Tag Archive antifungic

Bydr. Cristina Munteanu

Sindromul bradului de Crăciun sau alergiile în perioada sărbătorilor de iarnă

Ieri am primit o Poinsettia / Crăciuniță superbă și mi-am amintit că pentru unele persoane alergiile pot fi o problemă și în perioada sărbătorilor de iarnă și pot umbri bucuria acestor sărbători.

Da … există persoane alergice la brad sau la Crăciuniță. La aceste persoane se remarcă manifestări alergice odată cu prezența acestor plante în locuință sau la împodobirea bradului.

foto: arhiva personală

Alergia la brad

Alergia la brad poate fi cauzată de polen, mucegaiuri, rășină sau praf – aduse în case odată cu pomul de Crăciun.

Polenul se poate lipi de seva bradului primăvara și poate fi adus astfel în casă de sărbători, particulele de polen fiind eliberate după tăierea bradului. Persoanele alergice la polenul de brad vor prezenta astfel manifestări alergice specifice.

Bradul poate conține mai multe tipuri de mucegai, în funcție de condițiile în care s-a dezvoltat și de starea sa de sănătate. Mucegaiurile pot fi aduse în interior prin intermediul crenguțelor sau tulpinii de brad. În mediul extern al bradului, la temperaturile scăzute de afară, mucegaiurile se află în perioadă de latență, însă, odată cu aducerea bradului în interiorul casei, la căldură, sporii se pot activa, determinând simptome de alergie la persoanele alergice.

Un studiu efectuat în anul 2007 (Kurlandsky & colab., 2011) a măsurat cantitatea de spori de mucegaiuri dintr-o cameră în care se afla un brad natural. În primele trei zile numărul de spori de mucegai din aer a rămas relativ constant la aproximativ 800 de spori în aer pe metru cub. Începând din a patra zi, numărul de spori de mucegai a început să crească ajungând în două săptămâni la 5 000 de spori de mucegai pe metru cub. Precizăm faptul că o cantitate mai mare de 700 de spori de mucegai pe metru cub reprezintă un indiciu că în acel mediu are loc o creștere a mucegaiului. Dintre tipurile de mucegai potențial alergene identificate pe conifere, menționăm: Aspergillus, Penicillium, Cladosporium și Alternaria.

Rășina de brad, intens mirositoare, poate provoca dificultăți de respirație și tuse persoanelor astmatice.

Praful este un alt alergen asociat frecvent cu alergia la bradul de Crăciun. Iar pentru persoanele alergice la praf, atât bradul natural, cât și cel artificial pot reprezenta o sursă de alergie.

Dintre simptomele alergice ce pot apărea menționăm: strănut, congestie nazală, rinoree apoasă, senzație de mâncărime la nivelul nasului și al gâtului, lăcrimare a ochilor, conjunctivite, piele uscată, erupții pe piele, respirație dificilă, tuse.

Soluții în cazul alergiilor la brad

Persoanele cu alergie la polenul de brad, pot înlocui bradul natural cu unul artificial sau cu pin.

Celor alergici la praf li se recomandă spălarea bradului sub jet de apă și apoi uscare înainte de împodobire. După despodobire ar fi indicat să se spele bradul din nou, să se usuce și să se depoziteze în cutie ermetică până la Crăciunul următor.

În cazul alergiei la mucegai, bradul se scutură foarte bine înainte de a fi adus în interior. De asemenea, el poate fi stropit cu un dezinfectant ușor care să stopeze activarea sporilor de mucegai. Soluțiile clasice presupun pulverizarea bradului cu o soluție fungicidă pe bază de apă și clor, după care bradul se lasă să se usuce înainte de a fi adus în locuință. Alternative naturale pentru soluția fungicidă sunt:

– infuzie preparată din frunze de soc (Tsioutsiou & colab., 2022)

– apă cu pulbere de neem / ulei de neem (Wylie & Merrell, 2022)

– apă cu bicarbonat de sodiu (Guo & colab., 2023)

– amestecuri de uleiuri volatile: oregano, melaleuca, cimbru, cuișoare, usturoi (Bautista-Hernández & colab., 2021; Silva & colab., 2021).

