Tag Archive lavandă

Bydr. Cristina Munteanu

Crizele de tantrum (II)

foto: pixabay.com

Dacă în materialul anterior am vorbit pe larg despre ce sunt crizele de tantrum și v-am oferit câteva recomandări care pot ajuta la prevenirea lor, scurtarea perioadei de furie și rărirea crizelor, în acest material aș dori să vă prezint câteva soluții alternative în gestionarea emoțiilor, a stărilor de furie și a regăsirii echilibrului interior.

Materialul detaliat despre crizele de tantrum îl regăsiți aici:

Fitoterapia

Fitoterapia reprezintă o soluție blândă și la îndemână în stările de dezechilibre psihoemoționale, atât ale copilului, cât și ale părintelui implicat.

Ca și ramuri ale fitoterapiei putem apela la aromaterapie, gemoterapie, remedii florale Bach.

Aromaterapia

Aromaterapia utilizează uleiurile esențiale pentru a contribui la atingerea și menținerea unei stări de echilibru în organism, vizând atât partea fizică, cât și pe cea psihică. Poate fi utilizată astfel cu succes în reducerea stresului, anxietății, durerii, în găsirea motivației, stimulării procesului de învățare etc.

Care este mecanismul prin care acest lucru este posibil?

foto: pixabay.com

În momentul în care inhalăm uleiurile esențiale se realizează o conexiune cu sistemul nervos central, mai precis cu sistemul limbic. Sistemul limbic este zona creierului care coordonează emoțiile și este implicată în memoria de scurtă sau lungă durată (prin hipocamp). Aceasta poate fi o explicație a faptului că anumite mirosuri ne trezesc amintiri sau emoții.

Utilizarea aromaterapiei în tulburările emoționale se bazează tocmai pe această legătură directă care există între receptorii nervului olfactiv (nervul I cranian) situați în mucoasa nazală și creier. De altfel, sistemul limbic mai este denumit creierul emoțiilor.

Uleiurile esențiale se pot folosi în mai multe moduri:

  • inspirare direct din sticluță / palmă
  • difuzate prin lampă de aromoterapie / difuzor
  • medalioane / brățări speciale pentru aromaterapie
  • masaj în tălpi sau în zonele de puls
  • puse în apa de baie (amestecate cu sare Epsom)
  • uz intern

Unul dintre avantajele aromaterapiei în cazul unui copil este acela că nu trebuie să îl implicăm direct pe copil în acest proces, dacă nu dorește. Difuzorul este pus într-un colț al camerei și difuzează uleiurile pe care le dorim. Obținem pe lângă beneficiile terapeutice și o parfumare a camerei, fără a folosi odorizante cu substanțe nocive. Deși, din experiența personală, copiii apreciază utilizarea difuzorului, doresc să pună ei picăturile de ulei sau să pornească aparatul. Există și difuzoare concepute special pentru copii, cu luminițe și chiar sunete.

foto: pixabay.com

Medalioanele, brelocurile și brățările pentru aromaterapie reprezintă un mod elegant de a beneficia de efectele terapeutice ale uleiurilor esențiale oriunde ne-am afla și pe parcursul întregii zile. Există două tipuri de asemenea bijuterii pentru aromaterapie: unele se bazează pe utilizarea bucăților de fetru divers colorate, în timp ce altele pe piese din piatră vulcanică – ambele materiale ce absorb uleiul esențial și îl difuzează în timp. Acest tip de utilizare a aromaterapiei poate fi, de asemenea, considerat atractiv de către copii.

Masajul cu uleiuri esențiale trebuie să țină cont de mai multe aspecte. Cu câteva excepții (tămâia și lavanda, de exemplu), majoritatea uleiurilor se aplică pe piele prin diluare într-un ulei vegetal (ulei purtător). Diluarea se face diferit, în funcție de vârstă. Uleiurile vegetale pe care le putem folosi sunt: cocos (fracționat), măsline, avocado, migdale, susan, sâmburi de struguri, gălbenele, cătină, sâmburi de caise etc. O variantă practică este utilizarea roll-on-urilor. Copiilor le place să știe că au un roll-on special preparat pentru ei, pe care îl pot folosi atunci când nu se simt bine.

În ceea ce privește utilizarea internă a uleiurilor esențiale, aceasta se poate face doar la recomandarea unui medic specialist. Un alt lucru de care trebuie să ținem cont este acela că nu toate uleiurile esențiale sunt proprii pentru consumul intern și au recomandări diferite în funcție de vârstă.

Dintre uleiurile esențiale utile în regăsirea calmului și echilibrului enumerăm:

  • lavandă
  • melisă
  • trandafir
  • mușețel
  • ylang-ylang
  • bergamotă
  • tămâie

Gemoterapia

foto: pixabay.com

O altă ramură a fitoterapiei care poate fi de ajutor în reglarea stărilor emoționale este gemoterapia.

Extractul din muguri de tei poate fi utilizat în ameliorarea stărilor de nervozitate, nelinişte şi stres, atât în cazul copiilor, cât și al adulților.

Dacă adulții se confruntă cu creșteri ale valorilor tensionale pe fondul stresului, pot utiliza extract din mlădițe de păducel.

Terapia florală Bach

Terapia florală Bach a fost concepută pentru a ajuta organismul să depășească anumite dificultăți emoționale. Dr. Bach a împărțit remediile florale în șapte mari grupe, în funcție de stările psihice cărora se adresează: teama/frica, nesiguranța/incertitudinea, interesul insuficient față de circumstanțele prezente, singurătatea, hipersensibilitatea, deznădejdea/disperarea, preocuparea excesivă pentru binele celor din jur.

