Tag Archive astm

Bydr. Cristina Munteanu

Beneficiile și contraindicațiile tratamentului în salină

foto: istockphoto

Salinele, fie că vorbim de cele naturale, fie de cele artificiale, au devenit din ce în ce mai populare datorită beneficiilor lor pentru sănătate. În acest articol, vom explora beneficiile și contraindicațiile expunerii la salină, precum și diferențele dintre anumite tipuri de saline, umede sau uscate, dar și diferențele existente între aerosolii din salină și cei de la mare.

Ce este o salină?

Salina este un spațiu în care aerul este saturat cu particule de sare. Aceasta poate fi naturală sau artificială. Salinele naturale sunt practic mine de sare din munți, care au fost ulterior amenajate ca destinație terapeutică sau turistică. Salinele artificiale sunt cele amenajate în centre de tratament și concepute astfel încât să imite microclimatul specific al unei saline naturale.

Aerul sărat din salină are proprietăți terapeutice, fiind folosit pentru ameliorarea diverselor afecțiuni respiratorii și pentru susținerea sistemului imunitar. Aerosolii salini sunt de fapt micro-particule care, inhalate prin nas și gură, pătrund apoi în căile respiratorii inferioare (laringe, bronhii, bronhiole, alveole pulmonare) unde reduc inflamația, refac elasticitatea membranelor celulare, dezinfectează mucoasele și reduc prezența microorganismelor. Aceste particule au proprietăți higrofile, adică absorb apa, ceea ce duce la diminuarea cantității de mucus din căile respiratorii. În plus, sarea stimulează mișcarea cililor de la nivelul celulelor epiteliale respiratorii, facilitând mobilizarea și eliminarea secrețiilor.

Copiii cu astm sau infecții respiratorii recurente pot experimenta ameliorări semnificative ale stării de sănătate după expuneri regulate la aerul din salină.

Beneficiile tratamentului în salină

  1. Îmbunătățirea sănătății respiratorii: Sarea are proprietăți antiinflamatoare și antibacteriene, purificând aerul și ajutând la desfundarea căilor respiratorii și la ameliorarea simptomelor din astm, bronșită, sinuzită, rinită, hipertrofie amigdaliană, vegetații adenoide (polipi), alergie. De asemenea, salina este recomandată pentru cei cu fibroză chistică și bronșite cronice alergice sau obstructive.
  2. Susținerea sistemului imunitar: Inhalarea aerului salin poate ajuta la fortificarea sistemului imunitar, făcând organismul mai rezistent la infecții.
  3. Relaxează și reduce stresul: Multe persoane folosesc salinele pentru relaxare sau în stările de oboseală cronică, datorită efectului calmant pe care îl are mediul sărat asupra sistemului nervos.
  4. Îmbunătățirea calității somnului: Aerul din salină poate contribui la o respirație mai ușoară și la reducerea sforăitului, ceea ce poate favoriza un somn mai odihnitor.
  5. Piele sănătoasă: Sarea poate avea efecte benefice și asupra pielii, prin echilibrarea florei bacteriene de la acest nivel, ajutând la tratarea unor afecțiuni precum eczema, dermatita, psoriazisul sau acneea.

Contraindicații ale tratamentului în salină

Deși tratamentele în salină sunt, în general, sigure, există câteva contraindicații de care trebuie să ținem cont:

  1. Afecțiuni severe ale rinichilor (insuficiență renală, transplant renal): Persoanele cu insuficiență renală ar trebui să evite salinele, deoarece acestea pot avea dificultăți în eliminarea excesului de sare din organism. Deși inhalarea particulelor de sare nu este același lucru cu ingerarea lor, totuși absorbția sării se realizează și de la nivelul căilor respiratorii; în anumite situații medicale la risc, datorită faptului că nu se poate cuantifica exact cantitatea de sare care ajunge în organism este mai prudent să evităm această expunere la mediul salin.
  2. Afecțiuni cardiace severe (hipertensiune arterială, infarct miocardic recent, insuficiență cardiacă): Expunerea prelungită la aer sărat poate crește tensiunea arterială, ceea ce poate fi periculos pentru persoanele care suferă de hipertensiune stadiul II-III, necontrolată medicamentos sau oscilantă.
  3. Probleme respiratorii severe: Persoanele cu afecțiuni respiratorii grave, cum ar fi tuberculoza sau cancerul pulmonar, ar trebui să evite salina, deoarece aerul sărat poate agrava simptomele.
  4. Infecții respiratorii acute (febră, frisoane, tuse productivă) și boli infecto-contagioase
  5. Claustrofobie, anxietate: persoanele care suferă de claustrofobie sau cele care suferă de anxietate s-ar putea să nu poată intra sau rămâne prea mult timp în saline.
  6. Femeile însărcinate în ultimul trimestru: datorită presiunii atmosferice ușor crescute și datorită posibilității intrării în travaliu în această perioadă a sarcinii.
  7. Alte afecțiuni: hipertiroidism, afecțiuni oncologice, epilepsie (și alte afecțiuni ce pot evolua cu pierderea stării de conștiență), criză de astm bronșic recent
  8. Vârsta: nu se recomandă acest tip de tratament copiilor sub 3 ani sau adulților peste 65 ani, decât în situații speciale, la recomandarea medicului. Excepție fac salinele artificiale, unde haloterapia se recomandă și în afara acestor intervale (la recomandarea medicului).

Persoanele care se regăsesc la rubrica de contraindicații pot vizita totuși salinele în scop turistic, atât timp cât expunerea este limitată la o perioadă scurtă și rămâne unică. În aceste cazuri, vizita poate fi considerată sigură, având în vedere că durata redusă de expunere nu este suficientă pentru a declanșa efecte adverse semnificative. Totuși, este important ca aceste persoane să fie atente la orice semn de disconfort nou apărut.