Persoanelor cu alergii cutanate la brad și care nu doresc să renunțe la împodobirea unui pom natural, li se recomandă să folosească mănuși atunci îl când împodobesc, pentru a evita contactul direct și atingerea excesivă a acestuia.

Poinsettia roșie – Crăciunița

Poinsettia roșie este una dintre cele mai răspândite și comercializate plante în perioada sărbătorilor de iarnă, alături de brad.

Puțini dintre noi cunosc faptul că această plantă este producătoare de latex. Latexul se găsește în sistemul de circulație al plantei și este eliberat doar atunci când planta se rupe, fie că vorbim de o simplă frunză sau de tulpină. Substanța albă eliminată poate determina reacții alergice la persoanele cunoscute cu alergie la latex dacă aceste persoane intră în contact direct cu această substanță. Dintre cele mai frecvente simptome apărute la contactul cu planta ruptă menționăm reacțiile apărute pe piele, de la simpla înroșire până la erupțiile severe. Dacă persoana respectivă a dus mâna apoi în alte zone ale corpului, pot apărea simptome alergice în zonele respective: conjunctivite, strănut, rinoree, tuse, criză de astm bronșic. Simptome de tip anafilactic au fost raportate extrem de rar la contactul cu Poinsettia.

Recomandarea pentru persoanele cunoscute ca fiind alergice la latex este să nu atingă această plantă fără a purta mănuși (mănușile, de asemenea, nu vor fi din latex!).

Alte plante cu potențial alergic în perioada sărbătorilor de iarnă – vâscul și tisa

foto: istockphoto (vâsc)

Alte plante cu potențial alergic și toxic, utilizate în această perioadă îndeosebi în realizarea decorațiunilor de masă și a coronițelor, sunt vâscul (Viscum album) și tisa (Taxus baccata).

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

Bautista-Hernández I, Aguilar CN, Martínez-Ávila GCG, Torres-León C, Ilina A, Flores-Gallegos AC, Kumar Verma D, Chávez-González ML (2021). Mexican Oregano (Lippia graveolens Kunth) as Source of Bioactive Compounds: A Review. Molecules. 2021 Aug 25;26(17):5156. doi: 10.3390/molecules26175156. PMID: 34500592; PMCID: PMC8434378.

Guo TR, Zeng Q, Yang G, Ye SS, Chen ZY, Xie SY, Wang H, Mo YW (2023). Isolation, identification, biological characteristics, and antifungal efficacy of sodium bicarbonate combined with natamycin on Aspergillus niger from Shengzhou nane (Prunus salicina var. taoxingli) fruit. Front Microbiol. 2023 Jan 12;13:1075033. doi: 10.3389/fmicb.2022.1075033.

Kurlandsky LE, Przepiora J, Riddell SW & Kiska DL. (2011). Identification of mold on seasonal indoor coniferous trees. Annals of Allergy, Asthma & Immunology, 106(6), 543–544. doi:10.1016/j.anai.2011.03.003

Silva RAD, Antonieti FMPM, Röder DVDB, Pedroso RDS (2021). Essential Oils of Melaleuca, Citrus, Cupressus, and Litsea for the Management of Infections Caused by Candida Species: A Systematic Review. Pharmaceutics. 2021 Oct 15;13(10):1700. doi: 10.3390/pharmaceutics13101700. PMID: 34683994; PMCID: PMC8540016.

Tsioutsiou EE, Amountzias V, Vontzalidou A, Dina E, Stevanović ZD, Cheilari A, Aligiannis N (2022). Medicinal Plants Used Traditionally for Skin Related Problems in the South Balkan and East Mediterranean Region-A Review. Front Pharmacol. 2022 Jul 5;13:936047. doi: 10.3389/fphar.2022.936047. PMID: 35865952; PMCID: PMC9294246.

Wylie MR, Merrell DS (2022). The Antimicrobial Potential of the Neem Tree Azadirachta indica. Front Pharmacol. 2022 May 30;13:891535. doi: 10.3389/fphar.2022.891535. PMID: 35712721; PMCID: PMC9195866.