Aceste remedii pot fi administrate tuturor grupelor de vârstă, la recomandarea unui medic specialist.

Puteți citi mai multe despre terapia florală Bach aici:

Alte plante medicinale care pot ajuta în regăsirea echilibrului emoțional și pot fi consumate sub formă de infuzie, tincturi, siropuri sau comprimate/capsule sunt:

foto: pixabay.com
  • valeriana
  • passiflora
  • hameiul
  • teiul
  • roinița (melisa)

Exerciții de relaxare

Fiecare persoană are modul ei de a se relaxa. Pe unii îi ajută să asculte muzică, pe alții să se plimbe, alți spun o rugăciune, alții meditează. Alegeți ce vi se potrivește pentru a reuși să vă regăsiți calmul și echilibrul și a reuși să vă păstrați calmul în situațiile de criză. Copiii pot fi încurajați să asculte muzică liniștitoare, să facă plimbări în natură, să picteze, să modeleze plastilină/lut, să se joace cu nisip, ca modalități de a se elibera de emoțiile negative.

Alimentație sănătoasă

O alimentație sănătoasă și bogată în alimente proaspete, cât mai puțin procesate, poate contribui și ea la regăsirea echilibrului organismului. Un corp sănătos poate susține mai ușor trecerea peste stările emoționale puternice. Încercați să oferiți un exemplu copilului dumneavoastră! Dacă părinții nu mănâncă sănătos, nici copilul nu o va face! De exemplu, alimentele intens procesate conțin glutamat de sodiu, o substanță care a fost demonstrat că suprastimulează celulele nervoase și are un efect nociv asupra creierului. Produsele care conțin această substanță ar trebui evitate în alimentația tuturor, cu atât mai mult a copiilor care fac crize de tantrum.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Alexandra Hlade, Larisa Bangs. Beneficiile uleiurilor esențiale, Libris Editorial, 2019

2. Fowler NA. Aromatherapy, used as an integrative tool for crisis management by adolescents in a residential treatment center. J Child Adolesc Psychiatr Nurs. 2006 May;19(2):69-76. doi: 10.1111/j.1744-6171.2006.00048.x. PMID: 16671921.

3. Lin PH, Lin YP, Chen KL, Yang SY, Shih YH, Wang PY. Effect of aromatherapy on autonomic nervous system regulation with treadmill exercise-induced stress among adolescents. PLoS One. 2021 Apr 13;16(4):e0249795. doi: 10.1371/journal.pone.0249795. PMID: 33848307; PMCID: PMC8043395.

4. Xiao S, Wang Y, Duan S, Li B. Effects of aromatherapy on agitation and aggression in cognitive impairment: A meta-analysis. J Clin Nurs. 2021 Aug 5. doi: 10.1111/jocn.15984. Epub ahead of print. PMID: 34355444.

Bydr. Cristina Munteanu

Loțiune home-made pentru arsuri solare din suc de castravete și glicerină

foto: pixabay.com

Deoarece soarele a început să strălucească tot mai tare și se apropie concediile, vă voi prezenta o loțiune home-made în cazul în care vă confruntați cu arsuri solare.

Castravetele reprezintă o legumă bogată în apă, dar care conține enzime și vitamine (A, C, E). În plus, are un pH asemănător pielii. De aceea, atunci când v-ați expus pielea la soare fără a vă proteja și v-ați ales cu arsuri solare, puteți apela la o rețetă rapidă pe bază de castravete. Un alt ingredient al loțiunii este reprezentat de glicerină, care este solubilă în apă, deci se va dizolva ușor în sucul de castravete. Glicerina are rolul de a reține apa în piele și a o proteja de deshidratare, fapt care se întâmplă în cazul arsurilor solare. Opțional, putem adăuga și apă de lavandă sau trandafir, pentru a beneficia de efectul calmant al acesteia asupra pielii.

foto: pixabay.com

Ingrediente:

* 1 castravete mare (sau 2 castraveți medii)

* 50 ml apă florală de lavandă/trandafir

* 50 ml glicerină vegetală.

Astfel, se ia un castravete mare, se spală bine și se mixează într-un blender sau se stoarce în storcător. Se strecoară și sucul obținut se amestecă cu apa florală de lavandă și cu glicerina. Soluția obținută se depozitează într-un recipient de sticlă la frigider. Ideale sunt recipientele tip spray pentru a putea aplica soluția prin pulverizare. Dacă nu dispunem de un asemenea tip de recipient, soluția obținută se aplică prin tamponare ușoară cu o dischetă demachiantă (sau un prosop moale de bumbac) de câte ori este nevoie pentru calmarea arsurilor solare.

Dacă nu avem la dispoziție un blender și nici restul ingredientelor putem pur și simplu tampona pielea cu felii de castravete rece.

Soluția poate fi îmbunătățită, dacă dispunem de aceste produse, cu câteva picături de ulei esențial de tămâie și cedru.

Atenție!

Această rețetă este utilă în cazul arsurilor solare ușoare. În cazul arsurilor grave, care evoluează cu apariția unor vezicule (flictene) pe piele și spargerea acestora, este important să vă prezentați la medic, existând un risc mare de infectare a acestora.

Bydr. Cristina Munteanu

Flori de mai – afecțiuni pe care acestea le tratează

Fotografie de Mina-Marie Michell pe Pexels.com

Luna mai este numită popular și Florar, deoarece este luna florilor. Pe lângă efectul lor estetic și mirosul îmbietor, majoritatea florilor din luna mai au însă și numeroase indicații terapeutice. Vom face, așadar, o scurtă incursiune florală și vom enumera calitățile tămăduitoare ale celor mai importante flori ce își deschid bobocii în luna mai.