Se recomandă, de asemenea tuturor, să acorde o atenție deosebită hidratării corespunzătoare în perioada terapiei în salină.

Criteriul vârstei și expunerea treptată

foto: istockphoto
  1. Criteriul vârstei:
    • Copii: Tratamentele în salină sunt cel mai adesea recomandate pentru copii, mai ales pentru cei care suferă de afecțiuni respiratorii. Tratamentul în salină se recomandă de regulă începând cu vârsta de 3 ani, și doar în cazuri particulare, cu recomandarea medicului pediatru, înainte de această vârstă (de regulă nu sub 1 an). Durata expunerii în cazul copiilor trebuie să fie mai scurtă decât în cazul adulților, de obicei între 20 și 30 de minute per ședință. Expunerile sunt însă întotdeauna individualizate în funcție de vârstă și afecțiuni. De asemenea, este important ca părinții să fie atenți și să monitorizeze orice reacție nou apărută.
    • Adulți: Adulții pot beneficia de ședințe mai lungi, de până la 45-60 de minute, în funcție de afecțiune, toleranță și de recomandările medicului.
    • Persoane vârstnice: Persoanele în vârstă ar trebui să înceapă cu sesiuni mai scurte, de aproximativ 30 de minute, și să crească treptat durata, în funcție de starea lor generală de sănătate.
  2. Expunerea treptată:
    • Începerea tratamentului: Este recomandat ca persoanele care nu au mai fost expuse la aerul salin să înceapă cu ședințe scurte, de 15-20 de minute, pentru a permite organismului să se acomodeze. Acest lucru este valabil în special pentru copii și pentru persoanele cu afecțiuni cronice.
    • Creșterea graduală a timpului: După câteva ședințe inițiale, durata poate fi crescută treptat cu 5-10 minute, până la atingerea unei durate maxime recomandate de medic, care poate varia între 45 și 60 de minute pentru adulți.
    • Monitorizarea reacțiilor: Pe măsură ce durata ședințelor crește, este esențial să se monitorizeze reacțiile organismului. Dacă apar simptome precum amețeli, dureri de cap, disconfort respirator, accese de tuse, ședința trebuie întreruptă și timpul de expunere redus la următoarea vizită.

3. Durata tratamentului: aceasta se personalizează în funcție de vârstă și afecțiuni, variind de la 7-10 zile în rândul copiilor mici și crescând la 14-21 zile pentru copiii mari și adulți. Ședințele de terapie în salină vor fi efectuate de două ori pe zi, iar curele se pot repeta odată la câteva luni dacă este necesar pentru ameliorarea simptomatologiei. Cel mai frecvent se recomandă repetarea după 6 luni, dar salinoterapia poate fi individualizată de către medicul curant în funcție de problemele de sănătate ale fiecărui pacient.

Salina umedă vs. Salina uscată

Nu toate salinele sunt la fel, există așa-numitele saline umede și saline uscate, fiecare cu indicațiile ei, pe care este bine să le cunoaștem atunci când alegem această metodă terapeutică.

  1. Salina umedă: Aceasta implică o umiditate mai mare a aerului. Umiditatea ridicată ajută la dizolvarea și absorbția particulelor de sare în căile respiratorii. Este adesea recomandată pentru tratarea afecțiunilor respiratorii severe și pentru persoanele care nu tolerează aerul foarte uscat.
  2. Salina uscată: În acest tip de salină, aerul este mult mai uscat, iar concentrația de particule de sare este mai mare. Salina uscată este preferată pentru tratamente scurte, fiind eficientă pentru curățarea căilor respiratorii și pentru stimularea sistemului imunitar. Este mai des întâlnită în centrele de wellness urbane.

Pe teritoriul României se regăsesc și saline umede, dintre care cea mai renumită este cea de la Turda (județul Cluj), dar și saline uscate precum cea de la Praid (județul Harghita).

foto: internet

Pentru a înțelege mai bine diferența dintre o salină umedă și una uscată, vom oferi câteva exemple concrete.

În salinele considerate umede, cum este Salina Turda, temperatura aerului se situează în jurul valorilor de 12-14 °C, iar umiditatea relativă variază între 78-82% la intrare și 73-80% în diferitele săli ale salinei.

Pe de altă parte, salinele uscate, cum este Salina Praid, au o temperatură de aproximativ 14-16 °C și o umiditate mai scăzută, cuprinsă între 66-70%.

În cazul salinelor amenajate de suprafață (salinele artificiale urbane), microclimatul este controlat pentru a menține o temperatură între 20-24 °C și o umiditate relativă de 40-60%, creând astfel condițiile ideale pentru tratamentele cu aerosoli uscați.

Alte saline naturale se găsesc la:

Slănic Prahova (județul Prahova) – temperatură 12-13°C, umiditate relativă a aerului 50-60 %

Târgu Ocna (județul Bacău) – temperatură 12-13°C, umiditate relativă a aerului 74-82 %

Ocnele Mari (județul Vâlcea) – temperatură 13-15 °C, umiditate relativă a aerului 50 %

Cacica (județul Suceava) – temperatură 14 °C, umiditate relativă a aerului 70-80%

Ocna Mureș (județul Albă) – temperatură 10-12°C, umiditate relativă a aerului 75-85 %

foto: internet

Există, de asemenea, în țară stațiuni balneo-climaterice pe teritoriul sau în apropierea unor foste mine de sare, unde, prin  surparea galeriilor ocnei de sare au apărut lacuri de apă sărată, precum cele de la Ocna Şugatag (județul Maramureș) sau Ocna Sibiului ș.a. – unde se trateaza cu rezultate deosebite preponderent boli ale aparatului locomotor, reumatisme degenerative cronice, artroze etc.

