Tag Archive cortizol

Bydr. Cristina Munteanu

Pot stresul, blocajele emoționale sau depresia influența fertilitatea în cuplurile sănătoase?

foto: istockphoto

Infertilitatea poate fi o experiență extrem de dificilă pentru un cuplu care își dorește un copil, mai ales atunci când toate testele medicale indică faptul că ambii parteneri sunt sănătoși din punct de vedere fizic. Cu toate acestea, multe cupluri se confruntă cu dificultăți în a concepe, chiar dacă nu există o cauză medicală evidentă.

Cercetările sugerează că infertilitatea nu este doar o problemă fizică, ci poate fi influențată și întreținută de factori psihologici precum stresul, blocajele emoționale sau depresia.

Blocajele emoționale – cauze ascunse ale infertilității

Blocajele emoționale sunt reacții psihologice care pot avea un impact profund asupra corpului și care apar în urma unor evenimente stresante, traume sau chiar a unor experiențe de viață neîncheiate. Acestea pot fi rezultatul unor emoții negative sau dificile pe care nu am reușit să le procesăm corespunzător sau pe care le-am reprimat, precum frica, vinovăția, anxietatea etc. În cazul fertilității, blocajele emoționale pot influența capacitatea de concepție în moduri subtile și ele pot fi legate de:

Frica de eșec – teama de a nu fi părinți buni sau de a nu reuși să facă față responsabilităților.

Dorința puternică de a deveni părinți poate fi însoțită de frica subconștientă de a nu reuși sau de a nu fi părinți „perfecți”. Această presiune poate duce la un auto-sabotaj inconștient, influențând corpul să „blocheze” procesul natural de concepție.

Presiunea socială – așteptările venite din partea familiei sau societății.

Așteptările venite din partea familiei, prietenilor sau societății, care fac din maternitate sau paternitate un „obiectiv obligatoriu”, pot adăuga stres suplimentar și pot genera sentimente de frustrare, insuficiență sau rușine. Întrebări de tipul „Când faci și tu un copil?“, ,,Voi când aveți de gând să faceți un copil?”, „Ce mai așteptați? Ar trebui să faceți un copil cât sunteți încă tineri”, „Cum de nu aveți încă un copil?” sau remarci precum ,,Alții la vârsta voastră au deja copii” nu fac decât să accentueze presiunea și stresul.

Traume trecute – experiențe traumatizante din copilărie sau adolescență pot genera stres inconștient în timpul încercărilor de a concepe.

Evenimente traumatizante din trecut, cum ar fi abuzul, pierderi importante sau evenimente stresante majore, pot crea un stres cronic care afectează organismul pe termen lung, putând afecta inclusiv fertilitatea.

Stresul cronic – un inamic ascuns al fertilității

foto: istockphoto

Stresul este unul dintre factorii psihologici cel mai frecvent implicat în probleme de infertilitate. Răspunsul la stres afectează întregul organism și poate perturba funcțiile reproductive. Când suntem stresați pe termen lung, stresul devine cronic, organismul eliberează hormoni precum cortizolul și adrenalina, care afectează diferite funcții fiziologice și influențează în mod direct și sistemul reproducător.

Stresul poate afecta fertilitatea prin mai multe mecanisme:

Influența asupra hormonilor: stresul cronic poate perturba echilibrul hormonal necesar pentru ovulație la femei și producția de spermă la bărbați. Hormonii de stres, precum cortizolul, pot inhiba hormonii reproductivi, perturbând ovulația și ciclurile menstruale. Cortizolul inhibă producția de GnRH (hormonul de eliberare a gonadotropinelor), care este responsabil pentru declanșarea ovulației la femei și producerea spermei la bărbați. Acest dezechilibru poate afecta astfel ciclul menstrual, ovulația și calitatea spermatozoizilor.

Întârzierea ovulației și cicluri neregulate: în cazul femeilor, stresul poate provoca dereglări menstruale, asociate deseori cu dificultăți în a determina perioadele fertile, fapt care face mai dificilă concepția.

Impactul asupra libidoului: stresul poate reduce dorința sexuală, influențând negativ frecvența și calitatea actului sexual, ceea ce scade șansele de a concepe.

Tensiunea din cuplu: stresul legat de încercările nereușite de a concepe poate afecta dinamica relației de cuplu, creând un cerc vicios de tensiune emoțională care face concepția și mai dificilă.

Blocajele emoționale și impactul lor asupra fertilității

foto: istockphoto

Pe lângă stresul direct, blocajele emoționale pot crea bariere psihologice care împiedică concepția. Deși aceste bariere nu sunt vizibile la nivel fizic, ele pot avea un impact profund asupra corpului.