1. Salcâmul

Foto: Cristina Munteanu

Florile de salcâm au o acțiune antiacidă, emolientă, relaxantă. Ele sunt indicate intern în funcționarea normală a stomacului și plămânilor: gastrită hiperacidă, ulcer gastro-duodenal, tuse. Se mai recomandă în stări depresive, migrene, insomnii, anxietate, stres. Extern: în iritații ale pielii, arsuri.

Se recomandă folosirea florilor de salcâm intern sub formă de infuzie, tinctură sau sirop. Un preparat deosebit de apreciat și care păstrează proprietățile plantei este mierea de salcâm. Florile de salcâm se mai pot folosi proaspete, presărate în salate.

Extern, se pot face băi cu flori de salcâm și se pot aplica pe piele comprese cu infuzie sau ulei din flori de salcâm.

Rețetă dulceață din flori de salcâm aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/dulceata-din-flori-de-salcam/

2. Teiul

Florile de tei au acțiune antiinflamatoare, emolientă, expectorantă, sedativă, hipotensivă.

Ele sunt indicate intern în afecțiuni respiratorii însoțite de tuse (bronșite, pneumonii), în afecțiuni din sfera ORL (faringite, amigdalite, laringite, sinuzite), în stări de anxietate, agitație psiho-motorie, insomnii, dureri de cap (cefalee), nevroză cardiacă, sindromul picioarelor neliniștite, crampe abdominale. Extern, se recomandă în afecțiuni ale pielii.

Se recomandă folosirea florilor de tei intern sub formă de infuzie, tinctură, gemoderivat, sirop, miere.

Extern, se pot aplica comprese cu infuzie din flori de tei sau extract uleios din flori de tei: calmarea iritațiilor pielii.

Rețetă apă florală de tei aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/apa-florala-de-tei/

3. Socul

Florile de soc au acțiune detoxifiantă, sudorifică, mucolitică (fluidifică secrețiile și favorizează eliminarea lor), antalgică, antibacteriană, antivirală, ușor diuretică, ușor laxativă.

Ele sunt indicate intern în: gripe, viroze, bronșite, traheite, stări febrile, tuse, reumatism, gută, stimularea lactației (la mamele care alăptează).

Extern, se recomandă în afecțiuni ale pielii, hemoroizi.

Se recomandă folosirea florilor de soc intern sub formă de suc, infuzie, tinctură, sirop, capsule cu pulbere.

Extern, se folosesc comprese cu infuzie din flori de soc în înțepături de insecte, arsuri, eczeme, nevralgii; infuzia din flori de soc mai poate fi utilizată sub formă de băi de șezut (hemoroizi, cistite).

Rețetă sirop din flori de soc aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/sirop-din-flori-de-soc/

4. Păducelul

Fotografie de Inthemomentprints pe Pexels.com

Florile de păducel au acțiune reglatoare a tensiunii arteriale, antiaritmică, hipocolesterolemiantă, antioxidantă, ușor sedativă, calmantă.

Ele sunt indicate intern în: buna funcționare a aparatului cardiovascular, hipertensiune, tahicardie (palpitații), angină pectorală, hipercolesterolemie, tulburări induse de menopauză (palpitații, iritabilitate, bufeuri), insomnie, anxietate, stres.

Se recomandă folosirea florilor de păducel intern sub formă de infuzie, tinctură, gemoderivat, sirop, vin tonic, capsule cu pulbere, comprimate, miere.

Rețetă tinctură din flori de păducel aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/tinctura-din-flori-de-paducel/

5. Iasomia (lămâiţa)

Fotografie: Pexels.com

Florile de iasomie au acțiune tonică generală, relaxantă, antioxidantă, antitumorală, analgezică.

Ele sunt indicate intern sub formă de infuzie sau sirop în: insomnie, stres, anxietate, stări depresive.

Extern, în aromaterapie uleiul esențial de iasomie este deosebit de apreciat pentru inducerea unei stări de relaxare și optimism. Tot extern, se folosește uleiul de iasomie în masaj. Apa florală de iasomie se folosește ca loțiune tonică.

Apă florală de iasomie – rețetă aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/apa-florala-de-iasomie/

6. Liliacul

Fotografie de Pille Kirsi pe Pexels.com

Florile de liliac au acțiune antiinflamatoare, hipoglicemiantă, antifungică, antibacteriană.

Ele sunt indicate intern sub formă de infuzie, tinctură, vin medicinal, sirop în: reumatism, diabet zaharat, stări gripale, anxietate. Gemoderivatul din muguri de liliac este indicat în afecțiuni ale sistemului arterial coronarian (sindroame coronariene), angină pectorală.

Un preparat deosebit de apreciat pentru consumul intern este dulceața din flori de liliac.

Rețetă dulceață din flori de liliac aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/dulceata-din-flori-de-liliac/

Extern, se recomandă în arsuri, eczeme, dureri articulare, nevralgii sub formă de comprese sau băi cu infuzie sau oțet din flori de liliac, masaj cu ulei de liliac. Pentru durerile dentare sau în afecțiuni ale cavității bucale (laringite, faringite, halenă) se recomandă sub formă de gargară. Un alt remediu preparat din flori de liliac este unguentul, util în durerile reumatismale.

Despre halenă poți găsi informații și aici:

Uleiul esențial de liliac se recomandă în aromaterapie în stări de stres, ca și decongestionant nazal etc. De asemenea, se poate combina cu alte ingrediente în realizarea unor creme, loțiuni, parfumuri.

