ASLO nu este o boală, nu se tratează!
Analiza numită ASLO reprezintă de fapt niște anticorpi. În mod normal, mai ales după experiența COVID, cam toți știm cum e cu anticorpii, că ne arată faptul că organismul s-a întâlnit cu un virus sau bacterie. Atunci, de ce ne-am dori să „tratăm”, să anihilăm anticorpii?
Cu toate acestea, determinarea titrului ASLO a constituit și constituie încă un subiect controversat, care sperie numeroase mămici și, din nefericire, și unii medici.
Ce reprezintă ASLO?
Prescurtarea ASLO vine de la antistreptolizina O.
Streptolizina O este o proteină (hemolizină) produsă de Streptococcus pyogenes (streptococ betahemolitic de grup A). Streptolizina O prezintă proprietăți antigenice și, recunoscută de către sistemul imunitar, determină ca răspuns specific din partea sistemului imunitar sintetizarea de anticorpi specifici antistreptolizină O: prescurtat ASLO.
ASLO nu reprezintă un criteriu de diagnostic pentru faringo-amigdalita streptococică!
Anticorpii specifici ASLO apar abia după aproximativ două săptămâni de la infecția cu streptococ (de aceea nu are rost această analiză la debutul bolii – nu are nicio relevanță, iar dacă e crescută, ne indică o infecție anterioară cu streptococ) și continuă să crească, atingând un maxim în aproximativ 6-8 săptămâni, după care încep să scadă. Cu toate acestea, practica a dovedit că anticorpii ASLO scad lent în timp, pe parcursul a luni de zile. La unii pacienți scăderea se înregistrează după 6-12 luni.
O creștere a nivelului ASLO după momentul în care am detectat valoarea maximă poate însemna o reinfecție cu streptococ.
Creșterea titrului ASLO ține pe de o parte de virulența streptococului și pe de altă parte de reacția sistemului imunitar al pacientului.
De ce totuși această fobie de ASLO și această tendință de a da antibiotic când se observă o valoare crescută a titrului la un pacient asimptomatic?
Deoarece infecția cu streptococ betahemolitic de grup A poate da anumite complicații.
Complicațiile postinfecție cu streptococ cele mai cunoscute și aduse în discuție sunt reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută poststreptococică și cardita reumatismală.
Streptolizina O și anticorpii specifici pot forma complexe imune circulante, care se pot depune în țesuturi sau la nivelul membranei de filtrare glomerulară de la nivelul rinichiului.
Complexele imune care se depun pe membrana glomerulară a nefronului, produc leziuni ale membranei bazale glomerulare. Aceste leziuni apar într-un interval de 1-2 săptămâni de la faringo-amigdalita streptococică și la 2-6 săptămâni după infecțiile tegumentare cu streptococ betahemolitic de grup A. Tratamentul antibiotic al faringitei streptococice nu previne glomerulonefrita! El poate doar reduce titrul anticorpilor antistreptolizină O. Pacienții cu glomerulonefrită poststreptococică prezintă edeme, hematurie macroscopică (sânge vizibil în urină), proteine în urină, oligurie (emisia unei cantități mai mici de urină decât în mod normal, deși consumul de lichide este păstrat), dureri lombare, dureri abdominale, hipertensiune arterială.
Reumatismul articular acut post infecție streptococică debutează la 1-2 săptămâni după infecția streptococică, cu simptome precum: febră, stare de oboseală, dureri la nivelul genunchilor, gleznelor, pumnilor sau coatelor. Articulațiile sunt umflate, calde, roșii. Simptomele articulare pot migra de la o articulație la alta.
Atunci când vorbim de cardita reumatismală, principalele simptome sunt: durere în piept, tahicardie (palpitații), dispnee (respirație dificilă). Este indicată o ecografie cardiacă și electrocardiogramă.
Concluzii:
Nu tratăm ASLO!
Tratăm un pacient care are anumite simptome și anumite analize (între care uneori poate fi și ASLO). ASLO scos din context, recoltat doar pentru a-l recolta, nu are absolut nici o valoare.
Un copil fără simptome la care ocazional se depistează un streptococ în urma unui exudat nazal sau faringian NU se tratează cu antibiotic! El este considerat purtător sănătos.
Un copil fără simptome la care ocazional se depistează un titru ASLO mare, nu se tratează cu antibiotic.
Unui copil care are acum roșu în gât (faringită, amigdalită) nu îi va fi recoltat ASLO. Am spus mai sus, anticorpii încep să crească după aproximativ 2 săptămâni. Și acest fapt reprezintă un răspuns normal al organismului într-o infecție. Producerea anticorpilor ajută organismul să depășească boala.
Un copil cu exudat faringian negativ și ASLO crescut nu va fi tratat cu antibiotic. ASLO sunt anticorpi, iar antibioticul nu omoară anticorpi, ci bacterii.
ASLO reprezintă o analiză care ar trebui făcută atunci când suspectăm reumatism articular acut, glomerulonefrită sau endocardită. Și, de asemenea, este o analiză care se efectuează pentru a monitoriza dinamica anticorpilor la pacienții cu reumatism, glomerulonefrită sau endocardită streptococică.
Sunt foarte puțini pacienții care fac complicațiile amintite, iar acest fapt ține de predispoziția genetică, de reacția sistemului imunitar, de formarea acelor complexe imune circulante (complexe anticorp-antigen) și fixarea lor în organism la nivel articular, glomerular sau cardiac. Tratate corect, aceste boli se vindecă de obicei fără sechele.
Tratamentul antibiotic al faringitei streptococice nu constituie o garanție a faptului că pacientul nu va face aceste complicații!
dr. Cristina Munteanu
Bibliografie selectivă:
1. Bălgrădean Mihaela (coord.), Patologie actuală în nefrologia pediatrică, Ed. MedBook, 2016.
2. Sonozaki H, Takizawa S, Torisu M. Immunoglobulin analysis of anti-streptolysin-O antibody. Clin Exp Immunol. 1970 Oct;7(4):519-31. PMID: 5477266; PMCID: PMC1712852.
3. Stanford T. Shulman, Alan L. Bisno, Herbert W. Clegg, Michael A. Gerber, Edward L. Kaplan, Grace Lee, Judith M. Martin, Chris Van Beneden, Clinical Practice Guideline for the Diagnosis and Management of Group A Streptococcal Pharyngitis: 2012 Update by the Infectious Diseases Society of America, Clinical Infectious Diseases, Volume 55, Issue 10, 15 November 2012, Pages e86–e102, https://doi.org/10.1093/cid/cis629
