Tag Archive alopecie

Bydr. Cristina Munteanu

Îngrijirea părului

Aspectul părului unei persoane are impact în viața sa socială, de aceea în general acordăm o atenție sporită îngrijirii podoabei capilare. Rolul părului este de a ne proteja pielea capului de lumina soarelui și de a ține de cald în zilele reci.

Fotografie de Skitterphoto pe Pexels.com

Faptul că părul nostru are o anumită culoare, este ondulat sau lins, mai moale sau mai aspru, mai des sau mai rar – este determinat genetic. Calitatea firului de păr, grosimea lui, este însă determinată hormonal.

O persoană are în medie între 70 000 -100 000 de fire de păr, care se reînnoiesc periodic. Este normal să ne cadă cam 50-100 de fire de păr într-o zi. Dacă fazele de regenerare ale firului de păr sunt perturbate, firele noi care cresc pot fi de o calitate mai slabă decât precedentele și, de asemenea, în număr mai mic.

Cauze ale căderii părului

Dintre cele mai frecvente cauze ale căderii părului, menționăm:

  • stresul
  • tranziția de la un anotimp la altul
  • perioada de după naștere
  • tulburările hormonale
  • infecțiile
  • abuzul de medicamente, cosmetice sau produse inadecvate
  • coafarea abuzivă (utilizarea frecventă a plăcii, extensiile, decoloratul și vopsitul)
Foto: pixabay.com
  • bolile autoimune

Tranziția de la un anotimp la altul poate influența căderea părului prin două aspecte: alimentația și modificarea secreției hormonale. De exemplu, primăvara secreția de hormoni sexuali este crescută, ceea ce determină o accelerare a ciclului de regenerare a firelor de păr și astfel acestea cad în număr mai mare. Legat de alimentație, perioada de iarnă este o perioadă în care în general consumăm mai puține fructe și legume proaspete, lipsa vitaminelor și mineralelor putând afecta regenerarea firelor de păr. Același lucru este valabil în cazul dietelor restrictive, neechilibrate.

Legat de perioada post-partum vorbim despre modificarea secreției de estrogeni. În timpul sarcinii organismul femeii secretă o cantitate mai mare de estrogeni, fapt care stimulează creșterea părului. După naștere, nivelul de estrogeni se normalizează. O altă perioadă delicată din viața femeilor, care afectează între altele și podoaba capilară, este menopauza, tot pe fondul modificărilor hormonale.

Până acum am menționat modificări hormonale  fiziologice ce pot interfera cu căderea și regenerarea firelor de păr. Dintre cauzele patologice, putem menționa căderea părului prezentă la femeile care suferă de sindromul ovarelor polichistice. De asemenea, afecțiunile glandei tiroide pot afecta calitatea firului de păr, căderea acestuia și regenerarea necorespunzătoare.

 În cazul infecțiilor putem vorbi de infecții propriu-zise sau de urmări ale temperaturii crescute care poate afecta foliculul firului de păr. Dintre afecțiunile infecțioase, mai frecventă este Tinea capitis, cauzată de o ciupercă și care determină alopecie.

Atunci când vorbim de căderi semnificative ale firelor de păr și de prezența zonelor de alopecie este indicat să ne adresăm medicului specialist dermatolog, care poate efectua o serie de teste, de la analize de sânge până la tricoscopie sau tricoteste genetice.

Când nu vorbim însă de situații patologice, reechilibrarea stilului de viață, prin odihnă și alimentație corespunzătoare (care să corecteze carențele de vitamine și minerale), poate rezolva problema.

Dacă este nevoie de un ajutor în plus, există câteva plante medicinale care ne pot fi de ajutor în îngrijirea părului.

Acestea pot fi utilizate sub formă de loțiuni sau măști, iar unele pot fi consumate și intern, la recomandarea unui medic fitoterapeut.

Dintre ceaiurile ce pot aduce beneficii podoabei capilare prin consumul intern menționăm: coriandru, urzică, brusture, coada calului, rozmarin ș.a.

De asemenea, se poate utiliza un amestec din brusture, urzica, menta, salvie, cimbru, rozmarin, busuioc, castan – sub formă de infuzie sau tinctură – cu care să se tamponeze și maseze rădăcinile firelor de păr. Majoritatea acestor plante intră și în componența loțiunilor de păr care se găsesc în magazinele tip plafar.

Uleiurile esențiale de mentă, melaleuca, lavandă, copaiba, rozmarin sau tămâie pot fi utilizate și ele cu efect benefic în stimularea circulației și regenerării firelor de păr.

Înainte de a ne spăla pe cap se poate aplica o mască cu efect regenerant.  

Rețeta pentru masca de păr cu efect regenerant o puteți găsi aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/06/12/masca-de-par-cu-efect-regenerant-2/

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Alun (Corylus avellana)

Alunul este un arbust pe care îl întâlnim în zonele de deal, cu predilecție la marginea pădurilor.

Din punct de vedere medicinal putem utiliza aproape toate părțile arbustului pentru a beneficia de proprietățile sale medicale.

foto: pixabay.com

Intern

Frunzele de alun sunt bogate în substanțe active precum uleiuri eterice, betulină, tanini și sunt utilizate pentru proprietățile lor vasoconstrictoare și tonice venoase, antihemoragice, antidiareice. Se recomandă prepararea sub formă de infuzie și utilizarea lor în insuficiența venoasă (varice, hemoroizi), răni, ulcere, hemoragii.

Din frunzele de alun se obține un ulei volatil, cu proprietăți vasoconstrictoare și bacteriostatice.

foto: pixabay.com

Amenții (mâțișorii/florile) au rol sudorific și antidiareic. Se consumă sub formă de infuzie sau macerat glicerinic.

Mugurii de alun se folosesc sub formă de macerat glicerinic și au indicație în afecțiuni respiratorii și hepatice.

Scoarța de alun este un remediu bogat în tanini, rezine, flavonoide. Se prepară un decoct din scoarță, care se consumă în caz de febră.

Fructele alunului – alunele – sunt poate cele mai cunoscute și apreciate. Ele sunt bogate în uleiuri, proteine, minerale (calciu, fier, potasiu, sodiu), vitamine (A, B1, B2, B3, C, E). Alunele se consumă ca și gustare alături de alte nuci și fructe, având o valoare nutritivă mare. De asemenea, se consumă sub formă de unt vegetal sau în diverse preparate de patiserie.

Din alune se obține un ulei bogat în acizi grași nesaturați (omega-6, omega-9), fitosteroli și vitaminele A și E. Se administrează intern, câte o 1 linguriță dimineața, 14 zile cu efect antiparazitar.

Extern

Se pot aplica comprese cu infuzie din frunze de alun, cu rol antiinflamator în dureri articulare, acnee.

Uleiul de alun se aplică extern pentru dureri articulare, alopecie, cicatrici și leziuni. De asemenea, în dermato-cosmetică este utilizat pentru îngrijirea tenului mixt sau gras, cu acnee. Uleiul penetrează pielea și nu lasă film gras la suprafață; redă elasticitatea pielii, fiind recomandat pentru a preveni apariția celulitei și a vergeturilor sau pentru a le diminua pe cele deja apărute. Se poate folosi ca atare sau în diverse amestecuri cu alte uleiuri vegetale și creme pentru corp.

Scoarța se folosește extern ca și cicatrizant (comprese sau spălături cu decoct).

Alunul este indicat astfel în:

  • anemie
  • convalescență
  • bronșită
  • hipercolesterolemie
  • hepatită
  • ciroză hepatică
  • varice
  • ulcer varicos
  • hemoroizi
  • vergeturi
  • celulită.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.