Monthly Archive May 28, 2021

Bydr. Cristina Munteanu

Brad alb (Abies alba/Abies pectinata)

foto: pixabay.com

Bradul alb este un arbore de talie mare, ce poate atinge înălțimi de până la 50 m, fiind întâlnit în mod normal în zonele montane.

În fitoterapie se utilizează mugurii, mlădițele, scoarța și uleiul esențial de brad.

Uleiul esențial de brad conține α-pinen, limonen, taninuri, rășini, săruri minerale ș.a.

Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm faptul că este analgezic, antiinflamator, antimicrobian, expectorant, antitusiv, odorizant, stimulant, tonic, revulsiv, antireumatic, ușor diuretic, remineralizant.

Se poate utiliza atât intern, cât și extern.

Intern se folosește sub formă de macerat glicerinic din muguri, tinctură din muguri sau rășină de brad, sirop din muguri, infuzie din muguri de brad, miere de brad.

Extern se recomandă sub formă de băi din infuzie de crenguțe de brad (singure sau în amestec cu alte plante), masaj cu ulei esențial (singur sau combinat cu alte uleiuri esențiale și întotdeauna diluat corespunzător într-un ulei vegetal), inhalații cu ulei esențial, ulei esențial difuzat în lămpi de aromaterapie. Pentru afecțiuni hemoroidale sau ginecologice sunt recomandate supozitoarele din rășină de brad.

Este recomandat astfel ca adjuvant în

  • tratamentul afecțiunilor și simptomelor respiratorii (bronșite, traheite, pneumonii, astm, tuse, sinuzită)
  • tulburări de mineralizare ale smalțului și osului (rahitism, osteoporoză, consolidarea oaselor după fracturi, carii)
  • reumatism
  • astenie
  • afecțiuni ale tractului urinar (cistite) și digestiv.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1.Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Deac, L, Studiu privind proprietățile antioxidante și antimicrobiene ale siropului din muguri de brad http://www.usamvcluj.ro/simpo_stud/files/2013/6.%20FACULTATEA%20DE%20STIINTA%20SI%20TEHNOLOGIA%20ALIMENTELOR/14.%20SECTIUNEA%20CONTROLUL%20SI%20EXPERTIZA%20PRODUSELOR%20ALIMENTARE/Deac%20Liana%20Mariana1/DeacLiana_CEPA_rom.pdf?fbclid=IwAR14r-nlVTu0DzFjjsh68L1xiWEmHNvwWEf5l7WtxkXTu032Y_sJYHP_Efc

4. Garzoli S, Masci VL, Caradonna V, Tiezzi A, Giacomello P, Ovidi E. Liquid and Vapor Phase of Four Conifer-Derived Essential Oils: Comparison of Chemical Compositions and Antimicrobial and Antioxidant Properties. Pharmaceuticals (Basel). 2021 Feb 8;14(2):134. doi: 10.3390/ph14020134. PMID: 33567501; PMCID: PMC7914598.

5. Lanzerstorfer A, Hackl M, Schlömer M, Rest B, Deutsch-Grasl E, Lanzerstorfer C. The influence of air-dispersed essential oils from lemon (Citrus limon) and silver fir (Abies alba) on airborne bacteria and fungi in hospital rooms. J Environ Sci Health A Tox Hazard Subst Environ Eng. 2019;54(3):256-260. doi: 10.1080/10934529.2018.1546498. Epub 2019 Feb 22. PMID: 30795725.

6. Sirše M, Fokter SK, Štrukelj B, Zupan J. Silver Fir (Abies alba L.) Polyphenolic Extract Shows Beneficial Influence on Chondrogenesis In Vitro under Normal and Inflammatory Conditions. Molecules. 2020 Oct 11;25(20):4616. doi: 10.3390/molecules25204616. PMID: 33050554; PMCID: PMC7587205.

Bydr. Cristina Munteanu

Arțar (Acer platanoides, Acer campestre)

foto: pixabay.com

Arțarul este un arbore foios, pe care îl întâlnim îndeosebi în regiunile de câmpie sau de deal. Genul Acer conține mai multe specii de arbori, dintre care cei mai cunoscuți din punctul de vedere al utilizării lor în medicina alternativă sunt Acer platanoides și Acer campestre.

În fitoterapie se utilizează frunzele, fructele, mugurii, scoarța și seva arborilor de arțar.

Scoarța arțarului este bogată în substanțe precum taninuri, flavone ș.a., fapt care îi conferă proprietăți antidiareice, hemostatice, cicatrizante. Este astfel indicată în dizenterie, enterocolite, hemoragii.

foto: pixabay.com

Seva arțarului este un lichid dulce, din care se obține renumitul sirop de arțar – edulcorant natural.

Mugurii de arțar au acțiune antiinflamatoare asupra colecistului, modificând compoziția chimică a bilei și reducând astfel precipitarea la acest nivel a sărurilor biliare și formarea calculilor biliari. Tot mugurii stimulează funcția pancreatică, având acțiune hipoglicemiantă.

