Category Archive Sfaturi & rețete

Bydr. Cristina Munteanu

Apă florală de trandafir

foto: arhiva personală

Ingrediente și ustensile:

– 100 g petale de trandafir proaspete sau uscate

– 500 ml apă plată sau distilată

– 1 pungă cu gheață

– 1 vas emailat sau de inox cu o capacitate de 1,5-2 litri, cu capac convex (nu plat)

– 1 castron termorezistent

Mod de preparare:

250 ml apă se toarnă în vasul emailat/inox și în interiorul vasului se plasează castronul termorezistent (acesta trebuie să fie suficient de greu pentru a nu fi ridicat de apă). Se pornește focul și se completează încet cu restul de apă pe lângă castron, fără a depăși marginile acestuia. În apa dimprejurul castronului se presară încet petalele de trandafir. Se acoperă vasul cu capacul până când apa începe să fiarbă. În momentul în care apa a început să fiarbă, capacul se întoarce cu mânerul în jos și pe el se așază punga cu gheață. Aburul care se produce în interior la contactul cu capacul rece (din cauza gheții) se va transforma în lichid – apa noastră florală. Focul se oprește când obținem suficientă apă florală sau când s-a topit gheața. După ce s-a răcit, apa florală se pune într-un recipient din sticlă de culoare închisă și se depozitează la loc răcoros sau în frigider. Ea poate fi păstrată la frigider cel mult o săptămână.

Apa florală de trandafir este un adevărat elixir pentru ten. Se recomandă datorită efectului său calmant, antiinflamator și antimicrobian, cu reale beneficii asupra tenului.

Bydr. Cristina Munteanu

Apicafea – băutură energizantă pe bază de polen crud

O rețetă înlocuitoare pentru cafeaua cea de toate zilele, cu toate beneficiile care pot veni împreună cu produsele apicole.

🐝

Rețeta pentru o cană:

  • 2 linguri de polen crud
  • 2 lingurițe de miere de albine sau după gust
  • sucul de la o jumătate de lămâie
  • apă călduță (nu fierbinte pentru a nu distruge enzimele și celelalte substanțe active din miere și polen)

Amestecați în cană polenul cu lămâia și mierea, apoi adăugați apa călduță, amestecând în continuare. Apicafeaua se poate consuma călduță sau rece, după preferințe. Personal, vara prefer să adaug câteva cuburi de gheață.

În această băutură putem adăuga, după gust sau după efectele terapeutice dorite, pulbere de curcuma, scorțișoară, ghimbir, spirulină, chlorella, orz verde, germeni de grâu, cânepă, aronia, roșcove, fulgi de drojdie inactivă, tinctură de propolis, ulei esențial de lămâie/portocală, ulei esențial de tămâie etc.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Pesto de leurdă

foto: istockphoto.com

Ingrediente:

  • 200 de grame de frunze de leurdă (1 legătură bogată)
  • 100 de grame nuci de caju (se pot folosi și semințe de floarea soarelui, migdale, pin – prăjite etc.)
  • sare și piper după gust
  • 100-120 de ml ulei de măsline extravirgin

Opțional:

  • 1-2 roșii uscate
  • 50-75 de grame de parmezan fin răzuit (sau 1-2 linguri fulgi de drojdie inactivă pentru persoanele vegane sau care țin post)

Mod de preparare:

Frunzele de leurdă se aleg și se spală frunză cu frunză în apă rece, lăsându-le să se scurgă într-o strecurătoare. Apoi se pun pe un prosop curat de bumbac și se lasă să se zvânte.

Într-un mărunțitor (chopper/blender) se pun nucile, sarea, piperul și leurda, aceasta adăugându-se progresiv (opțional se adaugă parmezanul/fulgii de drojdie, roșiile uscate). După ce toate ingredientele s-au mărunțit și omogenizat, adăugăm progresiv și amestecând continuu (ca la maioneză) uleiul.

foto: istockphoto.com

Putem alege să consumăm sosul pesto imediat, caz în care putem adăuga și puțină zeamă de lămâie sau îl putem păstra la frigider. Dacă alegem să îl păstrăm, va trebui să îl punem în borcane mici de sticlă, deasupra sosului turnându-se puțin ulei astfel încât să se creeze un fel de peliculă protectoare. Depozitat astfel, pesto-ul poate fi păstrat la frigider pentru aproximativ 6 săptămâni. O altă modalitate de păstrare este prin congelare.

foto: istockphoto.com

Acest sos pesto de leurdă poate fi folosit la paste, bruschete, omletă, lângă friptură sau garnituri. În servirea imediată poate fi combinat și cu smântână sau iaurt.

