Florile de gălbenele se culeg când sunt deschise, se desprind petalele și apoi se pun într-o strecurătoare, se spală sub apă rece, după care se lasă să se scurgă. Se pun după aceea pe un prosop curat de bumbac sau pe un șervețel de hârtie pentru a se evapora toată apa. Untura sau uleiul de cocos se topesc încet într-un vas emailat sau de inox și după ce s-a topit se presară încet petalele de gălbenele și compoziția se fierbe la foc mic aproximativ 5 minute, timp în care se amestecă încontinuu. Vasul cu compoziția obținută se depozitează într-un loc răcoros până a doua zi. A doua zi, vasul se pune pe foc mic și se lasă până untura sau uleiul se topește, după care se strecoară printr-un tifon și se toarnă fierbinte în borcane mici de sticlă, se închid și se păstrează la rece.
Opțional, pentru un plus de beneficii se poate adăuga în compoziția finală vitamina E, tinctură de propolis, ulei de lavandă, ulei de cedru, ulei de melaleuca sau ulei de cătină.
Castanul sălbatic este, asemeni celui comestibil, un arbore ce poate ajunge la înălțimi de 30m.
foto: Cristina Munteanu
În fitoterapie se utilizează scoarța, frunzele, florile, fructele și mugurii de castan sălbatic.
Compoziția chimică a castanului sălbatic diferă în funcție de părțile arborelui.
Astfel, frunzele conțin în principal taninuri, derivați flavonici, saponozide, vitamina C.
Scoarța castanului sălbatic conține derivați cumarinici (esculina, esculetina, fraxetina și fraxina), saponozide ș.a.
Semințele și cotiledoanele conțin vitamina K1.
Cotiledoanele, în plus, mai conțin hipocastanină (o globulină), antociani, provitamina D etc.
Florile sunt bogate în derivați flavonici.
Dintre acțiunile terapeutice menționăm efectul său cu predilecție în tulburările venoase, castanul sălbatic fiind un bun antiinflamator, antiedematos, vasoprotector, vasoconstrictor.
Se poate utiliza atât intern, cât și extern.
foto: pixabay.com
Se folosește sub formă de infuzie, decoct, tinctură, sirop, pulbere măcinată, capsule, comprimate, supozitoare, diverse loțiuni și unguente pentru uz extern.
Extractul gemoterapic din muguri de castan sălbatic se recomandă intern în caz de varice, tromboflebite, hemoroizi, lombalgie, fragilitate capilară.
Pulberea din semințe de castan se comercializează sub formă de capsule, fiind recomandată în artroze, spondiloze, artrite, entorse, contuzii, tendinite, fracturi, nevralgii, mialgii, afecțiuni ale aparatului genito-urinar (prostatite, adenom de prostată), remineralizant.
Siropul din fructe de castan se recomandă intern în anemii și ca remineralizant.
Tot intern se mai recomandă vinul medicinal din castane, recomandat în afecțiuni varicoase, artrite, reumatism.
Infuzia sau tinctura din flori de castan sălbatic se recomandă intern în diaree, tuse, nevralgii, gută, reumatism, menoragii, varice, insomnii.
Decoctul din coaja fructelor sau din scoarța ramurilor tinere se recomandă extern, sub formă de comprese în varice, tromboflebite sau hemoroizi.
Tot extern se utilizează sub formă de creme și unguente (simplu sau în combinații) indicate în varice și hemoroizi.
Extractul hidro-glicerinic din castan sălbatic se recomandă extern în celulită, cuperoză, tulburări venoase periferice.
Maceratul uleios de castan sălbatic este utilizat extern în diminuarea durerilor reumatice, ca tonic venos și în grăbirea vindecării rănilor inflamate.
Intră, alături de alte plante, în compoziția a numeroase supozitoare indicate în tratamentul hemoroizilor.
Băile cu infuzie din coaja fructelor de castan sălbatic sunt recomandate în afecțiuni articulare, spondiloză, reumatism.
ATENȚIE!
Castanele sălbatice nu sunt comestibile! Consumul acestora poate provoca intoxicație!
Se recomandă utilizarea preparatelor din magazinele tip plafar sau farmacii.
Nu se recomandă consumul intern al infuziei copiilor mici, femeilor însărcinate sau care alăptează.
Persoanele care iau antiagregante plachetare sau anticoagulante (aspirină, clopidogrel ș.a.) nu au voie să consume concomitent produse din castan sălbatic.
dr. Cristina Munteanu
Bibliografie selectivă:
1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.
Castanul comestibil este un arbore care poate atinge o înălțime de 25-30 m și cu o longevitate impresionantă (și peste 1000 de ani).
În fitoterapie se utilizează scoarța, frunzele, florile, fructele și mugurii de castan comestibil.
Frunzele sale conțin tanin, minerale (calciu, fosfor, fier, magneziu), vitamina E ș.a.
Fructele conțin calciu, cupru, fier,mangan, magneziu, potasiu, zinc, vitaminele A, B1, B2 și C.
Dintre acțiunile sale terapeutice menționăm efectul tonic general, vasotonic și protector cardio-vascular, remineralizant, sedativ respirator, antioxidant, antiseptic intestinal, bacteriostatic, antianemic, hemostatic, antidiareic.
Se poate utiliza atât intern, cât și extern.
Se folosește sub formă de infuzie, pulbere măcinată, tinctură, capsule, comprimate, supozitoare, diverse loțiuni și unguente pentru uz extern.
Extractul gemoterapic din muguri de castan comestibil se recomandă intern în caz de stază limfatică a membrelor inferioare, varice, tromboflebite, ulcere varicoase, hemoroizi, rectocolită, tuse spastică.