Bydr. Cristina Munteanu

Deodorant cremă homemade

foto: istockphoto.com
Made from coconut oil, sodium bicarbonate, starch and essential oil

Ingrediente:

  • 3 linguri ulei de cocos (aproximativ 70 g)
  • 2 linguri bicarbonat de sodiu (aproximativ 20 g)
  • 2 linguri amidon din porumb (aproximativ 20 g)
  • 10 picături ulei esențial de arbore de ceai (sau salvie)
  • 10 picături ulei esențial de bergamotă (sau un alt ulei la alegere)

Mod de preparare:

Bicarbonatul de sodiu și amidonul de porumb se pun într-un vas de sticlă și se amestecă bine, apoi se toarnă peste amestec uleiul de cocos topit în prealabil pe bain-marie și amestecăm până obținem o pastă de consistență groasă. La sfârșit adăugați uleiurile esențiale și mai amestecați puțin, apoi turnați amestecul într-un recipient de sticlă cu capac. Deodorantul obținut este de fapt o cremă-deodorant. Dacă amestecul obținut este prea sfărâmicios, mai adăugați puțin ulei de cocos. Dacă amestecul este prea lichid, mai adăugați puțin amidon.

Deodorantul se aplică pe pielea subrațului prin masaj ușor. Unele persoane la început poate se vor simți ciudat să aplice astfel deodorantul. Se pot prepara și deodorante mai solide (acestea conțin ceară de albine și unt de shea) sau lichide, dar rețetele sunt puțin mai elaborate.

Avantajul acestui deodorant este în primul rând cel al obținerii unui produs fără aluminiu. Un alt avantaj este cel al preparării unui deodorant economic, din ingrediente simple, care nu pătează hainele și care are în plus un efect antimicrobian.

Efectul antimicrobian este dat de uleiul de cocos și cel de arbore de ceai (tea tree) sau salvie, dar și de bicarbonatul de sodiu. Amidonul de porumb din compoziție are rolul de a absorbi din umezeala transpirației. Bicarbonatul de sodiu, pe lângă efectul predominant antifungic, neutralizează mirosurile neplăcute.

Ca și parfumant se poate alege un ulei esențial în funcție de mirosul preferat de fiecare: lavandă (are în plus și efect antiinflamator), bergamotă, lămâie, portocală, trandafir, iasomie, ylang-ylang, vanilie etc.

foto: istockphoto.com

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Cimbru de câmp (Thymus vulgaris)

Thymus Flowers in the Sunset. foto: istockphoto.com

Cimbrul de câmp este un subarbust (20-50 cm) care crește în locuri însorite și cu temperaturi ridicate, preferabil în zone de câmpie, după cum îi spune și numele.

A nu se confunda cu cimbrișorul, care este o plantă spontană, sălbatică (din aceeași familie) ce crește în zone de deal și munte și despre care puteți citi mai multe aici:

De la cimbru se folosesc în scop medicinal părțile aeriene, adică tulpina cu frunze și flori. Aceste părți componente sunt bogate în substanțe active precum: taninuri, flavonoide, uleiuri esențiale, săruri minerale (calciu, cupru, fier, magneziu, zinc), vitamine (A, B, C) ș.a.

Cimbrul are proprietăți antiseptice (respiratorii, urinare, digestive, topice), antibacteriene, antivirale, antifungice, antiinflamatorii, antispastice, expectorante, antihelmintice, hipocolesterolemiante, hipotensive, antidiareice, antireumatice, antitumorale.

Se folosește intern sub formă de infuzie, pulbere, tinctură, extract, vin medicinal, sirop, ulei esențial, capsule – singur sau în combinații.

Extern se pot face inhalații, gargară sau băi cu ceai de cimbru. Uleiul esențial se poate folosi, combinat cu ulei de mentă, la prepararea apelor de gură.

Thyme essential oil bottle with bunch of thyme herb. foto: istockphoto.com

Uleiul esențial de cimbru, diluat în funcție de vârstă cu un ulei vegetal (ulei de cocos, ulei de măsline, ulei de avocado, ulei din sâmburi de struguri ș.a.) se folosește sub formă de masaj în afecțiuni respiratorii și reumatice. De asemenea, se aplică topic pentru îndepărtarea negilor, papiloamelor sau herpesului bucal (diluat, cu ajutorul unui bețișor de ureche, strict pe zona leziunii).

O altă modalitate eficientă de utilizare a uleiului esențial de cimbru este adăugarea sa în lămpile de aromaterapie (combinat cu uleiuri de citrice, lavandă sau tămâie) în afecțiuni respiratorii și pentru susținerea sistemului nervos.

