Epub 2017 May 6. PMID: 28487231.

Tag Archive reumatism

Brusture (Arctium lappa)

Brad alb (Abies alba/Abies pectinata)

Arțar (Acer platanoides, Acer campestre)

Arnica (Arnica montana)

Arin alb (Alnus incana)

Ardei (Capsicum anuum)

Angelica (Angelica officinalis, Angelica archangelica)

Căutare

Categorii

Etichete

Arhivă

Menu

Categorii

Informații legale