7. Gălbenelele

Fotografie de Eva Elijas pe Pexels.com

Florile de gălbenele au acțiune antioxidantă, antiinflamatoare, antispastică, hepatoprotectoare, cicatrizantă, epitelizantă, antiseptică, antibacteriană, antimicotică.

Ele sunt indicate intern sub formă de infuzie, tinctură, capsule cu pulbere din flori: gastrite, ulcer gastro-duodenal, dischinezie biliară (fiere leneșă), hepatite, dismenoree.

Extern, se recomandă în arsuri, eczeme, răni, degerături, afte, gingivite, acnee, cuperoză, hemoroizi, candidoză vaginală, sub formă de infuzie, gargară, comprese, băi de șezut, unguent, ulei vegetal.

Rețetă unguent din flori de gălbenele aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/unguent-din-flori-de-galbenele/

8. Macul

Fotografie de Pixabay pe Pexels.com

Florile de mac au acțiune analgezică, sedativă, emolientă, antitusivă, hemostatică.

Ele sunt indicate intern sub formă de infuzie, tinctură sau sirop din petale în stări de anxietate, stres, insomnie, gripă, bronșită, laringită, tuse.

Extern, infuzia din petale de mac se folosește sub formă de gargară în afecțiuni ale cavității bucale (gingivite, faringite, abcese dentare). Sub formă de comprese faciale infuzia este utilizată pentru diminuarea ridurilor.

Atenție!

Macul de grădină (Papaver somniferum – în special semințele) conține morfină, codeină și papaverină. Acești compuși activi sunt responsabili pentru efectele terapeutice ale macului, însă pot provoca dependență și intoxicații.

Dulceață din petale de mac – rețeta aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/dulceata-din-petale-de-mac/

9. Mușețelul

Fotografie de ROMAN ODINTSOV pe Pexels.com

Florile de mușețel au acțiune antispastică, antiinflamatoare, antioxidantă, antimicrobiană, sedativă.

Ele sunt indicate intern sub formă de infuzie, tinctură, capsule în: colici abdominale, sinuzite, insomnii.

Extern, florile de mușețel (infuzie, ulei) au indicație în cosmetică, afecțiuni din sfera ORL (faringite, amigdalite, gingivite, sinuzite) și stomatologice (dureri dentare – în special cele date de erupție, abcese dentare). Unguentul, uleiul și infuzia din flori de mușețel se folosesc extern în afecțiuni ale pielii sau în dureri musculare. În lămpile de aromaterapie este utilizat pentru reducerea anxietății, stres, insomnii.

Rețetă ulei de mușețel aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/ulei-de-musetel/

10. Lăcrămioarele

Fotografie de Eugenia pe Pexels.com

Florile de lăcrămioare au acțiune cardiotonică și diuretică.

Ele sunt indicate pentru uz intern numai sub îndrumare și supraveghere medicală sub formă de tinctură sau extract apos și în doze bine stabilite (planta are potențial toxic).

Extern, se folosesc infuzia, uleiul, oțetul sau unguentul pe bază de flori de lăcrămioare.

În aromaterapie uleiul de lăcrămioare este folosit ca parfumant și relaxant.

Extern, infuzia de lăcrămioare se poate folosi sub formă de comprese pentru diminuarea cearcănelor și a ochilor umflați dimineața (edem al pleoapelor) sau ca loțiune tonică pentru față. Unguentul și oțetul pe bază de flori de lăcrămioare sunt utile în durerile de cap.

Rețetă oțet de lăcrămioare aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/otet-de-lacramioare/

Atenție!

Acest material este unul informativ și nu înlocuiește vizita la medic!

Nu folosiți produse din plante din surse nesigure și fără a avea recomandarea unui medic fitoterapeut!

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Sinuzita – cauze, simptome, tratament naturist

Sinuzita reprezintă inflamația sinusurilor paranazale. Sinusurile paranazale sunt niște cavități osoase care în mod normal sunt pline cu aer. Ele sunt căptușite de o mucoasă la nivelul căreia se găsesc mai multe tipuri de celule; dintre aceste celule unele produc mucus, iar altele drenează, ajută la eliminarea mucusului.

Există mai multe tipuri de sinusuri, pereche, grupate după localizarea lor în:

Foto: internet

– frontale (deasupra ochilor)

– etmoidale (între ochi)

– maxilare (sub ochi)

– sfenoidale (în spatele ochilor).

Rolul sinusurilor paranazale este multiplu. Exemplificăm prin rolul de a proteja căile aeriene, de a umidifica și încălzi aerul inspirat, de a regla presiunea intranazală sau de a amplifica rezonanța vocii. De asemenea, ele au un rol în apărarea imunitară, la nivelul mucoasei existând limfocite și mastocite.

În sinuzite, mucoasa care căptușește aceste sinusuri este inflamată, iar în interiorul cavităților se acumulează secreții (exces de mucus), care pot bloca astfel sinusurile și se pot suprainfecta. Datorită inflamației mucoasei, secreția normală de mucus și drenarea acestuia este afectată. Inflamația poate fi de natură alergică, virală, bacteriană sau fungică. De asemenea, ea poate fi acută sau cronică.