Frunzele au acțiune antiiflamatoare, fiind indicate (sub formă de comprese cu infuzie, cataplasme sau tinctură) în dureri articulare și reumatism.

Un alt efect benefic al mugurilor și frunzelor de arțar îl subliniem la nivelul vaselor de sânge, cu rol protector asupra arterelor în special.

În cosmetică se recomandă curățarea tenului cu infuzie din frunze de arțar, având un efect antiinflamator și calmant (acnee, iritații).

Se folosește sub formă de infuzie, decoct, sevă, tinctură, extract, sirop în

  • litiază biliară
  • diskinezie biliară
  • hipercolesterolemie
  • enterocolite
  • reumatism
  • arterioscleroză
  • acnee.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

  1. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.
  2. González-Sarrías A, Li L, Seeram NP. Effects of maple (Acer) plant part extracts on proliferation, apoptosis and cell cycle arrest of human tumorigenic and non-tumorigenic colon cells. Phytother Res. 2012 Jul;26(7):995-1002. doi: 10.1002/ptr.3677. Epub 2011 Dec 6. PMID: 22147441.
  3. Liu C, Guo H, Dain JA, Wan Y, Gao XH, Chen HD, Seeram NP, Ma H. Cytoprotective effects of a proprietary red maple leaf extract and its major polyphenol, ginnalin A, against hydrogen peroxide and methylglyoxal induced oxidative stress in human keratinocytes. Food Funct. 2020 Jun 24;11(6):5105-5114. doi: 10.1039/d0fo00359j. PMID: 32356551.
Bydr. Cristina Munteanu

Arnica (Arnica montana)

foto: pixabay.com

Arnica este una dintre plantele medicinale cele mai cunoscute, fiind răspândită în zonele montane.

De la planta de arnica se folosesc în scop medicinal florile.

Substanțele active în care arnica este bogată sunt: uleiuri esențiale, flavone, cinarină, aricină ș.a.

Arnica este recunoscută datorită proprietăților sale – predominant în uzul extern – antiinflamatorii, analgezice, antiseptice, bacteriostatice și antifungice.

foto: pixabay.com

Florile de arnica posedă însă și o bună capacitate de stimulare a formării țesuturilor de granulație.

Extern, se recomandă în

  • contuzii
  • echimoze
  • entorse
  • luxații
  • ulcer varicos
  • cancer de piele
  • furunculoze
  • abcese
  • acnee
  • cicatrici cheloide
  • înțepături de insecte
  • arsuri
  • dureri musculare
  • reumatism.

Consumată intern – doar cu avizul medicului – este recomandată în

  • afecțiuni coronariene
  • angină pectorală
  • insomnii
  • depresie
  • viroze ș.a.

Se poate folosi sub formă de infuzie, ulei, tinctură, geluri sau unguente.

ATENȚIE!

Arnica poate determina dermatită de contact. Se recomandă testarea prealabilă a sensibilității la arnica pe o porțiune mică de piele fără leziuni.

Nu se aplică pe răni deschise sau mucoase. În cazul rănilor, se așteaptă formarea crustei și abia apoi se pot aplica unguentele sau compresele.

Intern se poate consuma numai la recomandarea medicului, fiind o plantă cu potențial toxic în cazul nerespectării dozelor.

Nu se recomandă consumul intern copiilor, femeilor însărcinate sau celor care alăptează.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Knuesel, O., Weber, M. & Suter, A. Arnica montana gel in osteoarthritis of the knee: An open, multicenter clinical trial. Adv Therapy 19, 209 (2002). https://doi.org/10.1007/BF02850361

4. Robledo SM, Vélez ID, Schmidt TJ. Arnica Tincture Cures Cutaneous Leishmaniasis in Golden Hamsters. Molecules. 2018 Jan 12;23(1):150. doi: 10.3390/molecules23010150. PMID: 29329207; PMCID: PMC6017635.

5. da Silva Prade J, Bálsamo EC, Machado FR, Poetini MR, Bortolotto VC, Araújo SM, Londero L, Boeira SP, Sehn CP, de Gomes MG, Prigol M, Cattelan Souza L. Anti-inflammatory effect of Arnica montana in a UVB radiation-induced skin-burn model in mice. Cutan Ocul Toxicol. 2020 Jun;39(2):126-133. doi: 10.1080/15569527.2020.1743998. Epub 2020 Mar 30. PMID: 32183539.

6. Sugier P, Jakubowicz-Gil J, Sugier D, Kowalski R, Gawlik-Dziki U, Kołodziej B, Dziki D. Chemical Characteristics and Anticancer Activity of Essential Oil from Arnica Montana L. Rhizomes and Roots. Molecules. 2020; 25(6):1284. https://doi.org/10.3390/molecules25061284