Tensiunea psihologică se poate manifesta prin rigiditate fizică sau oboseală, perturbând echilibrul general al corpului.

Frustrarea și sentimentele de vinovăție pot duce la un autocontrol excesiv sau o „luptă” constantă pentru a face totul „perfect”, ceea ce poate amplifica stresul.

Depresia și infertilitatea – o legătură bidirecțională

Depresia este o afecțiune psihică serioasă care afectează milioane de oameni și poate avea un impact semnificativ inclusiv asupra fertilității. Deși stresul și depresia sunt adesea interconectate, depresia aduce cu sine un set de provocări suplimentare, deoarece afectează profund starea generală de bine a persoanei, inclusiv capacitatea acesteia de a concepe.

Cum contribuie depresia la infertilitate

Dezechilibre hormonale: Similar stresului, depresia afectează axa hipotalamo-hipofizo-adrenală, care joacă un rol important în reglarea hormonilor reproductivi. Persoanele cu depresie pot avea niveluri ridicate de cortizol și prolactină, care interferează cu ovulația și calitatea spermei.

Afectarea sistemului imunitar: Depresia cronică poate slăbi sistemul imunitar și poate crește nivelul inflamației în corp. Inflamația cronică poate afecta funcția reproductivă și calitatea celulelor reproductive.

Comportamente negative asociate cu depresia: Depresia aduce deseori obiceiuri care afectează sănătatea, cum ar fi alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiilor fizice sau chiar evitarea actului sexual, toate acestea reducând șansele de a concepe.

Impactul psihologic al depresiei: Pe termen lung, persoanele care suferă de stări depresive pot pierde motivația de a încerca să conceapă și pot simți o neputință profundă, ceea ce contribuie la întârzierea concepției. De asemenea, depresia generează intrarea într-un cerc vicios, în care dificultatea de a concepe poate agrava simptomele depresiei, făcându-le mai greu de gestionat.

Alte aspecte importante demne de luat în considerare în problemele de infertilitate sunt: suprasolicitarea fizică sau un regim de viață dezechilibrat (alimente procesate, nerespectarea orelor de somn). Acestea pot afecta funcționarea normală a organismului și pot duce la perturbări ale ciclului menstrual, de exemplu.

Cum pot fi abordate blocajele emoționale, stresul și depresia pentru a sprijini fertilitatea?

foto: istockphoto

Există mai multe modalități prin care cuplurile pot aborda stresul, blocajele emoționale sau stările depresive pentru a îmbunătăți șansele de a concepe:

Terapie psihologică și consiliere: discutarea problemelor emoționale cu un specialist poate ajuta cuplul să descopere și să proceseze blocajele ascunse. Terapia de cuplu sau consilierea individuală pot fi extrem de benefice pentru a rezolva conflictele interne și pentru a reduce tensiunea emoțională.

Tehnici de relaxare: respirația profundă, plimbările în natură și alte tehnici de relaxare pot reprezenta activități care contribuie la reducerea nivelului de cortizol.

Terapie prin artă sau exprimare creativă: arta poate oferi o modalitate de a elibera emoțiile reprimate și de a înțelege mai bine blocajele interioare.

Susținere socială: este important ca ambii parteneri să aibă un cerc de sprijin format din prieteni și familie.

Adoptarea unui stil de viață sănătos: Un stil de viață echilibrat, care include o alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată și somn adecvat, poate susține sănătatea mintală și funcționarea optimă a organismului, inclusiv fertilitatea.

Schimbarea perspectivelor: uneori, presiunea de a concepe devine atât de mare încât afectează procesul în sine. Învățarea de a lăsa lucrurile să vină natural, fără a fi fixat pe rezultat, poate reduce semnificativ stresul.

Suportul medicinei alternative în echilibrarea emoțională și sprijinirea fertilității

foto: istockphoto

Pe lângă terapiile convenționale și abordările psihologice, medicina alternativă poate oferi un sprijin valoros în echilibrarea emoțională și susținerea funcției reproductive.

Fitoterapia poate ajuta prin diverse combinații de plante medicinale la reglarea sistemului hormonal și la reducerea stresului. De exemplu, plante precum sunătoarea, passiflora, levănțica sau valeriana sunt cunoscute pentru proprietățile lor calmante și echilibrante. Vitex agnus-castus (mielărea), cunoscută și sub numele de fructul castității, contribuie la reglarea ciclului menstrual și stimulează producerea de progesteron, fiind utilă în cazurile în care există dezechilibru hormonal și sindrom premenstrual.