Uleiul esențial de cimbru mai intră în compoziția repelentelor anti-insecte datorită efectului său insecticid.

dry thyme
foto: istockphoto.com

Se recomandă în:

  • susținerea sistemului imunitar
  • afecțiuni ale aparatului respirator (bronșită, pneumonie, astm)
  • tuse spastică
  • gastro-enterocolită
  • disbioză intestinală
  • meteorism abdominal
  • parazitoze intestinale
  • hipertensiune arterială
  • dureri menstruale
  • infecții urinare
  • candidoze
  • reumatism
  • convalescență
  • stres
  • depresie
  • anxietate
  • veruci.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1.Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

2. Borugă O, Jianu C, Mişcă C, Goleţ I, Gruia AT, Horhat FG. Thymus vulgaris essential oil: chemical composition and antimicrobial activity. J Med Life. 2014;7 Spec No. 3(Spec Iss 3):56-60. PMID: 25870697; PMCID: PMC4391421.

3. Micucci M, Protti M, Aldini R, Frosini M, Corazza I, Marzetti C, Mattioli LB, Tocci G, Chiarini A, Mercolini L, Budriesi R. Thymus vulgaris L. Essential Oil Solid Formulation: Chemical Profile and Spasmolytic and Antimicrobial Effects. Biomolecules. 2020 Jun 4;10(6):860. doi: 10.3390/biom10060860. PMID: 32512899; PMCID: PMC7356897.

4. Patil SM, Ramu R, Shirahatti PS, Shivamallu C, Amachawadi RG. A systematic review on ethnopharmacology, phytochemistry and pharmacological aspects of Thymus vulgaris Linn. Heliyon. 2021 May 18;7(5):e07054. doi: 10.1016/j.heliyon.2021.e07054. PMID: 34041399; PMCID: PMC8141878.

Bydr. Cristina Munteanu

Cimbrișor (Thymus serpyllum)

Wild Thyme or Creeping Thyme. typical alpine plant. Spice. thymus serpyllum. foto: istockphoto.com

Cimbrișorul sau cimbrișorul de câmp/sălbatic este un subarbust de talie mică (10-30 cm), care crește spontan în zone nisipoase de deal și de munte.

A nu se confunda cu cimbrul de câmp (din aceeași familie), care crește în zone de câmpie și despre care puteți citi mai multe aici:

De la cimbrișor se folosește în scop medicinal tulpina cu frunze și flori. Aceste părți componente sunt bogate în substanțe active precum: uleiuri esențiale, taninuri, flavonoide, substanțe minerale ș.a.

Cimbrișorul are proprietăți antiseptice, antibacteriene, antivirale, antifungice, antiinflamatorii, antispastice, expectorante, antihelmintice, tonic-aperitive, hipocolesterolemiante, coleretice (stimulează secreţia biliară), carminative (ajută eliminarea gazelor intestinale), diuretice, antireumatice, antitumorale.

Tea with wild thyme outdoors.
foto: istockphoto.com

Se folosește intern sub formă de infuzie, pulbere, tinctură, sirop, ulei macerat la rece, ulei esențial, capsule sau comprimate – singur sau în combinații.

Extern se pot face inhalații, gargară sau băi cu ceai de cimbrișor. Săculeții și pernele umplute cu plante uscate se folosesc în dureri abdominale și menstruale (încălzite) sau insomnii.

Crema de cimbrișor îmbunătățește circulația sanguină și are un efect favorabil asupra căilor respiratorii: poate fi aplicată pe zona pieptului în stări gripale sau local în dureri musculare și menstruale.

În gastronomie cimbrișorul se adaugă pentru aroma sa unică în creme/sosuri de brânză, ulei aromat, oțet aromat, supe, ciorbe, salate.

Se recomandă în:

  • tuse spastică
  • gripă
  • astm
  • bronșită
  • pneumonii
  • sinuzită
  • laringită
  • amigdalită
  • gingivită
  • parazitoze intestinale
  • colici abdominale
  • enterocolită
  • anorexie
  • reumatism
  • insomnie
  • depresie.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Brezoiu AM, Prundeanu M, Berger D, Deaconu M, Matei C, Oprea O, Vasile E, Negreanu-Pîrjol T, Muntean D, Danciu C. Properties of Salvia officinalis L. and Thymus serpyllum L. Extracts Free and Embedded into Mesopores of Silica and Titania Nanomaterials. Nanomaterials (Basel). 2020 Apr 25;10(5):820. doi: 10.3390/nano10050820. PMID: 32344938; PMCID: PMC7712395.