Pentru a putea petrece timpul cât mai plăcut, în majoritatea acestor saline au fost amenajate locuri de joacă, terenuri de sport, restaurante, muzee, biserici.

Este important să alegem salinele în funcție de afecțiunile pe care urmărim să le tratăm sau ameliorăm. Salina umedă, este recomandată pentru aerosoli îndeosebi în cazul copiilor cu infecții respiratorii frecvente (acei copii care răcesc des), au vegetații adenoide (polipi), amigdale hipertrofice, astm, dar nu este atât de recomandată celor cu fond alergic. Salina uscată este recomandată în toate afecțiunile menționate, dar și celor cu teren alergic.

Cu toate acestea, efectele pot varia de la o persoană la alta, fiind întotdeauna recomandat să se consulte un medic înainte de a începe terapia într-o salină, fie ea umedă sau uscată.

Se recomandă ca ședințele de terapie în salinele naturale să fie efectuate primăvara sau toamna, datorită faptului că în salină temperaturile sunt mai scăzute și umiditatea crescută, pentru a nu fi discrepanțe foarte mari de temperatură între interior și exterior și organismul să se adapteze ușor la aceste diferențe. Există persoane, în special cele cu astm bronșic care pot face bronhospasm (contracție bruscă și involuntară a mușchilor bronhiilor care duce la îngustarea căilor respiratorii și dificultăți de respirație) în timpul terapiei în salină. Diferența mare de temperatură între înauntru și afară, în condițiile în care în salină sunt în medie 12-14°C și afară aproape 40°C poate fi un factor declanșator al bronhospasmului, care se manifestă cu dificultăți de respirație, durere în piept, tuse, respirație șuierătoare (wheezing).

Pe de altă parte, inhalarea aerosolilor de sare poate fi benefică pentru mulți, dar pentru unele persoane, particulele mici de sare pot irita căile respiratorii, în special atunci când nu se respectă timpul de expunere. Acest lucru poate provoca bronhospasm, mai ales la cei cu sensibilitate crescută a căilor respiratorii, cum ar fi persoanele cu astm, bronșită cronică sau alergii.

Pentru unele persoane, stresul sau anxietatea legate de starea lor de sănătate sau de mediul înconjurător pot provoca un bronhospasm. Deși acest lucru nu este specific salinei, poate fi o reacție la frica de a fi într-un spațiu închis sau necunoscut, mai ales dacă cineva are un istoric de atacuri de panică sau anxietate.

Aerosolii din salină vs aerosolii marini

Aerosolii salini din saline și cei de la mare au compoziții și caracteristici diferite datorită mediului în care se formează, iar aceste diferențe influențează efectele terapeutice și utilizările lor.

Aerosolii din saline se formează în interiorul minelor de sare, unde aerul este saturat cu particule fine de sare provenite din evaporarea sau desprinderea naturală a cristalelor de sare din pereții salinei. Acești aerosoli sunt compuși aproape exclusiv din clorură de sodiu (sare) și alte minerale precum calciu, magneziu și potasiu. Aceștia au, așadar, o concentrație foarte mare de particule de sare; particulele sunt de dimensiuni foarte mici, permițându-le să pătrundă adânc în căile respiratorii. Acest lucru este esențial pentru tratarea afecțiunilor respiratorii cronice, cum ar fi astmul, bronșita sau alergiile. Aerosolii din saline sunt utilizați în principal pentru tratamente respiratorii specifice, având capacitatea de a curăța și dezinfecta căile respiratorii, reducând inflamația și ameliorând simptomele bolilor cronice amintite deja. Nu în ultimul rând, aerosolii din saline sunt concentrați într-un spațiu închis și controlat, ceea ce permite o expunere consistentă și intensivă în timpul terapiei.

foto: istockphoto

Aerosolii de la mare se formează prin evaporarea apei de mare. Aerosolii marini conțin nu doar clorură de sodiu, ci și alte substanțe organice și anorganice, inclusiv iod, magneziu, și particule microscopice de alge și microorganisme. Particulele sunt mai mari și mai puțin concentrate decât cele din saline, ceea ce le face mai ușor de inhalat, dar cu o penetrare mai superficială în căile respiratorii. Aerosolii de la mare sunt considerați benefici pentru sănătate în general, având un efect tonic asupra sistemului imunitar și oferind beneficii pentru sănătatea pielii. Ei contribuie și la relaxarea și reducerea stresului, datorită atmosferei marine. În plus, sub acțiunea radiațiilor solare se stimulează sintetizarea de către organism a vitaminei D, implicată în modularea răspunsului imun, menținerea sănătății osoase și nu numai. Aerosolii marini sunt dispersați într-un mediu deschis, cu factori variabili precum vântul și umiditatea, ceea ce face ca efectele să fie mai puțin concentrate, dar mai accesibile și recreative.

Tratamentele în salină oferă, așadar, numeroase beneficii pentru sănătate, în special pentru sistemul respirator și cel imunitar. Totuși, este important să se ia în considerare contraindicațiile și să se consulte un specialist înainte de a începe un astfel de tratament, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni medicale preexistente.

Acest material are caracter informativ, nu înlocuiește prezentarea la medic, nu încurajează autodiagnosticul și automedicația.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Cimbru de câmp (Thymus vulgaris)

Thymus Flowers in the Sunset. foto: istockphoto.com

Cimbrul de câmp este un subarbust (20-50 cm) care crește în locuri însorite și cu temperaturi ridicate, preferabil în zone de câmpie, după cum îi spune și numele.