Gemoterapia, care folosește extracte din muguri și lăstari tineri, este utilă pentru detoxifierea organismului și stimularea regenerării celulare, fiind considerată un adjuvant în echilibrarea sistemului nervos. Gemoderivatele din mlădițe de zmeur și cele din muguri de măr pădureț reprezintă în acest sens două dintre cele mai valoroase preparate gemoterapice utilizate pentru susținerea aparatului reproducător feminin. Gemoderivatul din mlădițe de sequoia este recomandat pentru îmbunătățirea funcției sexuale și reproductive la bărbați.

Aromaterapia, prin utilizarea uleiurilor esențiale de trandafir, iasomie, mușețel, lavandă, bergamotă, portocală, geranium sau ylang-ylang, poate induce stări de relaxare profundă și reduce anxietatea, facilitând astfel un mediu psihologic mai propice concepției.

De asemenea, homeopatia poate aborda aspectele emoționale profunde care stau la baza infertilității, prin remedii specifice care susțin reechilibrarea întregului organism.

foto: istockphoto

Acupunctura reprezintă și ea o terapie complementară cunoscută, care poate sprijini fertilitatea prin echilibrarea fluxului energetic în corp și reducerea stresului. Aplicarea acelor în puncte specifice stimulează circulația sângelui în zona pelvină, îmbunătățind funcția organelor reproducătoare și favorizând ovulația la femei sau spermatogeneza la bărbați. De asemenea, acupunctura poate contribui la reducerea anxietății și depresiei.

Integrarea acestor terapii complementare în rutina zilnică a cuplurilor care se confruntă cu infertilitate poate contribui la reducerea stresului, la crearea unui echilibru interior și la susținerea procesului natural de concepție.

foto: istockphoto

Infertilitatea cauzată de factori emoționali, stres sau depresie nu este așadar o simplă problemă fizică, ci una mult mai complexă, în care mintea și corpul se influențează reciproc. Cuplurile care se confruntă cu această problemă, deși aparent sănătoase din punct de vedere fizic, ar putea beneficia enorm de pe urma abordării implicării aspectelor emoționale și a reducerii stresului. Înțelegerea și abordarea acestor factori psihologici poate face diferența în călătoria spre conceperea unui copil. Prin conștientizare, terapie adecvată, schimbarea stilului de viață și susținere reciprocă, cuplurile pot reduce impactul stresului și depresiei asupra fertilității, crescând astfel șansele pentru conceperea unui copil.

Acest material are caracter informativ, nu înlocuiește prezentarea la medic, nu încurajează autodiagnosticul și automedicația.

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Astenia de primăvară

Bine ai venit primăvară!

Sunt periculoase schimbările de anotimpuri?

Schimbările de anotimpuri presupun de obicei modificarea mai mult sau mai puțin bruscă a condițiilor de mediu: temperatură, umiditate, presiune atmosferică, lumină etc.

Cu alte cuvinte bioritmul naturii influențează bioritmul ființei umane.

Acest fapt poate avea o influență asupra stării psihice și fizice a anumitor persoane.

Sunt afectate în special persoanele mai sensibile, vârstele extreme (copiii mici și vârstnicii) și bolnavii cronici.

Pentru că suntem în prag de primăvară, ne vom opri atenția la schimbările din această perioadă a anului.

Serotonina

Conform anumitor studii, în lunile de toamnă şi iarnă organismul produce mai puţină serotonină – hormonul care contribuie la reglarea stărilor noastre de bine și fericire.

Melatonina

Melatonina, supranumită și hormonul somnului, pregătește organismul pentru noapte prin inducerea stării de somn. Secreția de melatonină este stimulată de întuneric și inhibată de lumină. Astfel, nivelul de melatonină este mai mare noaptea și începe să crească de la apusul soarelui și scade spre dimineață. Toamna și iarna nivelul secreţiei de melatonină este mai ridicat. Primăvara, ziua începe să crească și noaptea să scadă, ceea ce duce și la scăderea nivelului de melatonină.

Un alt aspect este faptul că melatonina în procesul de secreție are ca precursor serotonina. Un nivel mic de serotonină va afecta secreția de melatonină.

Cortizolul

Numit și hormonul stresului, cortizolul are un efect de inhibare a secreției de melatonină. Fiziologic, cortizolul produs în mod normal de organism spre dimineață are rolul de a inhiba secreția de melatonină. Dar stresul eliberează nivele mari de cortizol, astfel încât un nivel de cortizol crescut va perturba secreția de melatonină.