4. Bozkurt E, Atmaca H, Kisim A, Uzunoglu S, Uslu R, Karaca B. Effects of Thymus serpyllum extract on cell proliferation, apoptosis and epigenetic events in human breast cancer cells. Nutr Cancer. 2012;64(8):1245-50. doi: 10.1080/01635581.2012.719658. PMID: 23163852.

5. Jarić S, Mitrović M, Pavlović P. Review of Ethnobotanical, Phytochemical, and Pharmacological Study of Thymus serpyllum L. Evid Based Complement Alternat Med. 2015;2015:101978. doi: 10.1155/2015/101978. Epub 2015 Jul 22. PMID: 26265920; PMCID: PMC4525464.

6. Rasooli I, Mirmostafa SA. Antibacterial properties of Thymus pubescens and Thymus serpyllum essential oils. Fitoterapia. 2002 Jun;73(3):244-50. doi: 10.1016/s0367-326x(02)00064-3. PMID: 12048019.

Bydr. Cristina Munteanu

Busuioc (Ocimum basilicum)

foto: pixabay.com

Busuiocul este o plantă utilizată atât pentru proprietățile sale terapeutice, cât și pentru cele aromatice, ca și condiment.

În fitoterapie se utilizează frunzele, florile și uleiul esențial de busuioc.

Uleiul de busuioc conține linalol, eucaliptol, eugenol, camfor, anetol, taninuri, saponozide triterpenice ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm activitatea antispastică, carminativă, digestivă, antiinflamatoare, febrifugă, expectorantă, antivirală, antibacteriană, antifungică, antioxidantă, antidepresivă, antireumatică, galactogogă.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

foto: pixabay.com

Se folosește sub formă de infuzie, pulbere măcinată, tinctură, ulei esențial, diverse loțiuni și unguente pentru uz extern.

Se recomandă intern pentru

  • stimularea digestiei
  • meteorism abdominal
  • anorexie
  • gastroenterocolite (Salmonella, Campylobacter jejunii, Clostridium perferingens, Yersinia enterocolitica)
  • parazitoze intestinale
  • bronșite
  • pneumonii
  • sinuzită
  • infecții urinare (E. Coli)
  • depresie
  • insomnie
  • migrene.

Extern se utilizează ca și calmant în înțepături de insecte și ca repelent; în afecțiuni dermatologice:

  • acnee
  • eczeme
  • micoze
  • întreținerea părului.

Sub formă de inhalații se recomandă în afecțiuni respiratorii (bronșită, astm).

Nu se recomandă folosirea uleiului esențial de busuioc în timpul sarcinii.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Araújo Silva V, Pereira da Sousa J, de Luna Freire Pessôa H, Fernanda Ramos de Freitas A, Douglas Melo Coutinho H, Beuttenmuller Nogueira Alves L, Oliveira Lima E. Ocimum basilicum: Antibacterial activity and association study with antibiotics against bacteria of clinical importance. Pharm Biol. 2016;54(5):863-7. doi: 10.3109/13880209.2015.1088551. Epub 2015 Oct 10. PMID: 26455352.

3. Hirai M, Ito M. Sedative effects of the essential oil and headspace air of Ocimum basilicum by inhalation in mice. J Nat Med. 2019 Jan;73(1):283-288. doi: 10.1007/s11418-018-1253-3. Epub 2018 Oct 20. PMID: 30343352.

4. Pejčić M, Stojanović-Radić Z, Genčić M, Dimitrijević M, Radulović N. Anti-virulence potential of basil and sage essential oils: Inhibition of biofilm formation, motility and pyocyanin production of Pseudomonas aeruginosa isolates. Food Chem Toxicol. 2020 Jul;141:111431. doi: 10.1016/j.fct.2020.111431. Epub 2020 May 14. PMID: 32417365.

Bydr. Cristina Munteanu

Arnica (Arnica montana)

foto: pixabay.com

Arnica este una dintre plantele medicinale cele mai cunoscute, fiind răspândită în zonele montane.