Semne și simptome ale sinuzitei

Fotografie de Polina Tankilevitch pe Pexels.com

– secreții nazale vâscoase, galben-verzui sau transparente

– nas înfundat (datorită inflamației mucoasei)

– respirație dificilă (datorită nasului înfundat)

– diminuarea mirosului

– senzația de presiune la nivelul sinusurilor paranazale

– durere la nivelul frunții, la baza nasului, în jurul ochilor

– durere la nivelul maxilarului, dinților sau urechilor

– respirație urât mirositoare (halenă)

– tuse (datorită secrețiilor care drenează postnazal, ajungând în orofaringe)

– febră

Factori favorizanți

Există o serie de factori care pot favoriza apariția sinuzitelor:

– deviația de sept

– polipii nazali

– alergiile

– infecțiile respiratorii (virale, bacteriene sau fungice)

– boli care presupun alterarea statusului imunitar (imunodeficiențe, boli autoimune).

Netratată, sinuzita poate duce la complicații grave precum abcesul orbitar, meningita, osteomielita, afectarea vederii, de aceea este importantă diagnosticarea corectă și tratarea corespunzătoare a acesteia.

Tratament naturist

Ca în cazul majorității afecțiunilor, avem și posibilități naturiste de a ameliora simptomele sau de a trata sinuzitele. Tratamentul trebuie individualizat, depinzând de tipul sinuzitei (acută sau cronică) și de factorul etiologic (alergic, infecțios etc.) și poate fi asociat medicației clasice.

Dintre soluțiile pe care natura ni le oferă, voi prezenta în cele ce urmează câteva alternative.

În sinuzitele de natură alergică se pot folosi plante care au efect antialergic:

– coacăz negru

– trei frați pătați

– lemn dulce.

În sinuzitele de natură infecțioasă sunt utile:

– salvia

– echinaceea

– cimbrul

– propolisul.

Pentru inhalații se pot folosi infuzii din următoarele plante (sau uleiuri esențiale adăugate în apa pentru inhalații):

Fotografie Pexels.com

– cimbru

– busuioc

– mentă

– muguri de pin

– eucalipt

– mușețel

– salvie

– ghimbir

– lavandă

– tămâie.

Pentru uz intern, eficiente sunt extractele din coacăz negru, carpen, mesteacăn pufos, arin negru sau cel din semințe de grapefruit.

Acest material nu înlocuiește consultația medicală și nici nu încurajează automedicația. Pentru a trata o afecțiune, chiar și naturist, avem nevoie în primul rând de un diagnostic corect! Tratamentele se individualizează în funcție de simptomele fiecărui pacient și de cauza sinuzitei sale.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Cimbru de câmp (Thymus vulgaris)

Thymus Flowers in the Sunset. foto: istockphoto.com

Cimbrul de câmp este un subarbust (20-50 cm) care crește în locuri însorite și cu temperaturi ridicate, preferabil în zone de câmpie, după cum îi spune și numele.

A nu se confunda cu cimbrișorul, care este o plantă spontană, sălbatică (din aceeași familie) ce crește în zone de deal și munte și despre care puteți citi mai multe aici:

De la cimbru se folosesc în scop medicinal părțile aeriene, adică tulpina cu frunze și flori. Aceste părți componente sunt bogate în substanțe active precum: taninuri, flavonoide, uleiuri esențiale, săruri minerale (calciu, cupru, fier, magneziu, zinc), vitamine (A, B, C) ș.a.

Cimbrul are proprietăți antiseptice (respiratorii, urinare, digestive, topice), antibacteriene, antivirale, antifungice, antiinflamatorii, antispastice, expectorante, antihelmintice, hipocolesterolemiante, hipotensive, antidiareice, antireumatice, antitumorale.

Se folosește intern sub formă de infuzie, pulbere, tinctură, extract, vin medicinal, sirop, ulei esențial, capsule – singur sau în combinații.

Extern se pot face inhalații, gargară sau băi cu ceai de cimbru. Uleiul esențial se poate folosi, combinat cu ulei de mentă, la prepararea apelor de gură.

Thyme essential oil bottle with bunch of thyme herb. foto: istockphoto.com

Uleiul esențial de cimbru, diluat în funcție de vârstă cu un ulei vegetal (ulei de cocos, ulei de măsline, ulei de avocado, ulei din sâmburi de struguri ș.a.) se folosește sub formă de masaj în afecțiuni respiratorii și reumatice. De asemenea, se aplică topic pentru îndepărtarea negilor, papiloamelor sau herpesului bucal (diluat, cu ajutorul unui bețișor de ureche, strict pe zona leziunii).

O altă modalitate eficientă de utilizare a uleiului esențial de cimbru este adăugarea sa în lămpile de aromaterapie (combinat cu uleiuri de citrice, lavandă sau tămâie) în afecțiuni respiratorii și pentru susținerea sistemului nervos.

Uleiul esențial de cimbru mai intră în compoziția repelentelor anti-insecte datorită efectului său insecticid.

dry thyme
foto: istockphoto.com

Se recomandă în:

  • susținerea sistemului imunitar
  • afecțiuni ale aparatului respirator (bronșită, pneumonie, astm)
  • tuse spastică
  • gastro-enterocolită
  • disbioză intestinală
  • meteorism abdominal
  • parazitoze intestinale
  • hipertensiune arterială
  • dureri menstruale
  • infecții urinare
  • candidoze
  • reumatism
  • convalescență
  • stres
  • depresie
  • anxietate
  • veruci.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1.Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

2. Borugă O, Jianu C, Mişcă C, Goleţ I, Gruia AT, Horhat FG. Thymus vulgaris essential oil: chemical composition and antimicrobial activity. J Med Life. 2014;7 Spec No. 3(Spec Iss 3):56-60. PMID: 25870697; PMCID: PMC4391421.