Bydr. Cristina Munteanu

Deodorant cremă homemade

foto: istockphoto.com
Made from coconut oil, sodium bicarbonate, starch and essential oil

Ingrediente:

  • 3 linguri ulei de cocos (aproximativ 70 g)
  • 2 linguri bicarbonat de sodiu (aproximativ 20 g)
  • 2 linguri amidon din porumb (aproximativ 20 g)
  • 10 picături ulei esențial de arbore de ceai (sau salvie)
  • 10 picături ulei esențial de bergamotă (sau un alt ulei la alegere)

Mod de preparare:

Bicarbonatul de sodiu și amidonul de porumb se pun într-un vas de sticlă și se amestecă bine, apoi se toarnă peste amestec uleiul de cocos topit în prealabil pe bain-marie și amestecăm până obținem o pastă de consistență groasă. La sfârșit adăugați uleiurile esențiale și mai amestecați puțin, apoi turnați amestecul într-un recipient de sticlă cu capac. Deodorantul obținut este de fapt o cremă-deodorant. Dacă amestecul obținut este prea sfărâmicios, mai adăugați puțin ulei de cocos. Dacă amestecul este prea lichid, mai adăugați puțin amidon.

Deodorantul se aplică pe pielea subrațului prin masaj ușor. Unele persoane la început poate se vor simți ciudat să aplice astfel deodorantul. Se pot prepara și deodorante mai solide (acestea conțin ceară de albine și unt de shea) sau lichide, dar rețetele sunt puțin mai elaborate.

Avantajul acestui deodorant este în primul rând cel al obținerii unui produs fără aluminiu. Un alt avantaj este cel al preparării unui deodorant economic, din ingrediente simple, care nu pătează hainele și care are în plus un efect antimicrobian.

Efectul antimicrobian este dat de uleiul de cocos și cel de arbore de ceai (tea tree) sau salvie, dar și de bicarbonatul de sodiu. Amidonul de porumb din compoziție are rolul de a absorbi din umezeala transpirației. Bicarbonatul de sodiu, pe lângă efectul predominant antifungic, neutralizează mirosurile neplăcute.

Ca și parfumant se poate alege un ulei esențial în funcție de mirosul preferat de fiecare: lavandă (are în plus și efect antiinflamator), bergamotă, lămâie, portocală, trandafir, iasomie, ylang-ylang, vanilie etc.

foto: istockphoto.com

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Săpun de casă din ulei reciclat

foto: Cristina Munteanu

Uleiul rămas în gospodărie după gătit nu trebuie aruncat!

Aruncarea sa este nocivă pentru mediul înconjurător, 1 litru de ulei aruncat poluând un milion de litri de apă.

În prezent există numeroase campanii de colectare a uleiului uzat, în schimbul căruia puteți primi ulei proaspăt, apă sau detergent de vase.

De asemenea, există organizații care colectează uleiul uzat și confecționează lumânări din el, oferind astfel locuri de muncă pentru persoane vulnerabile.

Dar uleiul uzat poate fi refolosit și în propria gospodărie și transformat în lucruri frumoase și utile, precum săpun de casă sau lumânări.

Rețeta pentru lumânări din ulei uzat o găsiți aici:

În acest material vă prezint posibilitatea de transformare a uleiului uzat în săpun de casă.

Ingrediente și materiale necesare:

foto: istockphoto.com
  • 1 litru apă
  • 400 g sodă caustică (hidroxid de sodiu de puritate 98%)
  • 3 litri ulei uzat
  • 5 linguri bicarbonat de sodiu
  • +/- uleiuri esențiale
  • vas de fontă cu capacitate de 5 litri sau mai mult
  • mănuși de unică folosință
  • mască medicală
  • ochelari de protecție
  • halat cu mânecă lungă sau haine cu mâneci lungi și șorț de protecție
  • mixer vertical
  • termometru
  • castron
  • spatulă/lingură de lemn pentru amestecat
  • forme pentru turnarea săpunului
  • o cană cu oțet (pentru neutralizarea sodei în cazul unui accident)

Mod de preparare:

foto: istockphoto.com

Metoda aceasta de preparare a săpunului de casă este numită preparare la rece.

Înainte de a lucra cu soda caustică trebuie să știm că această acțiune trebuie să se desfășoare într-o cameră bine aerisită și cu multă prudență, acest proces presupunând degajare de vapori toxici și obținerea unui lichid fierbinte fără proces de fierbere, cu risc de arsuri. Din acest motiv, este recomandat să nu fie copii sau animale de companie prin preajmă în timpul preparării săpunului de casă. Și tot pentru protecție, mai ales în primele încercări, se recomandă folosirea mănușilor de protecție, a unui șorț sau halat cu mâneci lungi și chiar a unei măști și a ochelarilor.

Prepararea săpunului nu se va face în vase de plastic! Cele mai recomandate sunt vasele de fontă sau inox. Vasele emailate se pot fisura din cauza creșterii bruște a temperaturii în momentul dizolvării sodei. Vasele din plastic se pot topi. Este recomandat ca ustensilele folosite la prepararea săpunului să fie utilizate doar în acest scop.