A nu se confunda cu cimbrișorul, care este o plantă spontană, sălbatică (din aceeași familie) ce crește în zone de deal și munte și despre care puteți citi mai multe aici:

De la cimbru se folosesc în scop medicinal părțile aeriene, adică tulpina cu frunze și flori. Aceste părți componente sunt bogate în substanțe active precum: taninuri, flavonoide, uleiuri esențiale, săruri minerale (calciu, cupru, fier, magneziu, zinc), vitamine (A, B, C) ș.a.

Cimbrul are proprietăți antiseptice (respiratorii, urinare, digestive, topice), antibacteriene, antivirale, antifungice, antiinflamatorii, antispastice, expectorante, antihelmintice, hipocolesterolemiante, hipotensive, antidiareice, antireumatice, antitumorale.

Se folosește intern sub formă de infuzie, pulbere, tinctură, extract, vin medicinal, sirop, ulei esențial, capsule – singur sau în combinații.

Extern se pot face inhalații, gargară sau băi cu ceai de cimbru. Uleiul esențial se poate folosi, combinat cu ulei de mentă, la prepararea apelor de gură.

Thyme essential oil bottle with bunch of thyme herb. foto: istockphoto.com

Uleiul esențial de cimbru, diluat în funcție de vârstă cu un ulei vegetal (ulei de cocos, ulei de măsline, ulei de avocado, ulei din sâmburi de struguri ș.a.) se folosește sub formă de masaj în afecțiuni respiratorii și reumatice. De asemenea, se aplică topic pentru îndepărtarea negilor, papiloamelor sau herpesului bucal (diluat, cu ajutorul unui bețișor de ureche, strict pe zona leziunii).

O altă modalitate eficientă de utilizare a uleiului esențial de cimbru este adăugarea sa în lămpile de aromaterapie (combinat cu uleiuri de citrice, lavandă sau tămâie) în afecțiuni respiratorii și pentru susținerea sistemului nervos.

Uleiul esențial de cimbru mai intră în compoziția repelentelor anti-insecte datorită efectului său insecticid.

dry thyme
foto: istockphoto.com

Se recomandă în:

  • susținerea sistemului imunitar
  • afecțiuni ale aparatului respirator (bronșită, pneumonie, astm)
  • tuse spastică
  • gastro-enterocolită
  • disbioză intestinală
  • meteorism abdominal
  • parazitoze intestinale
  • hipertensiune arterială
  • dureri menstruale
  • infecții urinare
  • candidoze
  • reumatism
  • convalescență
  • stres
  • depresie
  • anxietate
  • veruci.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1.Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

2. Borugă O, Jianu C, Mişcă C, Goleţ I, Gruia AT, Horhat FG. Thymus vulgaris essential oil: chemical composition and antimicrobial activity. J Med Life. 2014;7 Spec No. 3(Spec Iss 3):56-60. PMID: 25870697; PMCID: PMC4391421.

3. Micucci M, Protti M, Aldini R, Frosini M, Corazza I, Marzetti C, Mattioli LB, Tocci G, Chiarini A, Mercolini L, Budriesi R. Thymus vulgaris L. Essential Oil Solid Formulation: Chemical Profile and Spasmolytic and Antimicrobial Effects. Biomolecules. 2020 Jun 4;10(6):860. doi: 10.3390/biom10060860. PMID: 32512899; PMCID: PMC7356897.

4. Patil SM, Ramu R, Shirahatti PS, Shivamallu C, Amachawadi RG. A systematic review on ethnopharmacology, phytochemistry and pharmacological aspects of Thymus vulgaris Linn. Heliyon. 2021 May 18;7(5):e07054. doi: 10.1016/j.heliyon.2021.e07054. PMID: 34041399; PMCID: PMC8141878.

Bydr. Cristina Munteanu

Cimbrișor (Thymus serpyllum)

Wild Thyme or Creeping Thyme. typical alpine plant. Spice. thymus serpyllum. foto: istockphoto.com

Cimbrișorul sau cimbrișorul de câmp/sălbatic este un subarbust de talie mică (10-30 cm), care crește spontan în zone nisipoase de deal și de munte.

A nu se confunda cu cimbrul de câmp (din aceeași familie), care crește în zone de câmpie și despre care puteți citi mai multe aici:

De la cimbrișor se folosește în scop medicinal tulpina cu frunze și flori. Aceste părți componente sunt bogate în substanțe active precum: uleiuri esențiale, taninuri, flavonoide, substanțe minerale ș.a.

Cimbrișorul are proprietăți antiseptice, antibacteriene, antivirale, antifungice, antiinflamatorii, antispastice, expectorante, antihelmintice, tonic-aperitive, hipocolesterolemiante, coleretice (stimulează secreţia biliară), carminative (ajută eliminarea gazelor intestinale), diuretice, antireumatice, antitumorale.

Tea with wild thyme outdoors.
foto: istockphoto.com

Se folosește intern sub formă de infuzie, pulbere, tinctură, sirop, ulei macerat la rece, ulei esențial, capsule sau comprimate – singur sau în combinații.

Extern se pot face inhalații, gargară sau băi cu ceai de cimbrișor. Săculeții și pernele umplute cu plante uscate se folosesc în dureri abdominale și menstruale (încălzite) sau insomnii.

Crema de cimbrișor îmbunătățește circulația sanguină și are un efect favorabil asupra căilor respiratorii: poate fi aplicată pe zona pieptului în stări gripale sau local în dureri musculare și menstruale.