3. Micucci M, Protti M, Aldini R, Frosini M, Corazza I, Marzetti C, Mattioli LB, Tocci G, Chiarini A, Mercolini L, Budriesi R. Thymus vulgaris L. Essential Oil Solid Formulation: Chemical Profile and Spasmolytic and Antimicrobial Effects. Biomolecules. 2020 Jun 4;10(6):860. doi: 10.3390/biom10060860. PMID: 32512899; PMCID: PMC7356897.

4. Patil SM, Ramu R, Shirahatti PS, Shivamallu C, Amachawadi RG. A systematic review on ethnopharmacology, phytochemistry and pharmacological aspects of Thymus vulgaris Linn. Heliyon. 2021 May 18;7(5):e07054. doi: 10.1016/j.heliyon.2021.e07054. PMID: 34041399; PMCID: PMC8141878.

Bydr. Cristina Munteanu

Fasceita plantară – abordare alternativă

Ce este fasceita plantară?

Fotografie de ROCKETMANN TEAM pe Pexels.com

Fasceita plantară reprezintă o afecțiune inflamatorie și dureroasă a fasciei plantare și, implicit, a călcâiului.

Care este cauza fasceitei plantare?

Fascia plantară este ligamentul care unește călcâiul cu degetele piciorului. Dacă această fascie, din diferite motive, este menținută în tensiune, la nivelul ei pot apărea mici rupturi. Aceste mici fisuri vor duce la inflamație locală, urmată de apariția durerii. Deoarece fascia se inseră pe zona medială a calcaneului, inflamația și durerile sunt localizate predominant la nivelul călcâiului.

Cum se manifestă fasceita plantară?

Principala manifestare a acestei afecțiuni este durerea, resimțită în talpă sau la nivelul călcâiului. Această durere este mai puternică dimineața la trezire sau după perioade mai lungi de repaus. Mișcarea va atenua ușor durerea, dar vorbim de un cerc vicios, deoarece efortul fizic va accentua tensiunea la nivelul fasciei și va întreține inflamația, durerea persistând.

Cine poate suferi de fasceită plantară?

Fotografie de Javon Swaby pe Pexels.com

De fasceită plantară poate suferi un număr relativ mare de persoane, în continuare încercând să redăm cele mai frecvente cazuri:

– persoanele care au anumite afecțiuni preexistente ale membrului inferior: cei care au picior plat (platfus) sau, invers, un picior cu boltă accentuată; persoanele cu rotații interne sau externe ale piciorului sau cu un tendon al lui Ahile mai rigid

– persoanele care desfășoară anumite profesii ce necesită statul îndelungat în picioare și suprasolicitarea piciorului (lucrători comerciali, profesori etc.)

– persoanele care desfășoară în mod constant activități pe suprafețe dure sau neregulate (sportivi, alpiniști, militari, dansatori)

– persoanele care, o dată cu înaintarea în vârstă, înregistrează o pierdere a elasticității fasciei plantare sau care au afecțiuni preexistente de tipul poliartritei reumatoide

– persoanele care poartă încălțăminte necorespunzătoare (talpă foarte moale sau foarte rigidă, tocuri înalte, încălțăminte uzată)

– persoanele supraponderale sau cele obeze

– femeile însărcinate, datorită creșterii rapide în greutate.

Cum tratăm fasceita plantară?

Tratamentul clasic al fasceitei plantare urmărește reducerea inflamației și calmarea durerilor prin administrarea medicamentelor antiinflamatoare.

Fotografie de Elina Fairytale pe Pexels.com

Dacă dorim o abordare alternativă, putem apela în cazul fasceitei plantare la antiinflamatoare naturale de tipul coacăzului negru, scoarței de salcie, turmericului. Local, la nivelul tălpii piciorului și al călcâiului, se pot aplica comprese sau dușuri reci. De asemenea, se pot face băi de picioare cu clorură de magneziu (sare Nigari) sau sare de Bazna.

Spray-urile pe bază de magneziu au și ele efect benefic local, diminuând inflamația și durerea.

Se recomandă aplicarea locală de geluri sau creme pe bază de spânz, arnică, tătăneasă, scoarță de salcie, aloe, castan, venin de albine.

Tot pentru aplicare locală se pot utiliza uleiuri esențiale de tămâie, copaiba, lavandă, ienupăr, turmeric, rozmarin, scorțișoară, salvie, mentă, diluate într-un ulei vegetal.

Însă, alături de tratamentul antiinflamator, trebuie prevenită suprasolicitarea picioarelor, acest fapt putând fi realizat prin repaus, evitarea statului îndelungat în picioare, scăderea în greutate (unde se impune), evitarea exercițiilor fizice care pun presiune pe picior (alergat, sărituri), alegerea unui tip de încălțăminte adecvat, cu suprafață de absorbție a șocurilor, cu talonete personalizate unde există defecte anatomice sau talonete de silicon pentru amortizarea șocurilor din timpul mersului.

Există, de asemenea, șosete cu suport plantar, recomandate în fasceită.

La aceste măsuri se pot asocia terapia prin împământare (mersul desculț), psaterapia (mersul pe nisip), masajul, fizioterapia, kinetoterapia, aplicarea unor orteze speciale sau a benzilor kinesiologice.

Fotografie de solod_sha pe Pexels.com

Deși poate părea o afecțiune banală, dacă nu este tratată corespunzător, fasceita plantară poate evolua cu agravarea simptomelor. Durerea intensă persistentă va duce la adoptarea de către aceste persoane a unor poziții antalgice, care vor modifica centrul de greutate al organismului și mersul respectivei persoane, cu extinderea durerilor spre șold și spate. În plus, inflamația netratată la nivelul fasciei plantare se poate croniciza și poate duce la apariția unor zone calcificate și a pintenilor calcaneeni. Rar, o fascie cu multiple fisuri se poate rupe, ceea ce constituie o complicație gravă și de nedorit.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Îngrijirea părului

Aspectul părului unei persoane are impact în viața sa socială, de aceea în general acordăm o atenție sporită îngrijirii podoabei capilare. Rolul părului este de a ne proteja pielea capului de lumina soarelui și de a ține de cald în zilele reci.