Este bine să avem la îndemână pe parcursul acestui proces o cană cu oțet: în cazul unui accident, oțetul neutralizează soda caustică.

Într-un vas de inox sau fontă punem cantitatea necesară de apă, după care turnăm încet, amestecând continuu, fulgii de sodă caustică.

Întotdeauna turnăm soda în apă nu apa peste sodă!!!

În timp ce soda se topește lichidul obținut devine fierbinte. Amestecăm continuu, încet, până se topește toată soda. Așteptăm să se răcească puțin soda, apoi turnăm încet uleiul uzat peste soda topită și amestecăm ușor la început, pentru omogenizare. Uleiul trebuie să fie la temperatura camerei sau încălzit la aproximativ 40C. Apoi vom utiliza un mixer vertical, cu ajutorul căruia amestecăm 5-10 minute, până când compoziția noastră dobândește consistența unei smântâni subțiri sau a aluatului de clătite puțin mai gros. La final putem adăuga și bicarbonatul de sodiu care are rolul de a albi săpunul obținut. Tot acum putem adăuga și uleiul sau uleiurile esențiale. Procesul de amestecare este important pentru a omogeniza ingredientele și a obține un săpun cu consistență fermă.

Mai ales la început este posibil, din anumite motive, să nu ne reușească compoziția corectă și să obținem un săpun mai moale sau prea uscat. Avem câteva metode relativ ușoare de a ne verifica la finalul procesului și de a putea ajusta compoziția: luăm cu o lingură o picătură din compoziție și o aplicăm pe deget:

– dacă amestecul nostru dobândește consistența unei picături de ceară în timp ce se usucă pe deget, înseamnă că am obținut o compoziție corectă

– dacă amestecul se întărește imediat, dar dobândește un aspect ramificat, înseamnă că am pus în compoziție prea multă sodă și putem adăuga încă puțin ulei

– dacă amestecul lasă pe degetul nostru o urmă grasă, unsuroasă, înseamnă că am pus prea puțină sodă și mai trebuie completat cu sodă.

Compoziția obținută se toarnă apoi încet în forme de silicon pentru săpun sau în alte recipiente pe care le avem la îndemână: cutii de iaurt, înghețată etc.

Săpunul se lasă în aceste recipiente pentru o săptămână, după care se scoate, se feliază și se lasă în repaus timp de aproximativ o lună. Acest repaus este necesar pentru omogenizarea ingredientelor componente.

foto: istockphoto.com

Acest săpun poate fi folosit pentru spălarea rufelor. Pentru că majoritatea avem mașini de spălat rufe automate și nu mai spălăm de mână, din blocurile de săpun de casă putem prepara detergent lichid de rufe. Săpunul se rade pe răzătoare și se amestecă apoi cu apă, până obținem un lichid de consistență ușor vâscoasă. Detergentul astfel obținut îl turnăm în recipiente goale de detergent lichid sau în sticle și îl folosim la spălatul rufelor. Rufele nu vor avea un miros deosebit, vor mirosi doar a proaspăt, a curat. Dacă doriți un plus de parfum, puteți completa la fiecare spălare cu câteva picături de ulei esențial în compartimentul pentru balsam de rufe.

Dacă considerați utile informațiile din acest articol, puteți lăsa un comentariu, like sau puteți distribui mai departe conținutul către prietenii dumneavoastră.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Lumânări din ceară reciclată

Reusing old candles leftovers and making melting a new one: various ingredients on table: candle wicks, glass jar, old candles wax, aroma oil. New candle in glass in center. foto: istockphoto.com

Dacă obișnuiți să vă răsfățați cu lumânări parfumate, nu aruncați resturile de ceară care rămân după arderea lor. Aceste resturi de ceară le putem topi și crea noi acasă alte lumânări în culoarea, forma și cu mirosul pe care îl dorim. Este o activitate ușoară, care ne poate deconecta de la momentele stresante de peste zi, o activitate pe care o putem face împreună cu ceilalți membri ai familiei.

Ingrediente și materiale necesare

old candle pieces for making new ones as a recycling project theme. foto: istockphoto.com
  • Resturi de lumânări
  • fulgi de ceară de soia sau ceară de albine (doar dacă nu avem suficiente resturi de lumânări)
  • fitiluri
  • ulei esențial (opțional)
  • pigment colorant (opțional)
  • borcănașe/pahare de sticlă sau alte recipiente

Mod de preparare

Topim resturile de lumânări pe bain-marie, amestecând încet și extragem resturile de fitil sau capsele-suport. Dacă nu avem suficiente lumânări uzate, putem completa cu ceară de soia sau ceară de albine, pe care le adăugăm împreună cu resturile de ceară și amestecăm încet până se topește toată cantitatea.