În gastronomie cimbrișorul se adaugă pentru aroma sa unică în creme/sosuri de brânză, ulei aromat, oțet aromat, supe, ciorbe, salate.

Se recomandă în:

  • tuse spastică
  • gripă
  • astm
  • bronșită
  • pneumonii
  • sinuzită
  • laringită
  • amigdalită
  • gingivită
  • parazitoze intestinale
  • colici abdominale
  • enterocolită
  • anorexie
  • reumatism
  • insomnie
  • depresie.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Brezoiu AM, Prundeanu M, Berger D, Deaconu M, Matei C, Oprea O, Vasile E, Negreanu-Pîrjol T, Muntean D, Danciu C. Properties of Salvia officinalis L. and Thymus serpyllum L. Extracts Free and Embedded into Mesopores of Silica and Titania Nanomaterials. Nanomaterials (Basel). 2020 Apr 25;10(5):820. doi: 10.3390/nano10050820. PMID: 32344938; PMCID: PMC7712395.

4. Bozkurt E, Atmaca H, Kisim A, Uzunoglu S, Uslu R, Karaca B. Effects of Thymus serpyllum extract on cell proliferation, apoptosis and epigenetic events in human breast cancer cells. Nutr Cancer. 2012;64(8):1245-50. doi: 10.1080/01635581.2012.719658. PMID: 23163852.

5. Jarić S, Mitrović M, Pavlović P. Review of Ethnobotanical, Phytochemical, and Pharmacological Study of Thymus serpyllum L. Evid Based Complement Alternat Med. 2015;2015:101978. doi: 10.1155/2015/101978. Epub 2015 Jul 22. PMID: 26265920; PMCID: PMC4525464.

6. Rasooli I, Mirmostafa SA. Antibacterial properties of Thymus pubescens and Thymus serpyllum essential oils. Fitoterapia. 2002 Jun;73(3):244-50. doi: 10.1016/s0367-326x(02)00064-3. PMID: 12048019.

Bydr. Cristina Munteanu

Chimion negru (Nigella sativa)

foto: pixabay.com

Chimenul negru sau negrilica, cum i se mai spune, este o plantă diferită de chimionul pe care îl cunoaștem cu toții, originară din Orientul Mijlociu.

Cele două plante fac parte din familii diferite, chimionul din familia Apiaceae, în timp ce negrilica din familia Ranunculaceae.

Despre chimion puteți citi mai multe aici:

De la chimenul negru se utilizează fructele (semințele). Acestea sunt bogate în proteine, fitosteroli (β-sitosterol, campesterol, stigmasterol), săruri minerale (calciu, cupru, fier, fosfor, magneziu, mangan, potasiu, sodiu, zinc), vitamine, polifenoli, aminoacizi, acizi grași nesaturați (lauric, miristic, palmitic, stearic) și acizii grași polinesaturaţi (oleic, omega-3, omega-6), uleiuri volatile (timoquinona, nigellona) ş.a.

Chimenul negru are proprietăți antialergice, antiinflamatoare, imunomodulatoare, antivirale (inclusiv în COVID 19), antibacteriene (Staphylococcus aureus, Helicobacter pylori), antifungice (Candida albicans), antioxidante, bronhodilatatoare, antitusive, tonic-aperitive, antihelmintice (antiparazitare), antitumorale ș.a.

foto: pixabay.com

Se folosește sub formă de ulei extras din semințe, capsule cu ulei, infuzie din semințe.

Semințele de negrilică se mai folosesc ca și aromatizant în anumite preparate de brânză sau presărate pe anumite produse de patiserie (pâine, covrigei) ori pe mâncăruri cu legume și carne.

Se recomandă în

  • astm bronșic

Legat de recomandarea sa în astmul bronșic, studiile au demonstrat că substanțele active din chimenul negru (nigellona) acționează ca un antagonist al leucotrienelor, are o acțiune bronhodilatatoare, antispastică, cresc clearance-ul mucociliar și contribuie astfel la ameliorarea crizelor de astm, la îmbunătățirea funcției pulmonare și a parametrilor biologici (normalizarea eozinofiliei, scăderea IgE serice).

Acțiunea antiinflamatoare a fost obiectivată prin studii care au demonstrat că Nigella sativa (îndeosebi substanța activă numită timoquinonă) inhibă citokinele inflamatorii (interleukina-1, interleukina-6).

  • bronșite
  • tuse
  • alergii
  • migrene
  • afecţiuni renale
  • afecțiuni hepatice (hepatită C)
  • infecții virale și bacteriene
  • indigestie
  • meteorism
  • colici intestinale
  • parazitoze intestinale
  • diabet zaharat
  • hipertensiune arterială
  • scleroză multiplă
  • Alzheimer

Administrarea pe termen lung a chimenului negru a determinat creșterea nivelurilor de 5-HT în creier și îmbunătățirea memoriei la animalele de laborator, fapt care îl recomandă a fi un produs de inclus în schemele de tratament ale bolii Alzheimer și ale altor afecțiuni neurodegenerative.

  • reumatism
  • afecțiuni oncologice

dr. Cristina Munteanu

foto: pixabay.com

Bibliografie selectivă:

1. Ahmad A, Husain A, Mujeeb M, Khan SA, Najmi AK, Siddique NA, Damanhouri ZA, Anwar F. A review on therapeutic potential of Nigella sativa: A miracle herb. Asian Pac J Trop Biomed. 2013 May;3(5):337-52. doi: 10.1016/S2221-1691(13)60075-1. PMID: 23646296; PMCID: PMC3642442.