Alimentația

Foto: pixabay.com

Din iarnă se intră în primăvară cu anumite carențe vitaminice și minerale și deseori cu surplus ponderal. Neexistând fructe și legume de sezon, cele existente sunt de import și deseori prea scumpe pentru anumite persoane care aleg să se alimenteze preponderent cu alimente precum orez, cartofi, fasole, varză, pâine, carne, conserve, asigurându-și un aport caloric suficient, dar o hrană săracă în vitamine și minerale.

Vitamina D

În timpul iernii expunerea la soare este mult redusă, ceea ce poate determina un deficit de vitamina D. Vitamina D este implicată nu numai în metabolismul osos, ci are legătură și cu sistemul imunitar, endocrin și psihic.

Diferențele de temperatură

Primăvara este un anotimp destul de capricios, cu alternanța unor zile cu diferențe mari de temperatură de la o zi la alta sau de la zi la noapte. Acest fapt poate crea probleme adaptării organismului uman. Organismul are nevoie de o perioadă de aproximativ 7-14 zile pentru a se acomoda la diferențe de temperatură mai mari.

Astenie de primăvară?

foto: istockphoto.com

Multe persoane pot avea în această perioadă simptome precum:

  • oboseală
  • amețeli
  • cefalee
  • somnolență
  • stări de tristețe
  • insomnie
  • iritabilitate
  • anxietate
  • tulburări de atenție
  • tulburări de memorie

Persoanele care suferă de afecțiuni precum astm sau reumatism pot resimți în această perioadă exacerbări ale problemelor lor de sănătate. De asemenea, persoanele cu afecțiuni cardiace pot înregistra fluctuații tensionale și palpitații.  

Persoanele mai sensibile pot să se confrunte cu dureri de cap, stări de iritabilitate, anxietate, melancolie sau chiar depresie.

O atenție deosebită trebuie acordată astfel în această perioadă bolnavilor cunoscuți cu afecțiuni psihice, cardiace, pulmonare sau oncologice.

Putem preveni astenia de primăvară?

Da!

Putem să ne facem ordine în alimentație și să introducem încă de la finele toamnei alimente bogate în vitamine și minerale: fructe, legume, diferite nuci și semințe.

În prag de primăvară să profităm de oferta ce ne-o face natura prin bogăția de alimente precum: urzici, spanac, leurdă, lobodă, ștevie, ridichi, salată, ceapă și usturoi verde ș.a.

Să ne hidratăm corespunzător.

Să acordăm atenție odihnei din timpul nopții. Și timpului pe care îl rezervăm pentru somn. Un somn de calitate înseamnă un somn de aproximativ 8 ore, începând de la ora 22, pentru copii chiar și mai repede.  

Să reducem timpul petrecut în ecrane și la lumină artificială.

Să profităm de apariția zilelor mai călduroase, a soarelui, a copacilor înfloriți și să petrecem mai mult timp în natură: plimbări, grădinărit.

Astenia de primăvară nu este o boală! Este efortul de adaptare al organismului nostru. De noi depinde dacă această adaptare se realizează armonios sau zgomotos și cu efecte asupra sănătății.                          

Plantele, regăsite sub diverse forme (gemoterapice, ceaiuri, uleiuri esențiale), precum și produsele apicole ne pot fi de ajutor în depășirea efortului de adaptare la schimbările dintre anotimpuri.                   

Gemoterapia

Foto: internet

Gemoterapia poate fi utilă în sprijinirea unei treceri armonioase a organismului de la iarnă la primăvară.

  • Extract din sevă de mesteacăn (Betula linfa)
  • Extract din muguri de porumbar (Prunus spinosa)
  • Extract din muguri de coacăz negru (Ribes nigrum)
  • Extract din muguri de stejar (Quercus pedunculata)

Aromaterapia

Foto: internet
  • Uleiul esențial de mentă
  • Uleiul esențial de pin
  • Uleiul esențial de ylang-ylang
  • Uleiurile esențiale de citrice (lămâie, portocală, bergamot, grapefruit etc.)

Fitoterapia

Fotografie de Tranmautritam pe Pexels.com
  • Urzica
  • Brusturele              
  • Ceaiul verde
  • Rozmarinul

Apiterapia

Fotografie de Pixabay pe Pexels.com
  • Mierea
  • Polenul
  • Lăptișorul de matcă             

  

dr. Cristina Munteanu

 

Acest material are scop informativ, nu înlocuiește vizita la medic și nu încurajează automedicația.

Bibliografie selectivă

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32163389/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9370207/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8987173/