După ce ceara s-a topit, oprim sursa de căldură și așteptăm să se răcească puțin (nu foarte mult, pentru că începe să se solidifice). Dacă avem posibilitatea să măsurăm temperatura pentru turnare, atunci aceasta trebuie să fie în jurul valorii de 60-70°C.

Cât timp așteptăm putem cerui fitilurile, dacă nu sunt ceruite.

Fitilurile

În ce privește fitilurile, există mai multe modalități de a le atașa lumânării, în funcție de timp, preferințe și aparatura disponibilă.

Fitilurile se pot cumpăra gata cerate sau le ceruim noi.

Dacă fitilul este neceruit, va trebui să ne ocupăm de acest aspect imediat după topirea cerii. Ceruirea unui fitil se face în modul următor: se înmoaie sfoara fitilului în fulgii de ceară topiți pe o dimensiune măsurată mai lungă decât înălțimea recipientului. Apoi fitilul se taie și se depune pe o suprafață plană (farfurie, tocător, hârtie de copt). Ceara se întărește imediat și fitilurile vor căpăta un aspect ferm, fără a se îndoi când sunt ținute la verticală. Vom repeta procedura pentru câte fitiluri sunt necesare. Atunci când tăiem fitilul, luăm în calcul faptul că acesta va fi cu jumătate de cm – 1 cm mai lung față de marginea superioară a cerii. Dacă achiziționăm fitil gata ceruit, nu vom avea de făcut decât să tăiem bucăți la dimensiunea corespunzătoare.

Există fitiluri de grosime diferită. Alegerea tipului de fitil se face în funcție de tipul de ceară folosit. Astfel, pentru lumânările din ceară naturală fitilul necesită o grosime mai mare decât pentru lumânările confecționate din parafină. Pentru a ne da seama de tipul de fitil necesar, după 24 de ore de la confecționarea lumânării, se realizează așa-numitul test de ardere. Un fitil prea gros va determina o ardere accelerată și va genera funingine, în timp ce un fitil prea subțire va genera o flacără slabă și, pe măsură ce lumânarea arde, se va afunda și se va stinge. Capsele-suport pentru fitil au orificiul cu diametre diferite, pentru fitilurile de diferite grosimi.

Există și fitiluri din lemn, cu lățimi diferite, adaptate diametrului recipientului folosit. Acestea se achiziționează cu suport special. Pentru o ardere mai bună, fitilurile din lemn pot fi înmuiate (înainte de plasarea în recipient) în ulei de măsline.

Bineînțeles, că nu veți ști de la început toate aceste lucruri și nu veți nimeri uneori din prima proporțiile. Dacă însă vă pasionează confecționarea lumânărilor, cu timpul vă veți familiariza cu procedura și veți ști când un fitil nu e potrivit.

A close up image of pouring melted candle wax into glass molds. foto: istockphoto.com

Achiziționarea fitilurilor se face din magazinele de profil concomitent cu niște capse-suport de metal. Fitilul se poziționează în capsă, iar capsa se atașează de fundul recipientului ales pentru noua lumânare. Pentru a fi siguri că rămâne centrată, putem lipi capsa cu un pistol cu silicon sau o putem fixa cu benzi dublu-adezive tip buline. O altă modalitate, puțin mai migăloasă, este picurarea de puțină ceară în interiorul recipientului și fixarea capsei prin întărirea cerii.

Fitilul se menține, până la întărirea cerii, centrat în recipient cu ajutorul unei cleme de rufe sau agrafe.

Uleiuri esențiale și pigment

După ceruirea fitilurilor, înainte de a turna ceara topită în recipiente, putem adăuga opțional uleiul/uleiurile esențiale alese. Adăugarea uleiului esențial pentru un miros plăcut al lumânărilor reprezintă însă și ea o mică provocare. Dacă se adaugă prea mult ulei esențial, va apărea ulterior după întărirea amestecului fenomenul de „transpirație”. Deci, este important să nu punem prea mult ulei esențial. Raportul ar trebui să fie cam de 5-10 % ulei esențial la cantitatea totală de ceară topită. De exemplu, la o cantitate de ceară de aproximativ 500 g, numărul maxim de picături de ulei esențial va fi 50.

Putem folosi ulei esențial de: lavandă, portocală, lămâie, arbore de ceai, tămâie, mentă, ylang-ylang sau orice alt ulei esențial dorim. Pentru sănătatea noastră, este important să alegem uleiuri esențiale de calitate, chiar dacă nu miros la fel de puternic ca parfumurile sau uleiurile parfumate sintetice.

Tot acum se poate adăuga și pigment mineral pentru colorarea cerii, dacă se dorește. Pentru o cantitate de aproximativ 500 g ceară avem nevoie de aproximativ 1 g pigment. Depinde însă și de intensitatea culorii pe care o dorim.