De la planta de arnica se folosesc în scop medicinal florile.

Substanțele active în care arnica este bogată sunt: uleiuri esențiale, flavone, cinarină, aricină ș.a.

Arnica este recunoscută datorită proprietăților sale – predominant în uzul extern – antiinflamatorii, analgezice, antiseptice, bacteriostatice și antifungice.

foto: pixabay.com

Florile de arnica posedă însă și o bună capacitate de stimulare a formării țesuturilor de granulație.

Extern, se recomandă în

  • contuzii
  • echimoze
  • entorse
  • luxații
  • ulcer varicos
  • cancer de piele
  • furunculoze
  • abcese
  • acnee
  • cicatrici cheloide
  • înțepături de insecte
  • arsuri
  • dureri musculare
  • reumatism.

Consumată intern – doar cu avizul medicului – este recomandată în

  • afecțiuni coronariene
  • angină pectorală
  • insomnii
  • depresie
  • viroze ș.a.

Se poate folosi sub formă de infuzie, ulei, tinctură, geluri sau unguente.

ATENȚIE!

Arnica poate determina dermatită de contact. Se recomandă testarea prealabilă a sensibilității la arnica pe o porțiune mică de piele fără leziuni.

Nu se aplică pe răni deschise sau mucoase. În cazul rănilor, se așteaptă formarea crustei și abia apoi se pot aplica unguentele sau compresele.

Intern se poate consuma numai la recomandarea medicului, fiind o plantă cu potențial toxic în cazul nerespectării dozelor.

Nu se recomandă consumul intern copiilor, femeilor însărcinate sau celor care alăptează.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Knuesel, O., Weber, M. & Suter, A. Arnica montana gel in osteoarthritis of the knee: An open, multicenter clinical trial. Adv Therapy 19, 209 (2002). https://doi.org/10.1007/BF02850361

4. Robledo SM, Vélez ID, Schmidt TJ. Arnica Tincture Cures Cutaneous Leishmaniasis in Golden Hamsters. Molecules. 2018 Jan 12;23(1):150. doi: 10.3390/molecules23010150. PMID: 29329207; PMCID: PMC6017635.

5. da Silva Prade J, Bálsamo EC, Machado FR, Poetini MR, Bortolotto VC, Araújo SM, Londero L, Boeira SP, Sehn CP, de Gomes MG, Prigol M, Cattelan Souza L. Anti-inflammatory effect of Arnica montana in a UVB radiation-induced skin-burn model in mice. Cutan Ocul Toxicol. 2020 Jun;39(2):126-133. doi: 10.1080/15569527.2020.1743998. Epub 2020 Mar 30. PMID: 32183539.

6. Sugier P, Jakubowicz-Gil J, Sugier D, Kowalski R, Gawlik-Dziki U, Kołodziej B, Dziki D. Chemical Characteristics and Anticancer Activity of Essential Oil from Arnica Montana L. Rhizomes and Roots. Molecules. 2020; 25(6):1284. https://doi.org/10.3390/molecules25061284

Bydr. Cristina Munteanu

Aloe (Aloe vera, Aloe barbadensis)

Există peste 300 de specii de aloe, dar nu toate sunt plante cu proprietăți tămăduitoare. Cea mai cunoscută este cea numită Aloe vera sau, științific, Aloe barbadensis Miller.

foto: pixabay.com

Aloea conține un număr de peste 70 de substanțe active în frunzele sale cărnoase: aminoacizi (cisteină), vitamine (A, B4, B9, B12, C, E), minerale (calciu, crom, cupru, fier, magneziu, potasiu, seleniu, zinc), enzime, substanțe antiseptice (acid cinamic, acid salicilic, fenoli, lupeol, sulf, uree), aloină, aloe emodină ș.a.

Aloe vera este răspândită în întreaga lume, ea putând fi cultivată și la noi în țară, în ghiveci sau sere. Cu toate acestea, nu este indicat consumul intern al gelului recoltat în propriile gospodării, deoarece este posibil ca specia de aloe deținută să nu fie dintre cele cu proprietăți curative. Mai mult, chiar și Aloe vera conține substanțe care consumate ca atare în exces pot fi toxice. Gelul care este obținut în urma procesărilor din laborator este standardizat și conține doar substanțele sigure pentru consum.

