Albăstreaua este o plantă medicinală anuală, spontană (dar poate fi și cultivată), originară din Europa, întâlnită și admirată în zone de deal și câmpie la marginile lanurilor de cereale, din acest motiv mai fiind numită și floarea grâului.
Se utilizează în scop medicinal florile de albăstrea, care conțin substanțe active precum: tanini, centaurină, cianină, cianidină, cicorină, pelargonină, mucilagii, săruri de potasiu și mangan ș.a.
Datorită fitocompușilor săi, albăstreaua are efect diuretic ușor, tonic-astringent, emolient, antibacterian, antifungic și antiinflamator.
Este indicată în inflamații oculare (conjunctivite, orjelet), afecțiuni dermatologice, afecțiuni ale aparatului urinar, afecțiuni digestive ș.a.
În cosmetică se recomandă comprese cu infuzie de albăstrele pentru hidratarea și calmarea tenului în diverse iritații ale pielii după expunere la soare sau alergice, ten cuperotic, ochi obosiți și iritați, umflați, cu cearcăne, riduri etc. Se recomandă, de asemenea, în probleme ale scalpului, părului și unghiilor (mătreață, eczeme, unghii fragile).
De asemenea, există ape tonice pe bază de albăstrele utilizate în același scop dermato-cosmetic.
Prin presare la rece se poate obține ulei de albăstrele, cu aceleași proprietăți terapeutice.
Mierea de albăstrele este o miere mai specială și mai rară, cu efect calmant asupra sistemului nervos (anxietate, stres, depresie), recomandată în afecțiunile renale și hepatice, reumatism; are acțiune regenerantă asupra tenului.
Albăstrelele sunt recomandate în:
- conjunctivite
- orjelet (urcior)
- cearcăne
- afecțiuni gastro-intestinale (diaree, constipație, flatulență)
- afecțiuni urinare
- afecțiuni dermatologice
- tonic al sistemului nervos.
dr. Cristina Munteanu
Bibliografie selectivă:
1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.
2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.
3. Akihisa Takahashi, Kosaku Takeda, Takeo Ohnishi, Light-Induced Anthocyanin Reduces the Extent of Damage to DNA in UV-Irradiated Centaurea cyanus Cells in Culture, Plant and Cell Physiology, Volume 32, Issue 4, June 1991, Pages 541–547, https://doi.org/10.1093/oxfordjournals.pcp.a078113
4. Haziri A, Faiku F, Rudhani I, Mehmeti I, Motori D. Antibacterial Activity of Different Extracts of Centaurea Cyanus (L.) Growing Wild in Kosovo. Orient J Chem 2017;33(4). http://dx.doi.org/10.13005/ojc/330406
5. Nancy Garbackia, Vincent Gloaguenb, Jacques Damasc, Patricia Bodarta, Monique Titsa, Luc Angenota, Anti-inflammatory and immunological effects of Centaurea cyanus flower-heads. Journal of Ethnopharmacology, Volume 68, Issues 1–3, 15 December 1999, Pages 235-241. https://doi.org/10.1016/S0378-8741(99)00112-9