Unele persoane aleg pentru culoare să radă creioane cerate în ceară în timp ce se topește pe bain-marie. Personal, prefer să adaug pigmenți minerali naturali sau să nu adaug deloc, pentru că nu știu ce substanțe au fost adăugate la colorarea creioanelor și nu doresc să inhalez substanțe toxice.

Turnare

Handmade candle made with bees wax and lavender flower. foto: istockphoto.com

Amestecul astfel obținut se toarnă încet, de la o distanță mică, în recipientele pregătite în prealabil. Putem alege borcane sau pahare de diferite dimensiuni și modele sau culori, după preferințe. O alternativă este folosirea altor recipiente pe care le putem recicla: căni de cafea descompletate, bomboniere, jumătăți de nuci de cocos, forme de silicon pentru brioșe etc. Dacă această activitate devine una constantă, putem apela pentru un farmec în plus, la matrițele speciale din silicon pentru turnarea lumânărilor. Important este ca recipientele să fie curate și uscate atunci când turnăm amestecul în ele.

Lumânările vor fi lăsate să se răcească lent. Nu le vom pune, de exemplu la frigider. De ce? Pentru că o răcire rapidă va determina desprinderea lumânării de peretele recipientelor și apariția grunjilor.

Lumânările pot fi folosite de obicei după 24 ore. Totuși, pentru o mai bună încorporare a ingredientelor (maturare) și pentru un parfum mai pregnant, se recomandă aprinderea lor după aproximativ două săptămâni de la preparare. Dacă folosim borcane, acestea pot fi închise cu capac, pentru a nu se pierde din parfum.

Reciclează!

foto: istockphoto.com

Nu doar resturile de ceară le putem recicla.

Putem recicla și recipientele în care vom turna ceara: borcănașele de la iaurturi, sosuri sau piure de fructe pentru bebeluși ori pahare de la alte lumânări folosite. O altă sugestie este folosirea fie a ceștilor de cafea descompletate, fie a unor boluri, bomboniere, scrumiere ori a cojilor de nuci de cocos, a formelor de silicon pentru brioșe. Se pot folosi chiar cutii de conserve, pe care le putem decora. După arderea lumânărilor, toate recipientele pot fi refolosite.

Ateliere copii

Această activitate se poate realiza cu succes în familie sau în diverse întruniri cu copii cu vârste de la aproximativ 5 ani în sus. Recipientele sau lumânările pot fi decorate cu abțibilduri, condimente, flori sau frunze uscate, markere permanente, panglici de diverse culori, pentru a face activitatea cât mai atractivă și lumânările cât mai aspectuoase.

Feedback

Dacă îți place să faci lumânări sau alte lucruri home-made, te aștept în comentarii cu pozele reușitelor tale.

Handmade elegant candle in modern style, beautiful shape. Home decor. foto: istockphoto.com

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Lumânări din ulei reciclat

foto: Cristina Munteanu

Cu siguranță în fiecare gospodărie rămâne ulei după gătit. Chiar dacă mâncăm sănătos, măcar din când în când ne răsfățăm cu o porție de cartofi prăjiți. Majoritatea aruncăm uleiul după prăjit, dar acest gest este extrem de nociv pentru mediul înconjurător. 1 litru de ulei uzat aruncat poluează un milion de litri de apă!

În acest articol vă ofer o soluție practică de a recicla uleiul uzat, de a proteja mediul înconjurător, dar și de a confecționa ceva util și plăcut.

Ingrediente și materiale necesare:

Ingredients for homemade candle
foto: istockphoto.com

  • 400 ml ulei uzat
  • 100 g fulgi de ceară de soia
  • 25 g fulgi de ceară de albine (opțional)
  • 5 fitiluri ceruite
  • 30-50 picături ulei esențial (opțional)
  • 1g pigment colorant (opțional)
  • 5 borcănașe/pahare de sticlă cu capacitatea de aproximativ 100 ml

Mod de preparare:

Într-un recipient cu capacitate de 1-2 l turnăm uleiul folosit, strecurat în prealabil, pentru a nu avea impurități.

Woman working on Home Made Candle. foto: istockphoto.com

Fulgii de ceară se topesc pe bain-marie, amestecând încet.

Atenție! Dacă nu avem fitiluri ceruite, acesta este momentul în care trebuie să le ceruim. Găsiți informațiile necesare despre fitiluri mai jos.

După ce fulgii de ceară s-au topit, se așteaptă să se răcească puțin, amestecând din când în când, apoi se toarnă încet peste ulei, amestecând continuu câteva minute.

Timpul de așteptare pentru răcire nu va fi prea mare, deoarece compoziția va începe să se solidifice. Dacă avem posibilitatea să măsurăm temperatura pentru turnare, atunci aceasta trebuie să fie în jurul valorii de 60-70°C.