Aloe vera poate fi consumată sub formă de gel, suc, sirop, capsule, ceaiuri.

În dermato-cosmetică ne bucurăm de o paletă largă de creme și geluri, șampoane, loțiuni – bazate pe planta de aloe singură sau în combinație cu alte plante.

Gelul de aloe vera este recomandat pentru uz intern sau extern. Proprietățile sale principale sunt antiinflamatorii, analgezice, antibacteriene, antivirale, antifungice, antialergice, hipoglicemiante, hepatoprotectoare, antiproliferative tumorale etc.

foto: pixabay.com

Extern, și-a dovedit efectele benefice în arsuri, răni, fisuri anale, eczeme, dermatită atopică, acnee, psoriazis, înțepături de insecte etc. Indicat pentru hidratarea tenului, îngrijirea părului și a unghiilor. Contribuie la menținerea sănătății cavității bucale și la remineralizarea smalțului dentar. Intern, se recomandă consumul de aloe vera pentru îmbunătățirea tranzitului intestinal, anemie, astenie, susținerea sistemului imunitar, osteoartrită etc.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Al Haddad T, Khoury E, Farhat Mchayleh N. Comparison of the Remineralizing Effect of Brushing with Aloe vera versus Fluoride Toothpaste. Eur J Dent. 2021 Feb;15(1):133-138. doi: 10.1055/s-0040-1716597. Epub 2020 Oct 8. PMID: 33032331; PMCID: PMC7902096.

3. Bahrami G, Malekshahi H, Miraghaee S, Madani H, Babaei A, Mohammadi B, Hatami R. Protective and Therapeutic Effects of Aloe Vera Gel on Ulcerative Colitis Induced by Acetic Acid in Rats. Clin Nutr Res. 2020 Jul 30;9(3):223-234. doi: 10.7762/cnr.2020.9.3.223. PMID: 32789152; PMCID: PMC7402976

4. Birari L, Wagh S, Patil KR, Mahajan UB, Unger B, Belemkar S, Goyal SN, Ojha S, Patil CR. Aloin alleviates doxorubicin-induced cardiotoxicity in rats by abrogating oxidative stress and pro-inflammatory cytokines. Cancer Chemother Pharmacol. 2020 Sep;86(3):419-426. doi: 10.1007/s00280-020-04125-w. Epub 2020 Aug 18. PMID: 32812061.

5. Eshghi F, Hosseinimehr SJ, Rahmani N, Khademloo M, Norozi MS, Hojati O. Effects of Aloe vera cream on posthemorrhoidectomy pain and wound healing: results of a randomized, blind, placebo-control study. J Altern Complement Med. 2010 Jun;16(6):647-50. doi: 10.1089/acm.2009.0428. PMID: 20569031.

6. Li P, Ren K, Liang YY, Liu JK, Liang ZW, Zhang YF. Aloin promotes cell apoptosis by targeting HMGB1-TLR4-ERK axis in human melanoma cells. EXCLI J. 2020 May 14;19:641-651. PMID: 32536835; PMCID: PMC7290104.

7. Maenthaisong R, Chaiyakunapruk N, Niruntraporn S, Kongkaew C. The efficacy of aloe vera used for burn wound healing: a systematic review. Burns. 2007 Sep;33(6):713-8. doi: 10.1016/j.burns.2006.10.384. Epub 2007 May 17. PMID: 17499928.

8. Nabila VK, Putra IB. The effect of Aloe vera ethanol extract on the growth inhibition of Candida albicans. Med Glas (Zenica). 2020 Aug 1;17(2):485-489. doi: 10.17392/1098-20. PMID: 32662608.

9. Panahi Y, Izadi M, Sayyadi N, Rezaee R, Jonaidi-Jafari N, Beiraghdar F, Zamani A, Sahebkar A. Comparative trial of Aloe vera/olive oil combination cream versus phenytoin cream in the treatment of chronic wounds. J Wound Care. 2015 Oct;24(10):459-60, 462-5. doi: 10.12968/jowc.2015.24.10.459. PMID: 26488737.