2. Almatroodi SA, Almatroudi A, Alsahli MA, Khan AA, Rahmani AH. Thymoquinone, an Active Compound of Nigella sativa: Role in Prevention and Treatment of Cancer. Curr Pharm Biotechnol. 2020;21(11):1028-1041. doi: 10.2174/1389201021666200416092743. PMID: 32297580.

3. Cascella M, Bimonte S, Barbieri A, Del Vecchio V, Muzio MR, Vitale A, Benincasa G, Ferriello AB, Azzariti A, Arra C, Cuomo A. Dissecting the Potential Roles of Nigella sativa and Its Constituent Thymoquinone on the Prevention and on the Progression of Alzheimer’s Disease. Front Aging Neurosci. 2018 Feb 9;10:16. doi: 10.3389/fnagi.2018.00016. PMID: 29479315; PMCID: PMC5811465.

4. Koshak AE, Koshak EA, Mobeireek AF, Badawi MA, Wali SO, Malibary HM, Atwah AF, Alhamdan MM, Almalki RA, Madani TA. Nigella sativa for the treatment of COVID-19: An open-label randomized controlled clinical trial. Complement Ther Med. 2021 Sep;61:102769. doi: 10.1016/j.ctim.2021.102769. Epub 2021 Aug 15. PMID: 34407441; PMCID: PMC8364675.

5. Koshak A, Wei L, Koshak E, Wali S, Alamoudi O, Demerdash A, Qutub M, Pushparaj PN, Heinrich M. Nigella sativa Supplementation Improves Asthma Control and Biomarkers: A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Trial. Phytother Res. 2017 Mar;31(3):403-409. doi: 10.1002/ptr.5761. Epub 2017 Jan 17. PMID: 28093815.

6. Koshak A, Koshak E, Heinrich M. Medicinal benefits of Nigella sativa in bronchial asthma: A literature review. Saudi Pharm J. 2017 Dec;25(8):1130-1136. doi: 10.1016/j.jsps.2017.07.002. Epub 2017 Jul 11. PMID: 30166900; PMCID: PMC6111118.

7. Salem AM, Bamosa AO, Qutub HO, Gupta RK, Badar A, Elnour A, Afzal MN. Effect of Nigella sativa supplementation on lung function and inflammatory mediatorsin partly controlled asthma: a randomized controlled trial. Ann Saudi Med. 2017 Jan-Feb;37(1):64-71. doi: 10.5144/0256-4947.2017.64. PMID: 28151459; PMCID: PMC6148976.

Bydr. Cristina Munteanu

Călin (Viburnum opulus, Viburnum lantanum)

foto: pixabay.com

Călinul (Bulgărele de zăpadă) este un arbust înalt de 1 până la 4 m, care crește spontan în zone din apropierea apelor, fiind răspândit din zone de câmpie până în regiunile muntoase.

În fitoterapie se utilizează scoarța, frunzele, florile, fructele și mugurii de călin.

Scoarța, frunzele și florile de călin conțin în principal taninuri.

Scoarța este bogată în acid valerianic, acid formic, conține acid salicilic, proteine ș.a.

Dintre acțiunile terapeutice ale călinului menționăm efectele sale antispastice, calmante, sedative, astringente, cardiotonice și hipotensive.

Se folosește sub formă de infuzie, decoct, tinctură, macerat glicerinic, capsule.

Extractul gemoterapic din muguri de călin se recomandă intern în caz de astm bronșic alergic și non-alergic, bronșită cronică astmatiformă, tuse convulsivă, dispnee astmatiformă, hipoacuzie (prin timpanoscleroză, spasm vascular sau catar tubar), acufene.

Alături de extractele gemoterapice din muguri de carpen şi mlădiţe de caprifoi negru, extractul din muguri de călin intră în compoziția unui produs recomandat în afecțiuni ale aparatului respirator însoțite de tuse – Polygemma nr.3 Tuse (PlantExtrakt).

Rezultatele studiilor in vitro arată potențialul antimicrobian al călinului, în special împotriva bacteriilor Gram-pozitive.

foto: pixabay.com

Infuzia din flori, decoctul sau tinctura din scoarță se recomandă pentru acțiunea lor calmantă, antispastică și cardiotonică, în cure de 7 zile pe lună.

Atât produsele din scoarță de călin, cât și extractul gemoterapic sunt indicate în sindrom premenstrual, dismenoree (efect antispastic uterin). Intră, alături de alte plante, în compoziția unor capsule precum Female hormone blend (Solaray), formulă fito-homeopată recomandată pentru îmbunătățirea echilibrului hormonal feminin.

Frunzele și fructele au acțiune predominant laxativă.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Dietz BM, Hajirahimkhan A, Dunlap TL, Bolton JL. Botanicals and Their Bioactive Phytochemicals for Women’s Health. Pharmacol Rev. 2016 Oct;68(4):1026-1073. doi: 10.1124/pr.115.010843. PMID: 27677719; PMCID: PMC5050441.

4. Kajszczak D, Zakłos-Szyda M, Podsędek A. Viburnum opulus L.-A Review of Phytochemistry and Biological Effects. Nutrients. 2020 Nov 5;12(11):3398. doi: 10.3390/nu12113398. PMID: 33167421; PMCID: PMC7694363.

Bydr. Cristina Munteanu

Busuioc (Ocimum basilicum)

foto: pixabay.com

Busuiocul este o plantă utilizată atât pentru proprietățile sale terapeutice, cât și pentru cele aromatice, ca și condiment.

În fitoterapie se utilizează frunzele, florile și uleiul esențial de busuioc.

