După o serie de provocări periculoase devenite virale pe TikTok, precum Skull Breaker Challenge, Blackout challenge sau Penny Challenge, care au provocat răniri grave și chiar decese, o nouă ,,campanie” a apărut recent: Superman Challenge.
Aceasta încurajează copiii să sară pe brațele unor prieteni/colegi și să imite zborul unui supererou, dar în realitate, aceste încercări au dus la fracturi, răni grave și chiar spitalizări.
Acest fenomen care ia amploare și în mai multe orașe din România, fiind practicat chiar la școală, în pauze, ridică întrebări importante despre vulnerabilitatea copiilor la astfel de provocări și măsurile necesare pentru prevenirea lor.
De ce participă copiii la astfel de provocări?
În primul rând se ridică întrebarea: de ce participă copiii la astfel de provocări?
Din punct de vedere psihologic, participarea copiilor la astfel de provocări poate fi explicată prin mai mulți factori:
Influența socială și dorința de apartenență
Copiii, în special cei aflați la vârsta preadolescenței și adolescenței, sunt extrem de influențabili. Ei caută validare și acceptare socială, iar reacțiile pozitive (like-uri, comentarii) obținute online le oferă sentimentul de apartenență la un grup.
Lipsa unei gândiri critice dezvoltate
Creierul copiilor este în plin proces de dezvoltare, iar zonele responsabile pentru evaluarea riscurilor și consecințelor sau luarea deciziilor (cortexul prefrontal) sunt mai puțin active la această vârstă comparativ cu cele ale adulților. Aceasta explică de ce copiii tind să subestimeze pericolele și să urmeze instinctiv comportamentele grupului.
Curiozitatea și dorința de a experimenta
Copiii sunt în mod natural curioși și atrași de activitățile noi, chiar și de cele cu risc ridicat, mai ales dacă acestea sunt prezentate ca fiind distractive sau eroice – cum se întâmplă în cazul acestor provocări virale.
Care sunt copiii mai vulnerabili la astfel de provocări?
Există anumiți factori care cresc vulnerabilitatea copiilor la provocările periculoase, acesta fiind motivul pentru care nu toți copiii care au aflat de aceste provocări le-au și pus în practică.
Copiii cu o stimă de sine scăzută
Copiii care au o stimă scăzută sunt mai predispuși să caute validare externă și să își asume riscuri pentru a fi astfel acceptați de colegi sau de anumite grupuri.
Lipsa supravegherii parentale
Totodată, copiii care petrec mult timp nesupravegheați pe platformele de social media sunt expuși la conținut periculos fără să primească ghidare sau explicații.
Copiii care se confruntă cu probleme emoționale
Depresia, anxietatea sau dificultățile de integrare socială pot crește riscul implicării în astfel de activități pentru a scăpa de stres sau pentru a atrage atenția.
Ce putem face pentru a preveni astfel de incidente?
Prevenția este foarte importantă. Ea începe acasă, dar se poate continua și în școală, prin educație și comunicare deschisă.
Părinții trebuie să fie prezenți emoțional, să discute regulat cu copiii despre preocupările lor, despre ce urmăresc aceștia online și să îi încurajeze să pună întrebări sau să își exprime temerile.
Adulții trebuie să le explice copiilor că multe videoclipuri sunt manipulate și că riscurile reale nu sunt întotdeauna evidente în astfel de situații, punându-se accent doar pe partea comică a situației, nu și pe consecințe.
Este necesară o supraveghere a activității online a copiilor nu cu scopul de a-i controla excesiv, ci de a-i ghida. În acest context, aplicațiile de control parental pot ajuta la limitarea expunerii la conținut periculos.
Este important să punem accent pe dezvoltarea gândirii critice, ajutând copiii să învețe cum să evalueze informațiile și provocările online cu discernământ. Putem face acest lucru punându-le întrebări precum: ,,Ce se poate întâmpla dacă fac asta?”, ,,De ce aș face asta?” sau ,,De ce crezi că acel copil a făcut asta?”. Astfel de întrebări pot stimula o discuție pe marginea acestui subiect și o reflecție sănătoasă.
În școli, profesorii sau psihologii pot organiza discuții sau ateliere despre pericolele ascunse ale provocărilor virale.
De asemenea, adulții, atât părinții sau bunicii, cât și profesorii, ar trebui să fie modele de comportament pentru copii, arătându-le cum să folosească rețelele sociale într-un mod pozitiv și constructiv.
Superman Challenge este astfel doar un exemplu dintr-o serie lungă de provocări periculoase care au apărut sau vor mai apărea în mediul online. Vulnerabilitatea copiilor la astfel de fenomene provine din dorința lor de acceptare socială, curiozitate și din lipsa unei înțelegeri clare a riscurilor. Punând accent pe comunicare, supraveghere și educație, ne putem proteja copiii, ajutându-i să navigheze în siguranță prin lumea digitală.
dr. Cristina Munteanu
medic specialist pediatru și psihoterapeut