10. Panahi Y, Rastgar N, Zamani A, Sahebkar A. Comparing the Therapeutic Effects of Aloe vera and Olive Oil Combination Cream versus Topical Betamethasone for Atopic Dermatitis: A Randomized Double-blind Clinical Trial. J Pharmacopuncture. 2020 Sep 30;23(3):173-178. doi: 10.3831/KPI.2020.23.3.173. PMID: 33072415; PMCID: PMC7540232.

11. Rahmani N, Khademloo M, Vosoughi K, Assadpour S. Effects of Aloe vera cream on chronic anal fissure pain, wound healing and hemorrhaging upon defection: a prospective double blind clinical trial. Eur Rev Med Pharmacol Sci. 2014;18(7):1078-84. PMID: 24763890.

12. Zhang C, Shao Z, Hu X, Chen Z, Li B, Jiang R, Bsoul N, Chen J, Xu C, Gao W. Inhibition of PI3K/Akt/NF-κB signaling by Aloin for ameliorating the progression of osteoarthritis: In vitro and in vivo studies. Int Immunopharmacol. 2020 Dec;89(Pt B):107079. doi: 10.1016/j.intimp.2020.107079. Epub 2020 Oct 20. PMID: 33096361.

Bydr. Cristina Munteanu

Albăstrea (Centaurea cyanus)

foto: pixabay.com

Albăstreaua este o plantă medicinală anuală, spontană (dar poate fi și cultivată), originară din Europa, întâlnită și admirată în zone de deal și câmpie la marginile lanurilor de cereale, din acest motiv mai fiind numită și floarea grâului.

Se utilizează în scop medicinal florile de albăstrea, care conțin substanțe active precum: tanini, centaurină, cianină, cianidină, cicorină, pelargonină, mucilagii, săruri de potasiu și mangan ș.a.

Datorită fitocompușilor săi, albăstreaua are efect diuretic ușor, tonic-astringent, emolient, antibacterian, antifungic și antiinflamator.

Este indicată în inflamații oculare (conjunctivite, orjelet), afecțiuni dermatologice, afecțiuni ale aparatului urinar, afecțiuni digestive ș.a.

În cosmetică se recomandă comprese cu infuzie de albăstrele pentru hidratarea și calmarea tenului în diverse iritații ale pielii după expunere la soare sau alergice, ten cuperotic, ochi obosiți și iritați, umflați, cu cearcăne, riduri etc. Se recomandă, de asemenea, în probleme ale scalpului, părului și unghiilor (mătreață, eczeme, unghii fragile).

De asemenea, există ape tonice pe bază de albăstrele utilizate în același scop dermato-cosmetic.

Prin presare la rece se poate obține ulei de albăstrele, cu aceleași proprietăți terapeutice.

Mierea de albăstrele este o miere mai specială și mai rară, cu efect calmant asupra sistemului nervos (anxietate, stres, depresie), recomandată în afecțiunile renale și hepatice, reumatism; are acțiune regenerantă asupra tenului.

foto: pixabay.com

Albăstrelele sunt recomandate în:

  • conjunctivite
  • orjelet (urcior)
  • cearcăne
  • afecțiuni gastro-intestinale (diaree, constipație, flatulență)
  • afecțiuni urinare
  • afecțiuni dermatologice
  • tonic al sistemului nervos.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Akihisa Takahashi, Kosaku Takeda, Takeo Ohnishi, Light-Induced Anthocyanin Reduces the Extent of Damage to DNA in UV-Irradiated Centaurea cyanus Cells in Culture, Plant and Cell Physiology, Volume 32, Issue 4, June 1991, Pages 541–547, https://doi.org/10.1093/oxfordjournals.pcp.a078113

4. Haziri A, Faiku F, Rudhani I, Mehmeti I, Motori D. Antibacterial Activity of Different Extracts of Centaurea Cyanus (L.) Growing Wild in Kosovo. Orient J Chem 2017;33(4). http://dx.doi.org/10.13005/ojc/330406

5. Nancy Garbackia, Vincent Gloaguenb, Jacques Damasc, Patricia Bodarta, Monique Titsa, Luc Angenota, Anti-inflammatory and immunological effects of Centaurea cyanus flower-heads. Journal of Ethnopharmacology, Volume 68, Issues 1–3, 15 December 1999, Pages 235-241. https://doi.org/10.1016/S0378-8741(99)00112-9