Fotografie de Skitterphoto pe Pexels.com

Faptul că părul nostru are o anumită culoare, este ondulat sau lins, mai moale sau mai aspru, mai des sau mai rar – este determinat genetic. Calitatea firului de păr, grosimea lui, este însă determinată hormonal.

O persoană are în medie între 70 000 -100 000 de fire de păr, care se reînnoiesc periodic. Este normal să ne cadă cam 50-100 de fire de păr într-o zi. Dacă fazele de regenerare ale firului de păr sunt perturbate, firele noi care cresc pot fi de o calitate mai slabă decât precedentele și, de asemenea, în număr mai mic.

Cauze ale căderii părului

Dintre cele mai frecvente cauze ale căderii părului, menționăm:

  • stresul
  • tranziția de la un anotimp la altul
  • perioada de după naștere
  • tulburările hormonale
  • infecțiile
  • abuzul de medicamente, cosmetice sau produse inadecvate
  • coafarea abuzivă (utilizarea frecventă a plăcii, extensiile, decoloratul și vopsitul)
Foto: pixabay.com
  • bolile autoimune

Tranziția de la un anotimp la altul poate influența căderea părului prin două aspecte: alimentația și modificarea secreției hormonale. De exemplu, primăvara secreția de hormoni sexuali este crescută, ceea ce determină o accelerare a ciclului de regenerare a firelor de păr și astfel acestea cad în număr mai mare. Legat de alimentație, perioada de iarnă este o perioadă în care în general consumăm mai puține fructe și legume proaspete, lipsa vitaminelor și mineralelor putând afecta regenerarea firelor de păr. Același lucru este valabil în cazul dietelor restrictive, neechilibrate.

Legat de perioada post-partum vorbim despre modificarea secreției de estrogeni. În timpul sarcinii organismul femeii secretă o cantitate mai mare de estrogeni, fapt care stimulează creșterea părului. După naștere, nivelul de estrogeni se normalizează. O altă perioadă delicată din viața femeilor, care afectează între altele și podoaba capilară, este menopauza, tot pe fondul modificărilor hormonale.

Până acum am menționat modificări hormonale  fiziologice ce pot interfera cu căderea și regenerarea firelor de păr. Dintre cauzele patologice, putem menționa căderea părului prezentă la femeile care suferă de sindromul ovarelor polichistice. De asemenea, afecțiunile glandei tiroide pot afecta calitatea firului de păr, căderea acestuia și regenerarea necorespunzătoare.

 În cazul infecțiilor putem vorbi de infecții propriu-zise sau de urmări ale temperaturii crescute care poate afecta foliculul firului de păr. Dintre afecțiunile infecțioase, mai frecventă este Tinea capitis, cauzată de o ciupercă și care determină alopecie.

Atunci când vorbim de căderi semnificative ale firelor de păr și de prezența zonelor de alopecie este indicat să ne adresăm medicului specialist dermatolog, care poate efectua o serie de teste, de la analize de sânge până la tricoscopie sau tricoteste genetice.

Când nu vorbim însă de situații patologice, reechilibrarea stilului de viață, prin odihnă și alimentație corespunzătoare (care să corecteze carențele de vitamine și minerale), poate rezolva problema.

Dacă este nevoie de un ajutor în plus, există câteva plante medicinale care ne pot fi de ajutor în îngrijirea părului.

Acestea pot fi utilizate sub formă de loțiuni sau măști, iar unele pot fi consumate și intern, la recomandarea unui medic fitoterapeut.

Dintre ceaiurile ce pot aduce beneficii podoabei capilare prin consumul intern menționăm: coriandru, urzică, brusture, coada calului, rozmarin ș.a.

De asemenea, se poate utiliza un amestec din brusture, urzica, menta, salvie, cimbru, rozmarin, busuioc, castan – sub formă de infuzie sau tinctură – cu care să se tamponeze și maseze rădăcinile firelor de păr. Majoritatea acestor plante intră și în componența loțiunilor de păr care se găsesc în magazinele tip plafar.

Uleiurile esențiale de mentă, melaleuca, lavandă, copaiba, rozmarin sau tămâie pot fi utilizate și ele cu efect benefic în stimularea circulației și regenerării firelor de păr.

Înainte de a ne spăla pe cap se poate aplica o mască cu efect regenerant.  

Rețeta pentru masca de păr cu efect regenerant o puteți găsi aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/06/12/masca-de-par-cu-efect-regenerant-2/

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Mască de păr cu efect regenerant

Foto: internet

Ingrediente:

  • Ulei de ricin – 1 lingură
  • Ulei de jojoba, avocado, migdale sau argan – 1 lingură
  • Ulei de cocos – 1 lingură
  • +/- uleiuri esențiale mentă, melaleuca, lavandă, copaiba, rozmarin, cedru, smirnă, tămâie (câte 2-5 picături din fiecare dacă se folosesc în asociere sau 10-15 pic dacă se utilizează singure).

În funcție de lungimea firelor de păr, aceste cantități se pot adapta.

Acest amestec se omogenizează și se aplică la rădăcina firelor de păr și pe toată lungimea firelor, apoi se acoperă capul cu o bonetă sau prosop și se menține masca timp de 15-30 minute, după care se spală părul după rutina obișnuită.

Această mască se recomandă a fi folosită săptămânal.

Bydr. Cristina Munteanu

Alergiile și tratamentul fitoterapeutic

Foto: Cristina Munteanu

Alergia reprezintă o reacție exagerată a sistemului imunitar față de variate substanțe cu care organismul intră în contact. Dintre cele mai frecvente substanțe alergene menționăm polenul, acarienii din praf, sporii de mucegai, proteinele din părul sau saliva animalelor de companie, latexul, nichelul, laptele, arahidele, soia, fructele de mare, medicamente precum penicilina etc. Dar de obicei persoanele cunoscute ca fiind alergice la o anumită substanță vor dezvolta în timp alergii și la alte substanțe la care anterior nu se știau alergice. Astfel, în funcție de alergenul incriminat și de modul cum are loc contactul organismului cu el, putem avea diverse tipuri de manifestări ale alergiilor: la nivelul pielii (urticaria, dermatitele de contact), respiratorii, digestive etc.

Reacțiile alergice pot fi imediate, în câteva minute de la contactul cu alergenul – șocul anafilactic fiind cea mai gravă manifestare de acest tip sau pot fi întârziate, apărând în timp.

Dintre simptomele cele mai frecvente menționăm: secreţii nazale abundente, apoase; nas înfundat; strănut; ochii roşii și înlăcrimaţi; senzație de mâncărime la nivelul ochilor sau a pielii; dificultăți de respirație; tuse seacă; wheezing (respirația șuierătoare). Medical vorbim de rinite alergice, conjunctivite alergice, urticarie, dermatite atopice, astm bronșic alergic.

Pentru depistarea alergiilor se pot efectua teste cutanate sau serologice (determinarea IgE total și specifice din sânge) – în urma unui consult și la recomandarea medicului specialist alergolog.

Câteva sfaturi generale în ameliorarea reacțiilor alergice:

– evitarea folosirii exagerate a substanțelor de curățat și alegerea pe cât posibil a celor pe bază de bicarbonat și extracte naturale și a „bureților magici„

– evitarea pernelor și pilotelor cu pene și puf în favoarea utilizării celor antialergenice

– evitarea preșurilor și covorașelor în exces care sunt un rezervor de acumulare a prafului și acarienilor

– evitarea alergenului dacă acesta este cunoscut

– alegerea unor produse de îngrijire corporală de tip dermatocosmetic, fără parfumuri și cu cât mai puțini aditivi și coloranți

– alegerea detergenților hipoalergenici și clătirea suplimentară a rufelor; unele mașini de spălat au programe suplimentare „pet„ pentru îndepărtarea părului de animale

– alegerea hainelor lejere, din bumbac, in și evitarea celor sintetice sau din fibre cu potențial iritativ (de ex. lâna)

– purtarea unei brățări speciale (mai ales în cazul copiilor, dar nu numai) care poate avertiza anturajul în cazul unei reacții alergice severe.

Dintre plantele care sunt de ajutor în lupta noastră cu alergiile amintim:

*coacăz negru

Coacăzul negru are proprietăți antiinflamatorii și antialergice și acționează ca și cortizonul natural (acțiune cortizon-like). El stimulează glandele suprarenale în producerea cortizonului endogen care ajută astfel organismul să „domolească„ inflamația. Reduce, de asemenea, producerea de histamină, substanță cu rol important în declanșarea reacțiilor alergice. Nu prezintă contraindicații.

*trei frați pătați

Planta numită trei frați pătați este una dintre cele mai puternice plante antialergice, cu acțiune pe toate tipurile de alergie, fie ea cutanată, respiratorie sau digestivă. Nu prezintă contraindicații.

*lemn dulce

Lemnul dulce conține substanțe, în special, acidul glycirizic, cu acțiune antiinflamatoare și de susținere a funcționării glandelor suprarenale. Este considerat, asemeni coacăzului negru, ca având acțiune cortizon-like; spre deosebire de cortizonul de sinteză, produsele pe bază de lemn dulce nu reduc imunitatea organismului. Produsele care conțin lemn dulce nu se administrează în timpul sarcinii, în timpul tratamentelor pe bază de estrogeni, în cazul afecțiunilor hepatice sau renale severe.

*lavandă

Lavanda este binecunoscută pentru proprietățile sale calmante şi sedative. Ea poate fi utilizată cu succes și în calmarea iritaţiilor pielii sau pentru reducerea inflamaţiei căilor respiratorii. Se administrează cu prudență în timpul menstruației sau pe perioada sarcinii și numai la recomandarea unui medic (are efect emenagog, adică stimulează fluxul de sânge în zona pelvină, putând genera sângerări).

*brusture

*urzică

Se mai poate apela în cazul alergiilor la plante cu efect de eliminare a toxinelor din organism precum urzica sau brusturele. Fibrele din rădăcina de brusture au proprietatea de a încorpora compuși toxici și de ajuta astfel la eliminarea mai facilă a acestora.

Aceste plante pot fi administrate în funcție de vârstă, severitatea simptomelor și preferințe sub diverse forme (capsule, comprimate, tincturi, extracte, sirop, infuzie, loțiuni și unguente) și într-un anumit ritm. Personal, recomand alternarea schemelor de tratament pentru un efect mai bun și evitarea obișnuinței organismului cu aceste plante și substanțele pe care le conțin. De asemenea, este important de știut că tratamentele pe bază de plante acționează blând și lent, efectul instalându-se într-un timp mai îndelungat decât în cazul medicamentelor alopate.

dr. Cristina Munteanu