Uleiul de busuioc conține linalol, eucaliptol, eugenol, camfor, anetol, taninuri, saponozide triterpenice ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm activitatea antispastică, carminativă, digestivă, antiinflamatoare, febrifugă, expectorantă, antivirală, antibacteriană, antifungică, antioxidantă, antidepresivă, antireumatică, galactogogă.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

foto: pixabay.com

Se folosește sub formă de infuzie, pulbere măcinată, tinctură, ulei esențial, diverse loțiuni și unguente pentru uz extern.

Se recomandă intern pentru

  • stimularea digestiei
  • meteorism abdominal
  • anorexie
  • gastroenterocolite (Salmonella, Campylobacter jejunii, Clostridium perferingens, Yersinia enterocolitica)
  • parazitoze intestinale
  • bronșite
  • pneumonii
  • sinuzită
  • infecții urinare (E. Coli)
  • depresie
  • insomnie
  • migrene.

Extern se utilizează ca și calmant în înțepături de insecte și ca repelent; în afecțiuni dermatologice:

  • acnee
  • eczeme
  • micoze
  • întreținerea părului.

Sub formă de inhalații se recomandă în afecțiuni respiratorii (bronșită, astm).

Nu se recomandă folosirea uleiului esențial de busuioc în timpul sarcinii.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Araújo Silva V, Pereira da Sousa J, de Luna Freire Pessôa H, Fernanda Ramos de Freitas A, Douglas Melo Coutinho H, Beuttenmuller Nogueira Alves L, Oliveira Lima E. Ocimum basilicum: Antibacterial activity and association study with antibiotics against bacteria of clinical importance. Pharm Biol. 2016;54(5):863-7. doi: 10.3109/13880209.2015.1088551. Epub 2015 Oct 10. PMID: 26455352.

3. Hirai M, Ito M. Sedative effects of the essential oil and headspace air of Ocimum basilicum by inhalation in mice. J Nat Med. 2019 Jan;73(1):283-288. doi: 10.1007/s11418-018-1253-3. Epub 2018 Oct 20. PMID: 30343352.

4. Pejčić M, Stojanović-Radić Z, Genčić M, Dimitrijević M, Radulović N. Anti-virulence potential of basil and sage essential oils: Inhibition of biofilm formation, motility and pyocyanin production of Pseudomonas aeruginosa isolates. Food Chem Toxicol. 2020 Jul;141:111431. doi: 10.1016/j.fct.2020.111431. Epub 2020 May 14. PMID: 32417365.

Bydr. Cristina Munteanu

Brad alb (Abies alba/Abies pectinata)

foto: pixabay.com

Bradul alb este un arbore de talie mare, ce poate atinge înălțimi de până la 50 m, fiind întâlnit în mod normal în zonele montane.

În fitoterapie se utilizează mugurii, mlădițele, scoarța și uleiul esențial de brad.

Uleiul esențial de brad conține α-pinen, limonen, taninuri, rășini, săruri minerale ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm faptul că este analgezic, antiinflamator, antimicrobian, expectorant, antitusiv, odorizant, stimulant, tonic, revulsiv, antireumatic, ușor diuretic, remineralizant.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

Intern se folosește sub formă de macerat glicerinic din muguri, tinctură din muguri sau rășină de brad, sirop din muguri, infuzie din muguri de brad, miere de brad.

Extern se recomandă sub formă de băi din infuzie de crenguțe de brad (singure sau în amestec cu alte plante), masaj cu ulei esențial (singur sau combinat cu alte uleiuri esențiale și întotdeauna diluat corespunzător într-un ulei vegetal), inhalații cu ulei esențial, ulei esențial difuzat în lămpi de aromaterapie. Pentru afecțiuni hemoroidale sau ginecologice sunt recomandate supozitoarele din rășină de brad.

Este recomandat astfel ca adjuvant în

  • tratamentul afecțiunilor și simptomelor respiratorii (bronșite, traheite, pneumonii, astm, tuse, sinuzită)
  • tulburări de mineralizare ale smalțului și osului (rahitism, osteoporoză, consolidarea oaselor după fracturi, carii)
  • reumatism
  • astenie
  • afecțiuni ale tractului urinar (cistite) și digestiv.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1.Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Deac, L, Studiu privind proprietățile antioxidante și antimicrobiene ale siropului din muguri de brad http://www.usamvcluj.ro/simpo_stud/files/2013/6.%20FACULTATEA%20DE%20STIINTA%20SI%20TEHNOLOGIA%20ALIMENTELOR/14.%20SECTIUNEA%20CONTROLUL%20SI%20EXPERTIZA%20PRODUSELOR%20ALIMENTARE/Deac%20Liana%20Mariana1/DeacLiana_CEPA_rom.pdf?fbclid=IwAR14r-nlVTu0DzFjjsh68L1xiWEmHNvwWEf5l7WtxkXTu032Y_sJYHP_Efc

4. Garzoli S, Masci VL, Caradonna V, Tiezzi A, Giacomello P, Ovidi E. Liquid and Vapor Phase of Four Conifer-Derived Essential Oils: Comparison of Chemical Compositions and Antimicrobial and Antioxidant Properties. Pharmaceuticals (Basel). 2021 Feb 8;14(2):134. doi: 10.3390/ph14020134. PMID: 33567501; PMCID: PMC7914598.

5. Lanzerstorfer A, Hackl M, Schlömer M, Rest B, Deutsch-Grasl E, Lanzerstorfer C. The influence of air-dispersed essential oils from lemon (Citrus limon) and silver fir (Abies alba) on airborne bacteria and fungi in hospital rooms. J Environ Sci Health A Tox Hazard Subst Environ Eng. 2019;54(3):256-260. doi: 10.1080/10934529.2018.1546498. Epub 2019 Feb 22. PMID: 30795725.