După omogenizare putem adăuga opțional uleiul/uleiurile esențiale alese. Adăugarea uleiului esențial pentru un miros plăcut al lumânărilor reprezintă însă și ea o mică provocare. Dacă se adaugă prea mult ulei esențial, va apărea ulterior după întărirea amestecului așa-numitul fenomen de „transpirație”. Deci, este important să nu punem prea mult ulei esențial. Raportul ar trebui să fie cam de 5-10 % ulei esențial la cantitatea totală de ceară topită. De exemplu, la amestecul nostru care are aproximativ 500 g, numărul maxim de picături de ulei esențial va fi 50.

Putem folosi ulei esențial de: lavandă, portocală, arbore de ceai, tămâie, mentă, ylang-ylang, geraniu, trandafir sau orice alt ulei esențial dorim. Pentru sănătatea noastră, este important să alegem uleiuri esențiale de calitate, chiar dacă nu miros la fel de puternic ca parfumurile sau uleiurile parfumate sintetice.

Se poate adăuga și pigment mineral pentru colorarea cerii, dacă se dorește. În activitățile cu copiii putem adăuga și puțin sclipici. Pigmentul și sclipiciul se vor adăuga tot acum, înainte de turnarea în recipiente. Pentru o cantitate de aproximativ 500 g ceară avem nevoie de aproximativ 1 g pigment. Depinde însă și de intensitatea culorii pe care o dorim.

După omogenizarea amestecului ne ocupăm de punerea fitilurilor în borcan.

Creative occupation of candle making showing the pouring of liquid wax into jars.
foto: istockphoto.com

Apoi amestecul obținut se toarnă încet, de la o distanță mică, în borcănașele pregătite în prealabil (pentru a preveni apariția bulelor de aer și un aspect grunjos, nu tocmai plăcut al lumânării).

Putem alege borcane de diferite dimensiuni și modele sau culori, după preferințe. Important este ca recipientele să fie curate și uscate atunci când turnăm amestecul în ele.

Fitilurile

În ce privește fitilurile, există mai multe modalități de a le atașa lumânării, în funcție de timp, preferințe și aparatura disponibilă.

Fitilurile se pot cumpăra gata cerate sau le ceruim noi.

Dacă fitilul este neceruit, va trebui să ne ocupăm de acest aspect imediat după topirea fulgilor de ceară. Ceruirea unui fitil se face în modul următor: se înmoaie sfoara fitilului în fulgii de ceară topiți (înainte de a turna fulgii topiți în uleiul uzat!) pe o dimensiune măsurată mai lungă decât înălțimea borcanului. Apoi fitilul se taie și se depune pe o suprafață plană (farfurie, tocător, hârtie de copt). Ceara se întărește imediat și fitilurile vor căpăta un aspect ferm, fără a se îndoi când sunt ținute la verticală. Vom repeta procedura pentru câte fitiluri sunt necesare. Atunci când tăiem fitilul, luăm în calcul faptul că acesta va fi cu jumătate de cm – 1 cm mai lung față de marginea superioară a cerii.

Există fitiluri de grosime diferită. Alegerea tipului de fitil se face în funcție de tipul de ceară folosit. Astfel, pentru lumânările din ceară naturală fitilul necesită o grosime mai mare decât pentru lumânările confecționate din parafină. Pentru a ne da seama de tipul de fitil necesar, după 24 de ore de la confecționarea lumânării, se realizează așa-numitul test de ardere. Un fitil prea gros va determina o ardere accelerată și va genera funingine, în timp ce un fitil prea subțire va genera o flacără slabă și, pe măsură ce lumânarea arde, se va afunda și se va stinge. Capsele-suport pentru fitil au orificiul cu diametre diferite, pentru fitilurile de diferite grosimi.

Bineînțeles, că nu veți ști de la început toate aceste lucruri și nu veți nimeri uneori din prima proporțiile. Dacă însă vă pasionează confecționarea lumânărilor, cu timpul vă veți familiariza cu procedura și veți ști când un fitil nu e potrivit.

A close up image of pouring melted candle wax into glass molds. foto: istockphoto.com

Achiziționarea fitilurilor se face din magazinele de profil concomitent cu niște capse-suport de metal. Fitilul se poziționează în capsă, iar capsa se atașează de fundul borcanului de sticlă. Pentru a fi siguri că rămâne centrată, putem lipi capsa cu un pistol cu silicon sau o putem fixa cu benzi dublu-adezive tip buline. O altă modalitate, puțin mai migăloasă, este picurarea de puțină ceară în interiorul borcanului și fixarea capsei prin întărirea cerii.

Fitilul se menține, până la întărirea cerii, centrat în borcan cu ajutorul unei cleme de rufe sau agrafe.

Există și fitiluri din lemn, cu lățimi diferite, adaptate diametrului recipientului folosit. Acestea se achiziționează cu suport special. Pentru o ardere mai bună, fitilurile din lemn pot fi înmuiate (înainte de plasarea în recipient) în ulei de măsline.