Infuzia și tinctura din frunze se recomandă intern în tuse spastică, bronșite.
Pulberea măcinată din scoarță, ca atare sau sub formă de capsule ori comprimate se recomandă intern în diaree. Studii recente au demonstrat acțiunea sa în tulburările de motilitate ale tractului biliar, favorizând contracția vezicii biliare.
foto: pixabay.com
Piureul din fructe se recomandă datorită valorilor sale nutritive și energizante, având un gust plăcut. Castanele coapte constituie și ele un desert nutritiv.
Extern se utilizează sub formă de creme și unguente (simplu sau în combinații) indicate în varice și hemoroizi. De asemenea, se utilizează în loțiuni capilare pentru întărirea rădăcinii firului de păr.
dr. Cristina Munteanu
Bibliografie selectivă:
1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.
2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.
3. Brizi C, Santulli C, Micucci M, Budriesi R, Chiarini A, Aldinucci C, Frosini M. Neuroprotective Effects of Castanea sativa Mill. Bark Extract in Human Neuroblastoma Cells Subjected to Oxidative Stress. J Cell Biochem. 2016 Feb;117(2):510-20. doi: 10.1002/jcb.25302. Epub 2015 Sep 3. PMID: 26240013.
4. Dashtdar M, Dashtdar MR, Dashtdar B, Shirazi MK, Khan SA. In-Vitro, Anti-Bacterial Activities of Aqueous Extracts of Acacia catechu (L.F.)Willd, Castanea sativa, Ephedra sinica stapf and shilajita mumiyo Against Gram Positive and Gram Negative Bacteria. J Pharmacopuncture. 2013 Jun;16(2):15-22. doi: 10.3831/KPI.2013.16.014. PMID: 25780663; PMCID: PMC4331960.
5. Micucci M, Ioan P, Aldini R, Cevenini M, Alvisi V, Ruffilli C, Chiarini A, Budriesi R. Castanea sativa Mill. extract contracts gallbladder and relaxes sphincter of Oddi in guinea pig: a natural approach to biliary tract motility disorders. J Med Food. 2014 Jul;17(7):795-803. doi: 10.1089/jmf.2013.0090. Epub 2014 Mar 21. PMID: 24654975.
6. Micucci M, Budriesi R, Aldini R, Fato R, Bergamini C, Vivarelli F, Canistro D, Bolchi C, Chiarini A, Rizzardi N, Pallavicini M, Frosini M, Angeletti A. Castanea sativa Mill. bark extract cardiovascular effects in a rat model of high-fat diet. Phytother Res. 2021 Apr;35(4):2145-2156. doi: 10.1002/ptr.6967. Epub 2020 Dec 8. PMID: 33295076.
Alunul este un arbust pe care îl întâlnim în zonele de deal, cu predilecție la marginea pădurilor.
Din punct de vedere medicinal putem utiliza aproape toate părțile arbustului pentru a beneficia de proprietățile sale medicale.
foto: pixabay.com
Intern
Frunzele de alun sunt bogate în substanțe active precum uleiuri eterice, betulină, tanini și sunt utilizate pentru proprietățile lor vasoconstrictoare și tonice venoase, antihemoragice, antidiareice. Se recomandă prepararea sub formă de infuzie și utilizarea lor în insuficiența venoasă (varice, hemoroizi), răni, ulcere, hemoragii.
Din frunzele de alun se obține un ulei volatil, cu proprietăți vasoconstrictoare și bacteriostatice.
foto: pixabay.com
Amenții (mâțișorii/florile) au rol sudorific și antidiareic. Se consumă sub formă de infuzie sau macerat glicerinic.
Mugurii de alun se folosesc sub formă de macerat glicerinic și au indicație în afecțiuni respiratorii și hepatice.
Scoarța de alun este un remediu bogat în tanini, rezine, flavonoide. Se prepară un decoct din scoarță, care se consumă în caz de febră.
Fructele alunului – alunele – sunt poate cele mai cunoscute și apreciate. Ele sunt bogate în uleiuri, proteine, minerale (calciu, fier, potasiu, sodiu), vitamine (A, B1, B2, B3, C, E). Alunele se consumă ca și gustare alături de alte nuci și fructe, având o valoare nutritivă mare. De asemenea, se consumă sub formă de unt vegetal sau în diverse preparate de patiserie.
Din alune se obține un ulei bogat în acizi grași nesaturați (omega-6, omega-9), fitosteroli și vitaminele A și E. Se administrează intern, câte o 1 linguriță dimineața, 14 zile cu efect antiparazitar.
Extern
Se pot aplica comprese cu infuzie din frunze de alun, cu rol antiinflamator în dureri articulare, acnee.
Uleiul de alun se aplică extern pentru dureri articulare, alopecie, cicatrici și leziuni. De asemenea, în dermato-cosmetică este utilizat pentru îngrijirea tenului mixt sau gras, cu acnee. Uleiul penetrează pielea și nu lasă film gras la suprafață; redă elasticitatea pielii, fiind recomandat pentru a preveni apariția celulitei și a vergeturilor sau pentru a le diminua pe cele deja apărute. Se poate folosi ca atare sau în diverse amestecuri cu alte uleiuri vegetale și creme pentru corp.
Scoarța se folosește extern ca și cicatrizant (comprese sau spălături cu decoct).
Alunul este indicat astfel în:
anemie
convalescență
bronșită
hipercolesterolemie
hepatită
ciroză hepatică
varice
ulcer varicos
hemoroizi
vergeturi
celulită.
dr. Cristina Munteanu
Bibliografie selectivă:
1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.
2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.
Castanele sălbatice nu sunt comestibile! Consumul acestora poate provoca intoxicație!