6. Sirše M, Fokter SK, Štrukelj B, Zupan J. Silver Fir (Abies alba L.) Polyphenolic Extract Shows Beneficial Influence on Chondrogenesis In Vitro under Normal and Inflammatory Conditions. Molecules. 2020 Oct 11;25(20):4616. doi: 10.3390/molecules25204616. PMID: 33050554; PMCID: PMC7587205.

Bydr. Cristina Munteanu

Arin negru (Alnus glutinosa)

foto: pixabay.com

Arinul negru (sau aninul negru) este una dintre cele mai răspândite specii de arin. Acest arbore crește în zone mai umede, lemnul acestuia fiind de altfel foarte rezistent la apă și fiind folosit mult în construcții.

Din punct de vedere medical ne interesează compoziția sa chimică: alnulină, tanini, săruri minerale etc.

Ce este specific acestui arbore sunt rădăcinile sale, care prezintă un fel de noduri (asemănătoare unor mărgele), de culoare portocalie, care formează simbioze cu bacterii fixatoare de azot.

De la arborele de arin negru se utilizează în scop medicinal scoarța, frunzele și mugurii.

Mugurii de arin negru au o bună acțiune terapeutică asupra vaselor de sânge, în special asupra arterelor cerebrale și coronare; au, de asemenea, rol antitrombotic.

Scoarța este recunoscută pentru acțiunea sa astringentă, febrifugă și antireumatică.

Frunzele au rol diuretic, cicatrizant și antiinflamator.

Arinul negru se poate consuma sub formă de infuzie, cataplasme, pulbere măcinată, tinctură sau extracte în

  • gastroenterite
  • ulcer gastro-duodenal
  • troboflebite
  • cefalee
  • îmbunătățirea circulației cerebrale
  • sinuzită
  • astm alergic
  • traheo-bronșite
  • cistite.

ATENȚIE!

Preparatele pe bază de arin negru nu sunt recomandate femeilor însărcinate sau celor care alăptează.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

2. Acero N, Muñoz-Mingarro D. Effect on tumor necrosis factor-α production and antioxidant ability of black alder, as factors related to its anti-inflammatory properties. J Med Food. 2012 Jun;15(6):542-8. doi: 10.1089/jmf.2011.0281. Epub 2012 Mar 16. PMID: 22424456; PMCID: PMC3359632.

3. Altınyay Ç, Süntar I, Altun L, Keleş H, Küpeli Akkol E. Phytochemical and biological studies on Alnus glutinosa subsp. glutinosa, A. orientalis var. orientalis and A. orientalis var. pubescens leaves. J Ethnopharmacol. 2016 Nov 4;192:148-160. doi: 10.1016/j.jep.2016.07.007. Epub 2016 Jul 2. PMID: 27381042.3.

Bydr. Cristina Munteanu

Anason (Pimpinella anisum)

foto: pixabay.com

Anasonul este o plantă medicinală anuală de la care se utilizează în scop terapeutic fructele. Mai este denumit și chimion dulce.

Fructele de anason conțin predominant uleiuri esențiale, proteine, substanțe minerale (calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, potasiu, zinc), vitamina C ș.a.

Se recomandă îndeosebi în afecțiuni digestive pentru efectul său antispastic și carminativ: colici abdominale, meteorism (stări de balonare). Un alt efect este cel aperitiv, motiv pentru care se recomandă pentru creșterea poftei de mâncare.

Are o acțiune generală de îmbunătățire a digestiei prin stimularea secreției salivare, gastrice, pancreatice și intestinale. Stimulează și secreția lactată, fiind indicat mamelor care alăptează. O altă indicație este cea din afecțiunile respiratorii, fiind un bun antibacterian și antiviral, recomandat în tuse spastică, astm bronșic, bronșite, faringite, sinuzite.

Anasonul este și un bun vermifug, consumul său fiind recomandat în parazitozele intestinale.

Se poate consuma intern sub formă de infuzie, pulbere (administrată sublingual) sau ulei volatil. O altă modalitate de integrare a sa în consumul nostru este aceea de condiment, având o aromă asemănătoare feniculului. Mai este folosit ca aromatizant al unor băuturi (Ouzo).

Extern, se recomandă sub formă de băi locale, inhalații.

ATENȚIE!

Anasonul nu se recomandă a fi consumat în timpul sarcinii, în gastrite sau ulcere gastro-duodenale. De asemenea, nu se recomandă consumul în afecțiuni tumorale ale glandelor mamare.

Nu se recomandă consum mai mare de 5g/zi, putând induce tulburări nervoase (insomnie, convulsii, halucinații, comă).

Persoanele cu teren alergic vor consuma cu prudență, cantități mici inițial.

Fructele cu o vechime mai mare de 3 ani au potențial toxic.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Hosseinzadeh H, Tafaghodi M, Abedzadeh S, Taghiabadi E. Effect of aqueous and ethanolic extracts of Pimpinella anisum L. seeds on milk production in rats. J Acupunct Meridian Stud. 2014 Aug;7(4):211-6. doi: 10.1016/j.jams.2013.10.004. Epub 2013 Nov 8. PMID: 25151455.

3. Mosaffa-Jahromi M, Lankarani KB, Pasalar M, Afsharypuor S, Tamaddon AM. Efficacy and safety of enteric coated capsules of anise oil to treat irritable bowel syndrome. J Ethnopharmacol. 2016 Dec 24;194:937-946. doi: 10.1016/j.jep.2016.10.083. Epub 2016 Nov 1. PMID: 27815079.