Lumânările vor fi lăsate să se răcească lent. Nu le vom pune, de exemplu la frigider. De ce? Pentru că o răcire rapidă va determina desprinderea lumânării de peretele borcanelor și apariția grunjilor.

Lumânările pot fi folosite de obicei după 24 ore. Totuși, pentru o mai bună încorporare a ingredientelor (maturare) și pentru un parfum mai pregnant, se recomandă aprinderea lor după aproximativ două săptămâni de la preparare. Borcanele pot fi închise cu capac, pentru a nu se pierde din parfum.

Lumânările obținute din ulei uzat și fulgi de ceară vegetală conferă produsului finit o textură ușor cremoasă, spre deosebire de lumânările din parafină, care au o textură mai fermă.

Reciclează!

Se poate utiliza și ulei nefolosit, dar scopul acestui demers este de a recicla și de a proteja mediul: 1 litru de ulei uzat aruncat poluează un milion de litri de apă.

Dacă ai ulei uzat și nu dorești să confecționezi lumânări sau săpun de casă, îl poți preda în centrele care se ocupă cu colectarea lui sau în supermarketurile care oferă la schimb ulei proaspăt, detergent de vase sau apă îmbuteliată.

De asemenea, putem recicla borcănașele de la iaurturi sau piure de fructe pentru bebeluși ori pahare de la alte lumânări folosite. O altă sugestie este folosirea fie a cănilor de cafea descompletate, fie a unor castronașe sau bomboniere ori a cojilor de nuci de cocos. După arderea lumânărilor, toate recipientele pot fi refolosite.

Dacă avem prin casă lumânări vechi, după topirea lor, putem extrage fitilurile pe care le putem refolosi dacă au dimensiuni corespunzătoare.

foto: istockphoto.com

Ateliere copii

Această activitate se poate realiza cu succes în diverse întruniri cu copii cu vârste de la aproximativ 5 ani în sus. Borcănașele pot fi decorate cu abțibilduri, flori sau frunze uscate, markere permanente, panglici de diverse culori, pentru a face activitatea cât mai atractivă.

Feedback

Dacă îți place să faci lumânări sau alte lucruri home-made, te aștept în comentarii cu pozele reușitelor tale.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Repelent anti-insecte

foto: istockphoto.com

Într-un recipient tip spray de 100 ml punem:

  • 5 picături ulei esențial de mentă
  • 10 picături ulei esențial de lavandă
  • 5 picături ulei esențial de citronella/lemongrass
  • 20 picături glicerină vegetală (opțional).

Completăm apoi până la 100 ml cu apă fiartă și răcită, apă de hamamelis sau apă de lavandă.

Pentru o mai bună stabilitate a uleiurilor esențiale se poate folosi un solubilizant care permite încorporarea uleiurilor esențiale, dar modul de preparare este puțin mai elaborat. Dacă folosim solubilizant, atunci vom amesteca întâi solubilizantul cu uleiurile esențiale și vom adăuga treptat apa, amestecând. Solubilizantul se amestecă în proporții bine stabilite cu celelalte substanțe și se găsește la magazinele de profil naturist. Nu vom mai folosi glicerina dacă folosim solubilizant.

Acest repelent poate fi folosit în siguranță atât pentru copii, cât și pentru animalele de companie. Recomand însă, în cazul copiilor mici aplicarea doar pe hăinuțe (aplicarea pe piele se va face doar după o testare prealabilă). Alegeți uleiuri esențiale de calitate. Agitați flaconul înainte de fiecare pulverizare.

Recomand recipientele mai mici, pentru a prepara de câte ori este nevoie un repelent proaspăt, având astfel garanția unei mai bune eficiențe. Mărimea dispozitivului poate fi apreciată în funcție de timpul petrecut în aer liber și de numărul de persoane care îl folosesc: dacă avem o familie cu 2-3 copii care petrece o după-amiază în aer liber, un recipient de 100 ml este posibil să nu fie suficient. Rețeta este pentru un recipient de 100 ml, iar în cazul recipientelor mai mari se va multiplica numărul picăturilor de ulei esențial.

Bydr. Cristina Munteanu

Apa enzimatică – un adevărat elixir

foto: pixabay.com

Deoarece este vară și temperaturile sunt ridicate punem un accent important pe hidratare.

O modalitate plăcută și energizantă de a ne hidrata pe vreme caniculară o reprezintă apa enzimatică.

Ce este apa enzimatică?

Apa enzimatică reprezintă apa în care se adaugă fructe, legume, plante aromatice sau plante medicinale proaspete, fără a o prepara termic. Fructele, legumele și plantele adăugate în apă vor îmbogăți apa cu enzime, vitamine și minerale, fapt care îi va conferi proprietăți terapeutice.

