Tag Archive enterocolite

Bydr. Cristina Munteanu

Cerențel (Geum urbanum)

foto: pixabay.com

Cerențelul este o plantă ierboasă care crește în zone de câmpie și deal, la marginea apelor, drumurilor sau în păduri.

De la cerențel se pot utiliza în scop terapeutic rizomii și rădăcinile, bogate în principii active precum taninuri, uleiuri esențiale, geină, eugenol, săruri minerale ș.a.

Preparatele pe bază de cerențel au proprietăți astringente, antihemoragice, antiseptice, antidiareice și calmant-sedative, fiind recomandate

– pentru uz intern: în enterocolite, dizenterie, hemoragii, dismenoree (dureri menstruale), metroragie (sângerare uterină anormală), hemoroizi, astenie, depresie, convalescență

– pentru uz extern: în gingivite, faringite, amigdalite, stomatite, afte, răni.

Cerențelul se poate consuma sub formă de decoct, tinctură, pulbere sau sirop. Intră în compoziția a numeroase preparate din plante recomandate în enterocolite.

foto: pixabay.com

Atenție!

În caz de supradozare, pot apărea simptome precum greața și vărsăturile.

Se consumă cu precauție de către femeile însărcinate sau cele care alăptează și numai la recomandarea medicului!

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

Bydr. Cristina Munteanu

Cu fitoterapia în concediu

Fotografie de Nihat pe Pexels.com

Este vară, majoritatea plecăm în concedii cu familiile pentru a ne desprinde de rutina zilnică și a ne relaxa. Dar, de multe ori, expunerea la alte condiții de viață ne pune față în față cu evenimente nedorite.

Dintre acestea, cele mai frecvente pe care le putem menționa sunt: insolația, arsurile solare și gastro-enterocolitele.

Insolația

Expunerea la soare are multe beneficii pentru sănătatea noastră, dacă ar fi să amintim doar de sintetizarea vitaminei D, efectele antidepresive și ameliorarea unor afecțiuni dermatologice.

Expunerea exagerată, în anumite intervale orare, fără creme și echipament de protecție ne poate aduce numeroase neplăceri. Este bine de știut că putem apela și la ajutorul plantelor în cazul unor asemenea incoveniente.

În cazul unei expuneri prelungite la căldură și la razele solare, sistemul de termoreglare al organismului nu mai funcționează corespunzător iar temperatura corpului începe să crească. Apar semne și simptome precum cefalee, amețeli, greață, vărsături, oboseală, dureri și crampe musculare, transpirație, hipertermie, deshidratare cu senzație de sete. Vorbim în acest caz de așa-numita epuizare termică.

Dacă nu se intervine în această etapă, se instalează insolația propriu-zisă, care reprezintă o urgență medicală, cu semne și simptome precum: absența transpirației, respirație rapidă, creșterea pulsului, stare confuzională ce poate merge până la pierderea cunoștinței, convulsii, tegumente uscate și fierbinți, temperatură peste 40  ̊C.

Măsurile clasice care se iau în această situație sunt:

Fotografie de Olenka Sergienko pe Pexels.com
  • dezbrăcarea și așezarea persoanei într-un loc umbros, răcoros
  • încetarea oricărei activități, odihnă
  • hidratarea
  • răcirea corpului prin comprese/băi cu apă călâie.

Pe lângă acestea, putem apela la ajutorul plantelor medicinale:

  • înlocuirea lichidelor pierdute prin transpirație cu infuzii reci din plante medicinale precum tei, roiniță, rozmarin, scoarță de salcie, ceai verde; infuzia se bea des, cu înghițituri mici
  • în cazul migrenelor, cefaleei: infuzie de păducel, talpa gâștei, valeriană, levănțică, hamei, gingko biloba, roiniţă, rozmarin
  • în loc de infuzie se pot folosi extracte gemoterapice din muguri de coacăz negru, scoarță de salcie, măceș – administrate în apă plată rece
  • comprese cu infuzie la temperatură mai scăzută decât cea a corpului (dar nu rece) din diferite plante precum: mentă, lavandă, mușețel; aceste infuzii se pot pulveriza pe corp cu ajutorul unui dispozitiv cu pulverizator

Arsurile solare

Fotografie de Jonas Ferlin pe Pexels.com

Arsurile solare reprezintă semnul că organismul a fost expus prea mult timp la soare. Ele sunt de mai multe grade și depind de tipul de piele, intensitatea soarelui și timpul de expunere la soare. Persoanele cu pielea deschisă la culoare sunt mai predispuse arsurilor solare.

Hidratarea și sfaturile generale prezentate la capitolul despre insolație sunt valabile și în cazul arsurilor solare.

În cazul arsurilor se recomandă aplicarea pe piele a unor loțiuni hidratante și emoliente. Loțiunile clasice pot fi înlocuite cu succes prin:

  • comprese cu infuzie rece din gălbenele, mușețel, pătlagină, tei, nalbă, tătăneasă
  • spray cu aloe (ținut la rece)
  • spray cu argint coloidal sau apă termală (ținut la rece)
  • apă de hamamelis, levănțică sau albăstrele pulverizată cu ajutorul unui dispozitiv cu pulverizator (de asemenea, rece)
  • ulei vegetal (morcov, germeni de grâu, cocos, avocado, argan, măsline) amestecat cu uleiuri esențiale: tămâie, smirnă, cedru, mentă, mușețel
  • cataplasme cu cartof crud, castravete, foi de varză zdrobite (în cazul în care nu avem leziuni)
  • gel de arnică (ținut la rece)

Intern, se recomandă consumul de infuzii reci din plantele medicinale menționate la insolație, extractele gemoterapice de coacăz negru, salcie.

Legat de alimentație, se recomandă consum de fructe și legume proaspete și evitarea mâncărurilor greu digerabile.

! Nu se aplică pe piele și nici nu se consumă ceai, tinctură sau ulei de sunătoare dacă persoana se va expune în următoarea perioadă la soare! Deși are un efect calmant, este o plantă fotosensibilizatoare.

Gastro-enterocolite

Enterocolitele sunt și ele un bau-bau al concediilor reușite. Ele apar în urma infecției cu diferite bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziți și se transmit relativ ușor de la o persoană la alta, în special prin mâini nespălate. Se manifestă prin diaree, stări de greață, vărsături, crampe abdominale, febră, stare generală alterată.  Enterocolitele sunt mai frecvente vara, apărând datorită preparării termice necorespunzătoare a alimentelor, depozitării necorespunzătoare a alimentelor, consumului de apă contaminată.

Trebuie așadar să respectăm normele de igienă în primul rând și să nu consumăm alimente din surse nesigure.

 În ce privește măsurile alternative pe care le putem lua:

Fotografie de Sveta Glodan pe Pexels.com
  • probiotice (se poate începe administrarea lor cu o săptămână înainte de plecarea în concediu)
  • extract din mădițe de afin și merișor, extract din frunze de măslin, extract din semințe de grapefruit, extract din muguri de nuc
  • infuzie de mentă, afine, scoarță de stejar, cimbrișor, busuioc
  • ulei esențial de mentă, cuișoare, cimbru, arbore de ceai (tea-tree), oregano (dizolvate într-un ulei vegetal  și aplicate extern prin masarea abdomenului în sens invers acelor de ceasornic; intern, se administrează doar la recomandarea unui specialist)
  • consum de fructe precum afine, ananas, gutui
  • pudră de carob (roșcove)

dr. Cristina Munteanu