Deși sună puțin ciudat, da, există o boală care poartă acest nume!
Boala gură-mână-picior este o afecțiune infecto-contagioasă, provocată de virusuri care aparțin familiei enterovirusurilor; aceasta include virusurile Coxsackie, poliovirusurile, ecovirusurile ș.a. Ea se transmite prin intermediul secrețiilor nazale, salivei, materiilor fecale, prin tuse sau strănut, prin intermediul jucăriilor contaminate cu secreții etc.
În general această afecțiune este mai frecventă la copiii cu vârste de până la 5-6 ani, dar poate fi întâlnită și la adulți. Ea se manifestă prin apariția unor erupții în jurul gurii, pe mâini și pe picioare, de unde și denumirea bolii. Cel mai adesea întâlnim și leziuni în interiorul cavității bucale, care sunt cele mai problematice, fiind foarte dureroase și împiedicând alimentarea copiilor.
Boala are o perioadă de incubație, de 3 până la 7 zile, după care debutează cu febră, stare generală alterată, iritabilitate, refuzul alimentației.
După 1-2 zile de febră apare erupția pe palmele și pe tălpile copilului și apar și leziunile bucale. O dată cu erupția, febra se domolește.
Aspectul leziunilor bucale diferă în evoluție. Ele apar inițial sub forma unor mici pete roșii, pe gingie, planșeul bucal, pe interiorul obrajilor și pe limbă; ulterior, aceste pete se transformă în vezicule, care apoi ulcerează și au aspectul unor mici răni. Acestea sunt foarte dureroase, motiv pentru care copilul de obicei refuză alimentația, uneori chiar și consumul lichidelor. Aceste leziuni se pot suprainfecta.
Erupția de la nivelul mâinilor și picioarelor debutează tot sub forma unor pete roșii, care se transformă în mici vezicule. Uneori erupția se extinde și pe alte zone ale corpului, dispărând în 7-10 zile, fără a lăsa cicatrici.
Există persoane, în special adulții și copiii mai mari, care fac forme ușoare sau asimptomatice, dar pot transmite virusul altor persoane.
Două probleme sunt cele care sperie de obicei părinții. În primul rând, faptul că cei mici nu se pot alimenta și se deshidratează. O altă problemă o reprezintă căderea unghiilor de la degetele de la mâini și de la picioare, fenomen care se produce aproximativ la câteva săptămâni după boală. Trebuie menționat că unghiile cresc la loc fără a fi nevoie de vreun tratament medicamentos.
Fiind o boală foarte contagioasă, se recomandă izolarea pacienților pentru 7-10 zile. Se insistă pe consumul lichidian, lichidele fiind administrate cu lingurița, cu paiul sau în orice variantă acceptată de copil, pentru a preveni deshidratarea.
Tratamentul bolii gură-mână-picior nu este unul specific, ci este unul care se adresează simptomelor. În acest material voi încerca să ofer câteva soluții naturale la care putem apela.
Pentru febră și inflamație putem apela la extractul din scoarță de salcie și extractul din coacăze negre. Ceaiul de zmeură este, de asemenea, modulator al temperaturii.
În cazul leziunilor din cavitatea bucală, de un real folos este extractul de lemn câinesc, care are un efect cicatrizant și regenerator asupra mucoasei bucale. Acesta se poate consuma intern și, de asemenea, poate fi inclus în preparatele pentru badijonajul cavității bucale. Extractul de nuc are un efect antiseptic, antiinflamator și cicatrizant și se poate asocia mai ales atunci când există riscul suprainfectării leziunilor din cavitatea bucală.
Copiii mai mari și adulții pot face gargară cu ceai de salvie, gălbenele, nalbă sau tătăneasă.
Preparatele pe bază de glicerină sunt utile, doar că nu putem ajunge prin badijonaj în toată cavitatea bucală și de cele mai multe ori, fiind atât de dureroase, copiii nu ne vor permite să efectuăm manevrele de badijonare. De aceea, sunt mult mai practice soluțiile tip spray.
Într-un dispozitiv tip spray se poate prepara o soluție care se pulverizează pe leziuni. Putem pune în acest dispozitiv extract de lemn câinesc, extract de nuc, tinctură de salvie, tinctură de gălbenele și completăm cu apă și bicarbonat de sodiu. Dacă soluția se folosește în ziua respectivă, în special pentru copii, tincturile se înlocuiesc cu ceai concentrat și nu se mai adaugă apă. Opțional se poate adăuga ulei de melaleuca și tămâie. Cantitățile diferă în funcție de vârstă și aspectul leziunilor și vor fi recomandate de către medic.
Pentru a preveni căderea unghiilor se recomandă aplicarea pe buricul degetelor și pe unghii, prin masaj ușor, a unui amestec din uleiuri de avocado, neem, sâmburi de struguri, morcov, gălbenele și migdale.
Sfaturile prezentate în acest material nu înlocuiesc vizita la medicul specialist și nici nu sunt un îndemn la automedicație.
dr. Cristina Munteanu