Enzimele au un rol important și complex în buna funcționare a organismului. Ele fac parte din clasa proteinelor și au rolul de accelerator al reacțiilor biochimice ce se desfășoară în organism.

Beneficiile apei enzimatice:

  • hidratare
  • detoxifiere
  • vitaminizare
  • stimularea digestiei
  • refacerea florei intestinale
  • reglarea tensiunii arteriale
  • combaterea migrenelor
  • diminuarea senzației de oboseală
  • piele cu aspect sănătos
  • reglarea greutății corporale

Cum se prepară apa enzimatică?

Se aleg fructele, legumele și plantele pe care dorim să le folosim, se spală, se feliază sau se taie în bucăți potrivite și se pun într-un recipient de sticlă peste care se toarnă apă plată și se lasă în repaus la temperatura camerei pentru 8 ore, după care apa poate fi consumată (se poate consuma ca atare, cu tot cu fructe ori legume sau strecurată). Dacă recipientul se depozitează la rece, timpul necesar obținerii apei enzimatice va crește (12 ore). Se poate lăsa să stea și mai mult, spre 20-24 de ore, caz în care ingredientele încep să fermenteze și apa va fi ușor acidulată.

Apa enzimatică se poate servi la temperatura mediului ambiant, rece sau cu gheață. De asemenea, poate fi îmbunătățită prin adăugarea câtorva picături de ulei esențial pentru a-i spori beneficiile.

foto: pixabay.com

Este important ca ingredientele folosite să fie proaspete și organice, fără a fi stropite cu pesticide sau alte substanțe nocive.

Apa enzimatică este un înlocuitor mult mai sănătos pentru sucurile din comerț și poate fi oferită tuturor membrilor familiei, de la mic la mare. Pentru cei care nu pot renunța imediat la sucurile dulci, se poate adăuga în apă puțină miere de albine, și ea un produs bogat în enzime.

Sugestii pentru ingredientele apei enzimatice:

FRUCTE – lămâie, grapefruit, portocală, măr, pară, pepene, struguri, cireşe, vişine, căpșuni, zmeură, afine, caise, piersici, măceşe, cătină, gutui, mango, ananas

LEGUME: morcov, castravete, sfeclă roşie, dovlecel, varză, gulie, broccoli, roşii, ardei gras

VERDEȚURI / PLANTE AROMATICE / PLANTE MEDICINALE: ghimbir, mentă, busuioc, mușețel, frunze de pătrunjel, cimbru, flori de soc, flori de tei, flori de salcâm, salvie, rozmarin, levănțică, frunze de zmeur, frunze de mur, coada șoricelului, pătlagină, petale de trandafir

foto: pixabay.com

O oarecare atenție ar trebui acordată combinațiilor folosite. Astfel, vom evita alimentele/plantele la care ne cunoaștem cu anumite sensibilități. De asemenea, este recomandat a nu combina prea multe citrice într-o singură apă enzimatică și a nu asocia de preferat fructele cu legumele. Legumele se pot combina cu lămâia și cu plante aromatice/medicinale.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Unguent din flori de sânziene

Există mai multe rețete după care se poate prepara unguentul de sânziene.

Rețeta nr. 1

foto: pixabay.com

Se prepară în mod similar cu unguentul din flori de gălbenele.

Se pot folosi flori uscate sau flori proaspete, tăiate mărunt. De altfel, se poate prepara unguentul și prin asocierea celor două plante.

Rețeta o găsiți aici:

Rețeta nr. 2

Această rețetă de unguent de sânziene are ca ingredient activ tinctura de sânziene.

Ingrediente:

  • 100 ml tinctură de sânziene
  • 100 g untură de casă nesărată sau ulei de cocos

Mod de preparare:

Se iau două vase (inox sau emailate). Într-un vas se pune tinctura de sânziene și se încălzește (fără a o aduce la fierbere). În celălalt vas, se topește untura/uleiul de cocos, de asemenea, fără a aduce la fierbere. Se lasă 2-3 minute, să scadă puțin temperatura și se toarnă tinctura încet peste untură/ulei, amestecând pentru a se omogeniza compoziția. Se toarnă apoi în borcane mici de sticlă, care se închid și se păstrează în loc răcoros.

Rețeta nr. 3

foto: pixabay.com

Ingrediente:

  • aproximativ 30 de fire de flori de sânziene
  • 100 g untură de casă nesărată sau ulei de cocos

Mod de preparare:

Florile de sânziene, tăiate mărunt, se pun într-un blender și se mixează bine. Compoziția obținută se strecoară și se toarnă în untura sau uleiul de cocos pe care l-am încălzit ușor în prealabil. Se amestecă pentru omogenizare și se toarnă în borcănașe mici de sticlă. Unguentul se păstrează la frigider.

Despre beneficiile unguentului din flori de sânziene puteți citi mai multe aici: