Materialul îl găsiți și aici:
https://rjmp.com.ro/articles/2020.4/RJMP_2020_4_Art-02.pdf
Pandemia generată de noul coronavirus și absența unui tratament eficient și etiologic a determinat o serie de cercetători să își îndrepte atenția spre oportunitățile oferite de medicina alternativă. Materialul de mai jos cuprinde studii științifice care au urmărit să identifice plante și fitocompuși cu acțiune antivirală în infecția cu virusul SARS-CoV-2.
REZUMAT
În decembrie 2019 a izbucnit în Wuhan (China) epidemia de COVID-19, care s-a extins în scurt timp la nivelul întregului glob, generând pandemia ce a pus lumea medicală în dificultate. În absența unui tratament etiologic și a unui vaccin eficient, cercetătorii și-au îndreptat atenția și spre tratamentele alternative, o serie de molecule vegetale fiind analizate
prin simulări computerizate în ceea ce privește potențialul inhibitor asupra proteinelor principale ale SARS-CoV-2. De asemenea, s-au inițiat o serie de studii clinice bazate pe formule tradiționale din plante medicinale, în special de către țări în care există o orientare spre medicina alternativă.
Cuvinte cheie: SARS-CoV-2, COVID-19, andocare moleculară, medicină
alternativă, fitoterapie, fitocompuși, quercetină, flavonoizi, propolis, ciuperci, micronutrienți

INTRODUCERE
Începând cu finele anului 2019 și continuând până în prezent întreaga omenire a fost pusă în fața gestionării unei probleme de proporții – pandemia generată de noul coronavirus – SARS-CoV-2. Apărut în Wuhan (China) în luna decembrie 2019 virusul SARS-CoV-2, înrudit cu virusurile SARS-CoV și MERS-CoV (1), provoacă boala COVID-19. Cu un impact
medical, social, economic, mass-media și psiho-emoțional de mare însemnătate, noul coronavirus prezintă o contagiozitate ridicată (2) și un polimorfism al simptomatologiei ce include de la forme asimptomatice la forme cu simptome grave, potențial letale. Simptomele pot fi respiratorii (3), dermatologice (4,5), digestive (6,7), renale (8), neurologice (9),
psihiatrice (10) etc.
Cu o fiziopatologie complexă, principalele mecanisme implicate în infecția cu virusul SARS-CoV-2 sunt cele imunologice și hematologice, în formele severe de boală generându-se acea producție exagerată de interleukine supranumită furtună de citokine (11,12); ceea ce urmează este un răspuns inflamator grav și serioase probleme de coagulare prin activarea cascadei coagulării (13).
Deși populația pediatrică și adulții tineri fac forme predominant asimptomatice sau ușoare, acest lucru nu constituie o regulă, existând cazuri care au evoluat cu sindrom acut de detresă respiratorie (ARDS) sau disfuncție multiplă de organ (MODS) (14,15).
La aproape un an de la apariția declarată oficial a primelor cazuri de infecție cu noul coronavirus în Wuhan, China, lumea medicală nu deține încă un tratament eficient și etiologic. Se utilizează tratament suportiv și simptomatic. Opțiunile actuale de tratament sunt medicamente cu efect antiviral precum antimalaricele de tipul hidroxiclorochinei (16),

inhibitorii de protează utilizați în tratamentul infecției HIV de tipul combinației lopinavir-ritonavir (Kaletra), alte antivirale de tipul remdesivir, favipiravir (17) ș.a. Opțiunile mai noi de tratament includ tratament cu plasmă de la persoane convalescente (18), anticorpi
monoclonali anti-receptor IL-6 (sarilumab, tocilizumab), anticorpi monoclonali anti-IL-6 (siltuximab) sau antagoniști de receptori de IL-1 (Anakinra) (19,20). Vaccinul încă se află în stadiul studiilor clinice (21). De asemenea, o serie de micronutrienți precum vitamina C, vitamina D, vitamina A, vitamina E, zincul, seleniul, acizii grași Omega-3 ș.a. au fost sau sunt evaluați în ceea ce privește beneficiul adus în infecția cu virusul SARS-CoV-2 (22, 23).
În absența unui tratament etiologic și a multiplelor efecte adverse ale tratamentelor încercate până acum (24-29), preocupările cercetătorilor s-au orientat și spre tratamentele alternative în încercarea de a găsi un tratament eficient împotriva infecției cu virusul SARS-CoV-2. Preocupările pentru un tratament alternativ pe bază de plante sunt realizate îndeosebi de țări care au o orientare spre medicina alternativă precum China și alte state orientale sau statele africane. Astfel, în luna septembrie 2020 experții OMS au aprobat un protocol pentru testarea unor medicamente bazate pe plante în tratamentul COVID-19 în
cadrul unor studii clinice care se vor derula în Africa (30).
OBIECTIVE
Obiectivul acestui studiu a fost identificarea unor metode alternative de prevenție și tratament în COVID-19.
MATERIAL ȘI METODĂ
Am căutat articole și studii științifice care să identifice plante și fitocompuși cu acțiune antivirală în infecția cu virusul SARS-CoV-2 în bazele electronice de date PubMed, ScienceDirect și Google Academic în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 octombrie 2020. Am identificat astfel numeroase studii, in silico și in vitro, mai puțin studii clinice, care au avut ca subiect de cercetare plante sau compuși activi din plante cu acțiune antivirală în infecția cu virusul SARS-CoV-2. De asemenea, am identificat studii care au avut ca subiect de cercetare acțiunea antivirală a propolisului, studii pe care le-am inclus în cercetarea noastră,
apiterapia constituind alături de fitoterapie una din principalele metode tradiționale de tratament. Nu am inclus în cercetarea noastră materialele care făceau referire la microbiota intestinală și la nutriție în prevenția infecției cu SARS-CoV-2 și ameliorarea simptomatologiei
COVID-19. De asemenea, nu am inclus materialele la care se specifică faptul că nu au trecut prin procedura de peer review.
REZULTATE ȘI DISCUȚII

Țintele farmacologice în tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2 sunt anumite proteine implicate în procedeul de replicare al virusului, precum: 3CLpro (Mpro), PLpro, helicaza, RdRp (ARN polimeraza ARN-dependentă), proteina S (29) ș.a. De asemenea, deoarece virusul pătrunde în celulele gazde utilizând enzima 2 de conversie a angiotensinei, a fost investigată și relația cu angiotensin convertaza 2 (ACE2).
Cercetările bazate pe plante și pe compușii lor bioactivi au selectat în primă instanță plante medicinale cu recunoscute proprietăți antivirale pe virusuri precum Influenza A și B, herpes virusuri (herpes simplex tip 1 și 2, virusul varicelo-zosterian, citomegalvirus, Epstein-Barr), virusuri hepatitice, MERS-CoV, SARS-CoV (31-38) etc. Ulterior, cercetările au fost
aprofundate prin testarea in silico a acelorași ținte farmacologice vizate și în tratamentele clasice.
Screeningul pe scară largă al plantelor medicinale în vederea identificării compușilor antivirali activi datează încă din anul 1952 (39). Dintre plantele cu recunoscute proprietăți antivirale menționăm coacăzul negru (40-42), echinaceea (43-45), salvia (46), ceaiul verde (47,48), cuișoarele (49,50), busuiocul (51), cătina (52), usturoiul (53), ceapa (54,55), ghimbirul (49,56,57), turmericul (58), pătlagina (59), aloea (60), pelinul dulce/pelinița (61), extractul din semințe de struguri (62), frunzele de măslin (63), lemnul dulce (64), ciupercile de tipul Maitake (65), Shiitake (66) dar și alte specii (67,34), o serie de alge (68), plante chinezești (69), plante indiene (70,71), lista rămânând deschisă. Dintre produsele apicole propolisul este documentat a avea acțiune antivirală (72,73).
Deoarece cercetările efectuate pe plantele medicinale au descoperit în componența acestora compuși activi de ordinul zecilor și sutelor (74), oamenii de știință au încercat să izoleze acei fitocompuși cu potențiale acțiuni farmacologice și efecte adverse minime. Dintre compușii activi din plante cu acțiuni antivirale se remarcă astfel quercetina (75,76),
andrografolida (77), acidul glicirizic (78), baicalina (79,80), luteolina (81,82), resveratrolul (83,84), curcumina (85-87), eugenolul (88), artemisinina (89), galatul de epigalocatechină (90) hesperitina (91), antocianina (92) și multe altele.

Au fost realizate screeninguri computerizate pe numeroase plante, mai precis pe fitocompușii activi din acestea, pentru a prezice interacțiunile dintre diferite substanțe (fitocompuși sau medicamente) și proteinele SARS-CoV-2. Astfel, a putut fi determinată afinitatea de legare a diferitelor substanțe față de țintele moleculare ce prezintă interes în contextul noii pandemii și au putut fi subliniate proprietățile antivirale ale compușilor activi din diverse plante.
O serie de medicamente pe bază de plante chinezești și fitocompuși cu acțiune antivirală, cu potențial de a inhiba virusul SARS-CoV-2, au fost evaluate (93) vizând proteine precum proteina S (Spike), 3CLpro, PLpro, RdRp și angiotensin convertaza 2 (ACE2).
Fitocompușii analizați în studiul la care facem referință sunt: quercetina, andrografolida, acidul glicirizic, baicalina, luteolina și extractul alcoolic de patchouli. Studiul a prezis afinitățile de legare dintre acești compuși și țintele farmacologice care vizează virusul SARS-CoV-2.
Astfel, în urma testelor efectuate, s-a dovedit in silico faptul că quercetina, andrografolida (izolată din Andrographis paniculata), glicirizina (izolată din lemnul dulce/Glycyrrhiza glabra), baicalina (izolată din Scutellaria baicalensis), extractul alcoolic de patchouli și luteolina inhibă 3CLpro în special, dar și celelalte proteine: PLpro, RdRp, proteina S, având potențial terapeutic în infecția cu virusul SARS-CoV-2.
Următorul studiu (94) reprezintă o revizie de literatură sistematică și meta-analiză, care a evaluat studii controlate randomizate ce au determinat eficacitatea în COVID-19 a medicinei chinezești bazate pe plante. Un număr de 18 studii s-au încadrat în criteriile de includere, 5 studii multicentrice și 13 monocentrice – studii realizate în anul 2020 în China și publicate în limba chineză (cu excepția unuia singur, publicat în limba engleză). 31 de medicamente chinezești bazate pe plante au fost utilizate în această revizuire. Cele mai des utilizate plante sunt: rădăcina de lemn dulce (Gancao, Radix Glycyrrhizae) (48,39%), rădăcina de Scutellaria (Huangqin, Radix Scutellariae Baicalensis) (35,48%), rizomul de
Pinellia (Banxia, Rhizoma Pinelliae Tematae) (35,48%), fructul de Forsythia (Lianqiao, Fructus Forsythiae Suspensae) (32,26%) și semințele de caise amare (Kuxingren, Semen Armeniacae Amarum) (32,26%). Ca și modalitate de prezentare a remediilor se remarcă: decoctul (54,84%), urmat de granule (22,58%), forma injectabilă (12,90%), lichid pentru administrare orală (6,45%), capsulă (6,45%) și tabletă (3,23%). Eficacitatea tratamentelor a fost evaluată într-o meta-analiză prin îmbunătățirea semnificativă a imaginilor CT-ului pulmonar (13 studii, n = 1402; RR = 1,23; IC 95%: 1,15-1,32; I 2 = 31%, P <0,00001). De asemenea, rata de vindecare a înregistrat o îmbunătățire semnificativă la cei tratați cu remediile pe bază de plante chinezești (7 studii, n = 1523; RR = 1,18; IC 95%: 1,13-1,24; I 2 = 24%, P <0,00001) și s-a remarcat o reducere semnificativă a duratei de spitalizare (2 studii, n = 119; WMD: -1,99; IC 95%: -3,28 până la -0,70; I 2 = 0%, P = 0,002), a simptomelor clinice (febră, tuse, oboseală) și a markerilor inflamatori.
O formulă – Qing Fei Pai Du Tang (QFPDT) – utilizată în medicina chineză, care include 21 de plante, a fost raportată (95) a fi eficientă în COVID-19 în 10 provincii din China continentală. În acest studiu au fost analizate plante precum Ephedra sinica, Bupleurum chinense, Pogostemon cablin, Cinnamomum cassia, Scutellaria baicalensis, cu acțiune antivirală și imunomodulatoare, implicate în prevenirea furtunii de citokine și reglarea ACE2.
Două flavone și o triterpenă au fost analizate (96) ca fiind eficace împotriva SARS-CoV-2, prezentând în simularea computerizată efectuată o energie de andocare mai mică comparativ cu medicamentul antiviral indinavir. Acești trei fitocompuși propuși pentru cercetări suplimentare sunt: sodwanona B obținută din speciile sud-africane ale buretelui
marin Axinella sp., kemferol (regăsit în alimente precum varză, broccoli, roșii, fasole, struguri sau în plante medicinale precum Ginkgo biloba, Tilia spp., Acacia nilotica) și ciclomulberrina din Morus alba L.
Medicina tradițională chineză apare din nou în interesul cercetătorilor (97) cu un remediu utilizat în tratarea infecțiilor acute ale tractului respirator superior și inferior – capsulele Shufeng Jiedu (SFJDC). Cele opt plante din compoziția remediului – rhizoma Polygoni Cuspidati, fructus Forsythiae, radix Isatidis, radix Bupleuri, herba Patriniae, herba Verbenae, rhizoma Phragmitis și radix Glycyrrhizae – au demonstrat efecte imunomodulatoare și antiinflamatorii prin mecanisme multiple, constituind un remediu cu potențial antiviral în infecția COVID-19.
Un studiu retrospectiv (98) a analizat efectul granulelor Jinhua Qinggan asupra pneumoniei cu noul coronavirus la un număr de 80 de pacienți cu vârste cuprinse între 15 și 86 de ani, diagnosticați în perioada 24 ianuarie – 17 februarie 2020 în Beijing YouAn Hospital. Dintre aceștia, grupul experimental (44 de pacienți) a primit granule Jinhua Qinggan în termen de 24 de ore de la internare, în timp ce grupul de control (36 de pacienți)
fie nu a primit granule Jinhua Qinggan, fie a luat granulele pentru mai puțin de 2 zile. Studiul a comparat durata detectării acidului nucleic viral în cele două grupuri și timpul de recuperare pulmonară prin modificarea imaginilor la CT toracic, ambele mai mici în grupul experimental
– ceea ce demonstrează eficiența utilizării acestui remediu la pacienții cu infecție COVID-19.
Un alt studiu retrospectiv (99) a analizat evoluția unui număr de 36 pacienți internați în perioada 17 ianuarie 2020 – 28 ianuarie 2020 în The Fifth Affiliated Hospital of Sun Yat-sen University din Zhuhai, Guangdong, China. Studiul a urmărit eficacitatea remediilor bazate pe plante (NMH), astfel încât din cei 36 au fost selectați 22 pacienți și au fost create două grupuri, grupul experimental NMH (11 pacienți) care a beneficiat de tratament combinat NHM cu tratament medical occidental standard și grupul de control (11 pacienți) care a beneficiat doar de tratamentul medical standard. Durata febrei a fost mai mică în grupul NMH, numărul cazurilor cu diaree mai mic și îmbunătățirea imaginii CT toracic a fost
constatată într-o perioadă mai scurtă în grupul experimental comparativ cu cel de control. Studiul concluzionează faptul că remediile bazate pe plante pot îmbunătăți simptomele clinice ale pacienților cu COVID-19 și ar putea fi eficiente în tratarea COVID-19, fiind necesară efectuarea unui studiu clinic mai larg, controlat randomizat prospectiv.
Proprietățile plantei indiene Tinospora cordifolia, utilizată frecvent în medicina ayurvedică, au fost investigate prin screening computerizat (100). Mai exact, au fost evaluați fitocompușii berberină, β-sitosterol, colină, tetrahidropalmatină și octacosanol privind proprietățile lor de inhibare asupra 3CLpro. Berberina a prezentat cel mai bun potențial de
inhibare al 3CLpro, urmată de β-sitosterol, octacosanol, tetrahidropalmatină, colină.
Tinospora cordifolia (Guduchi/Giloy) a constituit subiectul unor cercetări (101) și alături de alte plante indiene precum busuiocul (Ocimum sanctum /Tulsi) și Withania somnifera (Ashwagandha). Studiul de andocare moleculară la care ne referim a arătat șase inhibitori probabili împotriva Mpro, extrași din aceste plante medicinale: doi din Withania somnifera (withanosida V și somniferina), unul din Tinospora cordifolia (tinocordisida) și trei din Ocimum sanctum (vicenina, isorientin 4′-O-glucozid 2″-O-p-hidroxibenzoat și acidul ursolic).
Fitocompușii din Ashwagandha și propolis au fost analizați într-un studiu (102) care a examinat potențialul de legare la proteina Mpro a SARS-CoV-2 al withaferinei-A, withanonei (withanolide active din Ashwagandha) și esterulului fenetilic al acidului cafeic (CAPE – ingredient bioactiv al propolisului). Prezentul studiu a prezis o bună afinitate de legare a
acestor compuși naturali și potențialul inhibitor al withanonei și CAPE pentru proteaza Mpro a SARS-CoV-2.
Potențialul unor flavonoide prezente în propolis de a se lega de receptorii ACE2 a fost investigat in silico (103), cuantificând constantele de legare ale acestora. Flavonoidele analizate au fost: acidul cafeic, esterul fenetilic al acidului cafeic, crisina, galangina, miricetina, rutina, hesperitina, pinocembrina, luteolina și quercetina. Studiul concluzionează
că aceste substanțe prezintă afinitate de legare bună și reprezintă un potențial terapeutic în tratamentul COVID-19.
Propolisul și Ashwaganda au constituit subiectul unui alt studiu (104), care a demonstrat potențialul inhibitor asupra proteazei Mpro al fitocopușilor withaferină A, withanonă și al esterului fenetilic al acidului cafeic.
32 de condimente și plante naturale au fost examinate (105), folosind procedeul de andocare moleculară, ca inhibitori pentru Mpro. Acidul salvianolic A (din Salvia officinalis) și curcumina (din Curcuma longa) au prezentat afinități de legare mai bune împotriva Mpro față de lopinavir. Acidul salvianolic A a demonstrat o stabilitate complexă mai mare decât curcumina sau lopinavirul.
Planta indiană Azadirachta Indica (Neem) a fost investigată într-un studiu (106) care a evaluat 19 compuși extrași din frunze (quercetina, nimbosterol/β-sitosterol, nimbolid), flori (acid palmitic, acid oleic, linoleic acid), scoarță (margocin, nimbidiol, nimbiona) și semințe
(azadiradiona, fraxinellona, salannina, salannol, vepin, azadirona, gedunina, azadirachtina H, nimbina, desacetilgedunina); aceștia au fost testați prin simulare computerizată și au demonstrat acțiunea asupra PLpro. Dintre cei 19 enumerați anterior, desacetilgedunina (DCG) a prezentat cea mai mare afinitate de legare față de PLpro. În acest studiu desacetilgedunina a prezentat o afinitate de legare mai mare decât toate medicamentele
cunoscute și active utilizate: clorochina, hidroxiclorochina, remdesivirul, ribavirina (tribavirină), favipiravirul (avigan), ritonavirul, nitazoxanida.
Un alt studiu privitor la Neem (107) a utilizat metode de andocare și simulare computerizată pentru a identifica inhibitori ai proteinei membranare (M) și de înveliș (E) a SARS-CoV-2. Din cei 70 de fitocompuși ai plantei medicinale Azadirachta indica (Neem) analizați prin procedee de andocare moleculară, nimocina și nimbolina A au demonstrat capacitatea de a inhiba activitatea proteinelor de înveliș (perturbând activitatea canalelor ionice) și membranare ale SARS-CoV-2.

Rolul canalelor ionice ale proteinei E de înveliș a fost studiat și în alte materiale (108), studiile efectuate până acum sugerând că activitatea acestor canale ionice este necesară pentru propagarea virusului. Fitomolecule precum belachinal, bacaflavanona E și vibsanol B
au fost documentate (109) ca având rol în restricționarea canalelor ionice ale proteinei E de înveliș a SARS-CoV-2, reducând mișcarea de îndoire a membranei și diminuând astfel patogeneza virusului.
Planta indiană Justicia adhatoda a constituit subiectul unei alte cercetări (110), care a identificat în frunzele acesteia șase alcaloizi (vasicolină, vasicolinonă, vasicinonă, vasicină, adatodină și anizotină) care interacționează cu proteina Mpro a SARS CoV-2. Dintre aceștia,
anizotina este compusul care a interacționat cel mai puternic, complexul Mpro-anizotină fiind mai stabil decât complexul Mpro-darunavir/lopinavir. Din aceste motive, anizotina a fost propusă pentru a inhiba activitatea proteolitică a proteazei Mpro.
Un număr de zece plante indiene a fost investigat (111) în ceea e privește acțiunea fitocompușilor lor asupra Mpro și a proteinei S a noului coronavirus, precum și a receptorului ACE2. S-au remarcat cucurbitacina E, orientina, bis-andrografolida, cucurbitacina B, isocucurbitacina B, vitexina, berberina, acidul brionolic, piperina și magnoflorina cu
proprietăți inhibitoare virale.
Broussonetia papyrifera (dud japonez) a fost analizată într-un studiu in silico (112), care a identificat în componența sa polifenoli cu rol inhibitor pentru proteaza Mpro/3CLpro a SARS-CoV-2. Studiul a plecat de la raportările deja existente ale eficienței polifenolilor din Broussonetia papyrifera în interacțiunea cu proteazele SARS-CoV și MERS-CoV (113).
Simulările dinamicii moleculare au arătat că toate complexele Mpro-polifenol analizate au prezentat o afinitate de legare mai mare și, în concluzie, sunt mai stabile decât complexul Mpro-darunavir/lopinavir.
Opt diterpene (18-hidroxferruginol, hinokiol, ferruginol, 18-oxoferruginol, O-acetil-18-hidroxferruginol, metil dehidroabietat, acid izopimaric, kayadiol) și patru biflavonoide (amentoflavonă, bilobetină, ginkgetin, sciadopitysină) din frunzele plantei Torreya nucifera au fost evaluate (114) ca potențiali inhibitori ai proteazei Mpro a SARS CoV-2. Studiul a relevat
faptul că trei biflavonoide ale T. nucifera (amentoflavona, bilobetina și ginkgetinul) au o afinitate de legare mai puternică decât inhibitorul N3 și lopinavir față de Mpro și pot acționa astfel ca inhibitori pentru SARS-CoV-2.
Proprietatea unor fitoestrogeni de a inhiba virusul SARS-CoV-2 a fost investigată (115) prin testarea moleculelor din plante în relația cu proteina de șoc termic A5 de la suprafața celulelor (HSPA5). Rezultatele cercetării arată o afinitate de legare ridicată pentru fitoestrogeni (diadiazina, genisteina, formonteina și biochanina A din Cicer arietinum – năut),
acid clorogenic (găsit în cafea), acid linolenic (extras din uleiurile vegetale precum canola, soia, semințe de in, măsline și unele nuci), acid palmitic, acid cafeic (găsit în multe surse, inclusiv fructe de pădure, ierburi, ciuperci și boabe de cafea), hidroxitirosol (găsit în uleiul de măsline extravirgin), acid cis-p-cumaric (găsit în ciuperci, alune, roșii și usturoi),
cinamaldehidă (găsită în Cinnamomum verum), timochinonă (semințe de Nigella sativa).
Planta de ceai (Camellia sinensis L.) a constituit obiectul unui studiu (116) ce a selectat moleculele bioactive din componența sa cu acțiune inhibitoare asupra proteazei Mpro a SARS-CoV-2. Fitomoleculele oolonghomobisflavan-A, teasinensin-D și teaflavin-3-O-
gallat au prezentat în simularea computerizată realizată scoruri de andocare mai mari decât medicamentele atazanavir, darunavir și lopinavir.
De asemenea, opt polifenoli din ceaiul verde au fost investigați (117) într-un studiu in silico ca potențiali inhibitori ai proteazei Mpro. Dintre aceștia, trei –și anume: epigallocatechin gallat (EGCG), epicatechin gallat (ECG) și gallocatechin-3-gallat (GCG) – au prezentat o afinitate de legare mai mare decât inhibitorul de protează N3.
Flavonoidele din ceaiul verde (Camelia sinensis) au fost selectate într-un alt studiu (118) care a urmărit testarea rolului acestora în procesul de legare al glicoproteinelor SARS-CoV-2 de receptorul celulei gazdă ACE2. Dintre moleculele selectate, epigallocatechin gallat (EGCG), teaflavin digallat (TFDG) și teaflavin monogallat (TFMG) au demonstrat o afinitate
mult mai mare față de proteina virală S în comparație cu idroxiclorochina.
Câțiva metaboliți naturali secundari, între care delfinidin 3,5-diglucozid, scutellarein 7-glucozid, avicularina și acidul 3,5-di-O-galloylshikimic, au fost analizați in silico (119) în ceea ce privește afinitatea de legare față de proteaza Mpro a noului coronavirus și receptorul ACE2 al celulei gazdă. Fitocompușii au prezentat afinitate de legare bună, însă cercetarea subliniază o biodisponibilitate orală slabă a acestora, sugerând necesitatea încorporării acestora în nano/microparticule enterorezistente.
Plantele medicinale africane au ridicat și ele interesul cercetătorilor într-un studiu (120) care a analizat 62 alcaloizi și 100 terpene ca potențiali inhibitori ai 3CLpro. Dintre aceștia, un număr de șapte (10-hidroxiusambarensină, criptoquindolină, 6-oxoisoiguesterină,
22-hidroxihopan-3-onă, criptospirolepină, izoiguesterină, acid 20- epi brionolic) au prezentat afinitatea de legare cea mai bună pentru 3CLpro în procedeul de simulare computerizată.
O serie de plante marocane au fost analizate (121) ca inhibitori împotriva proteazei principale a SARS-CoV-2. Dintre cele 67 de molecule naturale analizate, trei – crocina (Crocus Sativus L.), digitoxigenina (Nerium Oleander) și β-eudesmol (Lauris Nobilis L.) – au fost propuse ca inhibitori ai noului coronavirus, cu o afinitate de legare bună față de proteaza
principală a SARS-CoV-2.

Studiul următor (122) a selectat un număr de 40 de fitocompuși cu acțiune antivirală, urmărind să demonstreze prin procedee de andocare moleculară interacțiunea acestora cu proteaza principală a SARS-CoV-2. Din numărul inițial de compuși s-au remarcat hipericina, cianidina 3-glucozida, baicalina, glabridina și α-cetoamida-11r, care ar putea fi utilizate ca inhibitori pentru 3CLpro.
O serie de fitocompuși din plante și condimente indiene, precum și un preparat ayurvedic Anupana, au fost urmăriți într-un studiu in silico (123) ca potențiali inhibitori ai proteinelor SARS-CoV-2 și ai angiotensin convertazei 2. Rezultatele de andocare și simulare computerizată au indicat faptul că epicatechina, embelina, hesperidina, cafestolul,
murraianina și murrayaquinona-A prezintă o eficacitate mai mare a inhibării proteinelor noului coronavirus decât hidroxiclorochina, remdesivirul și ribavirina. Preparatul Anupana a fost inclus în studiu datorită faptului că are în componență epicatechină, hesperidină și
mangiferină. Cei cinci inhibitori enumerați anterior se regăsesc în plante și condimente precum: mentă, ceai, frunze de curry, cacao, citrice, struguri, piper negru fals (Embelia ribes).
Un alt material (124), de data aceasta un studiu in vitro, ne demonstrează efectul antiviral al remdesivirului, lopinavirului, homorringtoninei și emetinei împotriva virusului SARS-CoV-2. Remdesivirul inhibă replicarea SARS-CoV-2 în celulele Vero-E6 cu EC 50 la 23,15 μM. Lopinavirul inhibă replicarea SARS-CoV-2 cu EC 50 la 26,63 μM. Homoharringtonina și emetina inhibă replicarea SARS-CoV-2 cu EC 50 la 2,55 și respectiv
0,46 μM. În acest studiu s-a observat in vitro o acțiune sinergică a combinației remdesivir –emetină, cu obținerea unei inhibări de 64,9% a randamentului viral.
100 de polifenoli naturali au fost selectați pentru a evalua (125) prin andocare moleculară potențialul lor de a acționa ca inhibitori ai RdRp a SARS-CoV-2. Dintre polifenolii selectați, teaflavina, teaflavin-3′-O-galat, teaflavin-3′-gallat, teaflavin 3,3′-digalat, hesperidina, EGCG, miricetina și quercetagetina au prezentat o afinitate bună de legare față de RdRp. În
plus, EGCG (polifenol din ceaiul verde), teaflavin-3′-O-galat, teaflavin-3′-galat și teaflavin 3,3′-digalat posedă o afinitate de legare mai bună decât remdesivirul față de RdRp.
Lemnul dulce este planta care a trezit atenția a numeroși cercetători, fapt care se reflectă în studiile rezultate (126-137). Acidul glicirizic izolat din o varietate chinezească a lemnului dulce (Glycyrrhiza uralensis Fisch.) a prezentat un scor de andocare bun în simulările computerizate efectuate (126) și a influențat interacțiunea dintre proteina S și ACE2, sugerând astfel o activitate antivirală față de SARS-CoV-2.
20 de molecule active din lemnul dulce au fost investigate (127) privind
interacțiunea cu proteina țintă a SARS-CoV-2. Dintre aceștia, șase fitocompuși – acid glicirizic, izolicviritin-apiozidă, glasperină A, lichiritină, 1-metoxifazolidină și hedisarimcumestan B – au prezentat o bună afinitate față de proteina virală Mpro, recomandându-le astfel ca o alternativă în terapia împotriva COVID-19.
Un alt material (128) descrie simulările computerizate efectuate pe molecule active din lemnul dulce împotriva diferitelor ținte proteice ale noului coronavirus precum proteina S și Nsp15. Conform acestui studiu, acidul glicirizic, dehidrogliasperinda C, licviritina, glyasperina A, izolicviritin-apiozida și licocalcona D au prezentat cele mai bune energii de legare, majoritatea mai bune decât ribavirina și lopinavirul. În plus, acidul glicirizic a perturbat conexiunea virusului cu receptorul ACE-2 la pătrunderea în celula gazdă, în timp ce glasperina A a inhibat procesul de replicare a virusului după intrarea acestuia în celulă – ceea ce le recomandă a fi soluții utile împotriva COVID-19. Acidul glicirizic a demonstrat proprietăți inhibitoare împotriva proteinei S a SARS-CoV-2 și într-un alt studiu (129), fiind recomandat a fi utilizat în tratarea COVID-19.
Un studiu clinic randomizat (130), de această dată, a investigat efectele extractului din rădăcina de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra L.), comparativ cu regimul terapeutic obișnuit abordat la pacienții cu COVID-19 confirmat, cu simptome moderate. Studiul s-a desfășurat la Spitalul Shahid Mohammadi, Bandar Abbas, Iran și a inclus un total de 60 de participanți. Recrutarea a început pe 30 iulie 2020 și se preconizează că va fi finalizată până pe 30 octombrie a.c. La data întocmirii cercetării noastre încă nu a fost publicat rezultatul acestui studiu, pe care îl așteptăm cu interes.
Un alt material (131) care a acordat atenție glicirizinei din lemnul dulce menționează două studii clinice înregistrate pe site-ul web Chinese Clinical Trial Registry. Primul (132) este un studiu clinic intervențional (ChiCTR2000029768), care a inclus 60 pacienți cu pneumonie în cadrul COVID-19, cu vârste cuprinse între 18-75 ani, cărora li s-au administrat
per os 3 capsule enterice de 150 mg glicirizină (glicirinizat de amoniu)/zi în combinație cu 1 tabletă de 500 mg vitamina C/zi. Al doilea studiu (133) a inclus 100 pacienți (ChiCTR2000030490) cărora li s-au administrat per os capsule enterice de glicirizină (nu se precizează doza) și apă hidrogenată.
154 limonoide și triterpene din neem, tulsi, citrice, lemn dulce și măsline au fost analizate (134) prin simulare computerizată ca potențiali inhibitori ai proteinelor țintă ale SARS-CoV-2: 3CLpro, PLpro, SGp-RBD (domeniul de legare la receptorul glicoproteinei), RdRp și ACE2. Rezultatele au demonstrat faptul că fitocompuși precum acidul glicirizic, limonina, 7-deacetil-7-benzoilgedunina, acidul maslinic, acidul corosolic,
obacunona și acidul ursolic s-au dovedit a fi eficienți împotriva proteinelor țintă ale SARS-CoV-2.
Un alt studiu (135) a investigat acțiunea antivirală a derivaților de resveratrol împotriva activității PLpro și RdRp, concluzionând că toți derivații au scoruri de andocare bună și proprietăți inhibitoare virale, ce îi recomandă ca remedii în infecția COVID-19.
Glicirizina, triptantrina, reina și berberina au fost investigate într-un alt material (136) prin metode de simulare computerizată, cercetarea dovedind faptul că aceste fitomolecule prezintă un grad mare de interacțiune cu proteaza virală Mpro, ceea ce le recomandă ca
potențiali inhibitori ai proteazei principale a noului coronavirus.

Nu în ultimul rând, merită să amintim cercetările (137) efectuate pentru crearea unor măști din materiale biodegradabile în prevenirea răspândirii noului coronavirus. Prezentul studiu a urmărit proiectarea și fabricarea unei măști antivirale din trei straturi, folosind extract din rădăcină de lemn dulce; lemnul dulce conține acid glicirretinic și glicirizină, cu proprietăți antivirale. Studiul a demonstrat proprietățile de captare și inhibare ale rădăcinii de lemn dulce asupra coronavirusului. Dimensiunea porilor de 75 nm este mai mică decât dimensiunea SARS-CoV-2, fapt care o recomandă în prevenirea răspândirii virusului.
Nouă flavone și o saponină, izolate din planta africană Cleome amblyocarpa, au fost studiate într-o altă cercetare (138), prezentând afinitate de legare bună față de proteaza principală a virusului și moduri de legare mai bune decât inhibitorul N3.
Următorul studiu (139) analizează fillirina (KD-1), un ingredient extras din planta Forsythia suspensa, cu dovedite proprietăți antiinflamatoare. Studiul a evaluat in vitro eficiența antivirală și antiinflamatoare a KD-1 împotriva unui izolat clinic de SARS-CoV-2 și a coronavirusului uman 229E (HCoV-229E) pentru a explica mecanismele de tratament ale
inflamației induse de virus. Rezultatele au demonstrat că KD-1 a exercitat un efect antiviral asupra SARS-CoV-2 și HCoV-229E, inhibând replicarea într-o manieră dependentă de doză. De asemenea, KD-1 a inhibat puternic expresia citokinelor proinflamatorii in vitro și a scăzut semnificativ expresia proteinelor cheie legate de calea de semnalizare NF-κB.
37 de compuși vegetali, izolați din remediile ayurvedice Kabasura Kudineer Chooranam și JACOM au fost analizate in silico (140), rezultatul studiului concluzionând că nouă dintre acești compuși (magnoflorină, 5-hidroxi-7,8-dimetoxiflavanonă, tinospononă, cirsimaritină, crisoeriol, 6-metoxigenkwanină, vasicinonă, quercetină și
luteolină) au cea mai mare afinitate de legare cu proteina S a SARS-CoV-2. Pe baza acestor cercetări, șase plante medicinale (Sida acuta, Adhatoda vasica, Andrographis paniculata, Tinospora Cordifolia, Costus speciosus, Plectranthus ambonicus) care conțin acești nouă compuși au fost propuse pentru un preparat numit „SNACK-V” cu propiretăți inhibitoare în
lupta cu noul coronavirus.
Biscoclaurina, norreticulina, amentoflavona, licoricidina și miricetina au constituit obiectul cercetării într-un alt studiu in silico (141), dintre acestea remarcându-se în special biscoclaurina și norreticulina, biscoclaurina demonstrând o afinitate de legare mai mare pentru țintele 3CLpro și PLpro, în timp ce norreticulina pentru PLpro și proteina S.
Nigella sativa (chimen negru), Trigonella foenum-graecum (schinduf) și Anona muricata (graviola), plante medicinale cu proprietăți antivirale dovedite, au fost examinate într-un studiu (142) care a analizat un număr de 38 molecule active. Dintre acestea, opt –apigenină, kemferol, luteolină, ditimochinonă, naringenină, nornuciferină, quercetină și nigelidină – au dovedit o bună activitate inhibitoare față de 3CLpro.
Nigella sativa a trezit atenția cercetătorilor într-un studiu clinic (143), care a investigat eficacitatea suplimentării cu ulei de chimen negru la pacienții cu boală coronariană ușoară în cadrul COVID-19. Au fost selectați pentru prezentul studiu pacienți cu COVID-19 formă ușoară (cu simptome de infecție a tractului respirator superior în absența semnelor clinice sau radiologice ale pneumoniei). Recrutarea a fost începută pe 21 mai 2020, iar data de finalizare preconizată este 31 decembrie 2020.
Un studiu efectuat pe plante medicinale arabe (144) relevă faptul că acidul betulinic, silibinina, acidul oleanolic și epigalocatechin-3-galat au demonstrat prin procedee de simulare virtuală afinitate mai mare față de proteaza Mpro decât inhibitorul N3, clorochina și hidroxiclorochina. De asemenea, atropina, apigenina, quercetina și shogaolul au prezentat o
energie de legare mai mică decât clorochina și hidroxiclorochina, dar mai mare decât N3.
Embelina din Lysimachia punctata și Embelia ribes a fost evaluată (145) în ceea ce privește capacitatea de inhibare asupra proteazei 3CLpro, demonstrând proprietăți antivirale pe SARS-CoV-2.
65 de compuși din plante medicinale africane cu proprietăți antivirale au fost selectate (146) pentru a fi investigate in silico în ceea ce privește potențialul lor terapeutic în contextul pandemiei actuale. 3-galoilcatechina, proantocianidina B1 și luteolina 7-galactozida – regăsite în migdale (Terminalia catappa), struguri (Vitis vinifera) și verbenă
comună (Verbena officinalis) – se remarcă în acest studiu ca potențiali inhibitori ai SARS-CoV-2.
Un alt studiu (147) a investigat in silico fitocompușii din Asparagus racemosus, demonstrând că asparosida-C, shatavarina-I, asparosida-D, ahatavarina-X și racemosida-A prezintă cele mai scăzute energii libere de legare la receptorul proteinei S a SARS-CoV-2, în timp ce asparosida-C, asparosida-F, rutina, asparosida-D, racemosida-A cu Nsp15. Studiul
de andocare sugerează că asparosida-C prezintă interacțiuni de legare favorabile și scoruri bune de andocare în comparație cu medicamentul de referință remdesivir.
Sute de fitocompuși din zece plante medicinale (Rheum emodi, Thymus serpyllum, Cymbopogon citrates, Moringa oleifera, Thalictrum foliolosum, Berberis aristata, Piper nigrum, Allium sativum, Myristica fragrans și Zanthoxylum armatum) au fost investigați in silico (148) ca potențiali inhibitori ai fosfoproteinei nucleocapsidice a SARS-CoV-2. Dintre
numeroșii compuși analizați, emodina, aloe-emodina, antrrarufina, alizarina și dantronul (Rodium emodi) au prezentat o bună afinitate de legare la toate cele trei situsuri active diferite ale domeniului N-terminal al proteinei nucleocapsidei SARS-CoV-2 și pot preveni asamblarea particulelor virale, fapt care le indică drept molecule cu potențial antiviral în infecția cu SARS-CoV-2.
Mai mulți derivați de antocianină au fost analizați (149) ca potențiali agenți antivirali împotriva proteazei Mpro a SARS-CoV-2. Șase dintre numeroșii compuși analizați au prezentat rezultate de andocare bune și proprietăți inhibitoare asupra Mpro.

Într-un alt studiu (150) fitocompuși precum acidul asiatic, avicularina (quercetina-3-O-α-L-arabinofuranozida), guajaverina (quercetina 3-arabinopiranozidă) și withaferina au fost analizați privind activitatea împotriva proteazelor principale ale SARS-CoV-2, demonstrând
energii minime de legare și scor de andocare bun.
Efectele ghimbirului au fost investigate într-un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo (151), care a urmărit efectele acestuia asupra manifestărilor clinice și a caracteristicilor paraclinice ale pacienților cu sindrom respirator acut sever datorat infecției
COVID-19. Studiul s-a desfășurat la Spitalul Shahid Mohammadi, Bandar Abbas, Iran, pe un total de 84 participanți împărțiți în două grupuri a câte 42 pacienți. Grupul experimental a beneficiat de tratamentul standard pentru COVID-19, împreună cu comprimatele pe bază de ghimbir în doză de 1000 mg de trei ori pe zi, pentru o perioadă de 14 zile (152). Grupul de
control a primit tratamentul standard pentru COVID-19, împreună cu comprimatele placebo de trei ori pe zi pentru o perioadă de sapte zile. Recrutarea a început pe 21 iulie 2020 și se preconizează că va fi finalizată până la 30 octombrie 2020. La data întocmirii acestui material
încă nu au fost făcute publice rezultatele acestui studiu.
Planta Aframomum melegueta a fost analizată într-un studiu (153) ce a investigat proprietatea a o sută de metaboliți de a inhiba 3CLpro, Nsp16 și interfața de legare a glicoproteinei de suprafață cu receptorul ACE2. Dintre aceste molecule, diarilheptanoidul (letestuianin A), fenilpropanoidul, flavonoidele (quercetină, apigenină și tectochrysină) au fost identificate ca fiind cu afinitate mare legare la țintele SARS-COV-2.
Un studiu in silico (154) a examinat potențialul uleiurilor esențiale în lupta cu noul coronavirus și a urmărit interacțiunea unor componente extrase din acestea cu proteinele cheie ale SARS-CoV-2: Mpro, Nsp15, ADRP, RdRp, rS și hACE2. Astfel, cele mai bune scoruri de andocare le-au demonstrat compuși sesquiterpenici precum α-farnesen, β-farnesen și farnesol. Studiul concluzionează totuși că aceste energii de andocare sunt mai slabe comparativ cu energiile de andocare față de alte proteine, ceea ce nu le-ar recomanda ca agenți chimioterapici viabili în infecția cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, componentele uleiurilor esențiale pot acționa sinergic și uleiurile esențiale pot potența alți agenți antivirali sau pot oferi o diminuare a simptomelor COVID-19.
Plantele medicinale Momordica charantia L. și Azadirachta indica au fost investigate prin următorul screening virtual (155) în ceea ce privește potențialul lor inhibitor împotriva proteazei Mpro. Din cei 86 de fitocompuși, un număr de șase – momordicină, deacetilnimninenă, margolononă, momordiciodă F2, nimbandiol, 17-hidroxiazadiradionă – au
fost examinate și comparate cu trei medicamente de referință în noul context epidemiologic (remdesivir, hidroxiclorochină și ribavirină), demonstrând interacțiuni puternice și stabile cu resturile de aminoacizi din situsul activ al Mpro. În acest studiu, doi dintre fitoliganzi,
momordicina și momordicioda F2, au prezentat o energie liberă de legare mai mare în comparație cu ribavirina, remdesivirul și hidroxiclorochina.
Nicotina și cofeina au fost studiate in silico (156) în ceea ce privește interacțiunea proteinei S cu receptorul uman al enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2). Simulările computerizate au relevat blocarea eficientă a ACE2 împotriva SARS-CoV-2 de către cofeină și nicotină.
Următorul material (157) a investigat o potențială interacțiune între proteina S a SARS-CoV-2 și sistemul colinergic nicotinic (nAChRs). Sistemul colinergic nicotinic a fost identificat ca fiind un modulator important al răspunsului inflamator, iar acest studiu a precizat o interacțiune directă între SARS-CoV-2 și nAChRs, fapt ce poate perturba
activitatea acestor receptori și întreruperea căii antiinflamatorii colinergice.

Un agent hemostatic (Ankaferd Blood Stopper, ABS) – aprobat și utilizat în
managementul sângerărilor post-chirurgicale sau dentare și pentru vindecarea rănilor inflamatorii ale mucoasei, precum și în mucozita orală severă indusă de chimio/radioterapie la pacienți pediatrici și adulți – a fost analizat într-un studiu (158) privind potențialul său terapeutic în mucozita asociată COVID-19. ABS este un agent hemostatic topic de origine vegetală ce are în compoziție un amestec standardizat de T. vulgaris, G. glabra, V. vinifera, A. officinarum și U. dioica. Pe baza proprietăților ABS, studiul emite ipoteza utilizării topice a unei soluții diluate pentru gargară în mucozita asociată COVID-19 și chiar utilizarea acesteia prin nebulizare sau administrare pe cale endobronșică în fazele incipiente ale infecției cu SARS-CoV-2 (experiență clinică în hemoragiile mucoasei pulmonare și hemoptizia severă rezistentă controlate prin administrarea endobronșică de ABS). Studii anterioare au demonstrat acțiunea ABS asupra receptorului proteinei C endoteliale (EPCR) și a
inhibitorului activatorului plasminogen-1 (PAI-1) în celulele endoteliale ale venei ombilicale umane. Moleculele EPCR și PAI-1 sunt considerate ca asociații PAR (receptori activați cu proteinază) în mai multe condiții patologice. PAR-1 este principalul receptor funcțional al trombinei; el mediază agregarea plachetară indusă de trombină, precum și nteracțiunea
dintre inflamație, coagulare și răspunsul fibrotic – aspecte semnificative regăsite în fiziopatologia infecției cu noul coronavirus. Studiul concluzionează că PAR-1 poate reprezenta o potențială țintă terapeutică în tratamentul COVID-19, în timp ce ABS ar putea fi un bun candidat pentru tratamentul COVID-19, datorită efectului său antagonist al PAR-1.
Nu în ultimul rând, următorul material (159) a investigat calea inhalatorie de administrare a unor substanțe volatile în afecțiunile pulmonare și potențialul său în complicațiile la acest nivel asociate COVID-19. Una din plantele frecvent utilizate în acest sens este eucaliptul, uleiul esențial de eucalipt fiind menționat în farmacopeile europene și fiind utilizat în mod tradițional ca mucolitic, antiseptic al căilor respiratorii, recomandat în
tratamentul astmului, febrei, gripei, bronșitei și tusei convulsive. Eucaliptolul (1,8-cineolul) este principalul monoterpen al uleiului esențial de eucalipt, dovedit în studii in vitro cu proprietăți antivirale, bronhodilatatoare, îmbunătățirea clearance-lui mucociliar și inhibarea
eliberării de citokine proinflamatorii. Materialul enumeră studii anterioare, in vitro și in vivo, care au relevat aceste proprietăți în urma administrării orale sau prin nebulizare a eucaliptolului, recomandând această moleculă pentru cercetarea în tratamentul afectării pulmonare din infecția COVID-19.
Au fost propuse soluții bazate pe plante inclusiv pentru fibroza pulmonară post infecție COVID-19, fiind analizate (160) mai multe tipuri de polizaharide cu proprietăți în acest sens. Producția în exces de TGF-β1 (factorul de creștere și transformare β1) a fost recunoscută ca fiind cel mai relevant element legat de progresul fibrozei pulmonare.
Polizaharide din plante precum Angelica sinensis, Panax ginseng, Dendrobium officinale, Radix astragali au demonstrat diminuarea expresiei TGF și a inflamației alveolare în studii anterioare. Studiul de față a analizat acțiunea unui număr de polizaharide din plante medicinale, din anumite alge și ciuperci și a demonstrat activitatea lor antifibrotică,
recomandându-le astfel ca agenți alternativi pentru prevenirea sau tratarea fibrozei pulmonare la pacienții cu COVID-19.
Următorul studiu (161) a explorat posibilitatea producerii RBD al proteinei S și a anticorpului monoclonal anti-SARS-CoV (mAb) CR3022 în planta Nicotiana benthamiana. RBD produs de plante a demonstrat legarea specifică de ACE2. mAb CR3022 produs din plante a prezentat legare de proteina RBD a SARS-CoV-2, dar nu a reușit să neutralizeze virusul in vitro. Dată fiind capacitatea plantelor de a asambla anticorpi și antigeni funcționali, precum și viteza rapidă de producție a proteinelor funcționale, sistemul de exprimare al plantelor pentru producerea rapidă de RBD și mAb CR3022 ar putea fi aplicat în producerea unui vaccin – este concluzia acestei cercetări. Probabilitatea creării unui vaccin pe bază de
fitomolecule, în speță pe nicotină, extrasă din planta Nicotiana benthamiana, o rudă apropiată tutunului a fost deja lansată (162).
CONCLUZII
În acest material am încercat să realizăm o prezentare a celor mai interesante și de actualitate studii și articole în ceea ce privește potențialul de acțiune antiviral pe SARS-CoV-2 al numeroși fitocompuși. Din studiile analizate reiese faptul că fitoterapia poate constitui o
metodă alternativă și complementară în prevenția și tratamentul COVID-19, în special la pacienții cu simptomatologie ușoară și moderată. Bibliografia cu siguranță este mult mai vastă, numeroase studii aflându-se încă în procedura de peer review sau în limbi ce nu sunt de circulație internațională. Sperăm ca această incursiune să fi trezit interesul și înclinația cercetătorilor și pentru fitoterapie, ca aliat în lupta comună împotriva noului coronavirus.
Studiile in silico au contribuit la proiectarea medicamentelor asistate de computer și reprezintă un instrument valoros și în cercetările pe fitomolecule, mai puțin costisitoare și de orientare pentru viitoarele studii in vitro sau in vivo. Extinderea proprietăților antivirale deja
recunoscute ale unor plante medicinale asupra SARS-CoV-2 este utilă, dar nu suficientă.
Studiile in silico prezentate în această revizie de literatură efectuată ne etalează numeroase plante și fitocompuși cu un potențial antiviral semnificativ în ceea ce privește noul coronavirus. De asemenea, există studii clinice în desfășurare și unele ce tocmai s-au încheiat, ale căror rezultate le așteptăm cu deosebit interes. Puținele studii clinice efectuate
deja ne demonstrează efectul pozitiv al tratamentelor bazate pe plante în diminuarea simptomatologiei, scurtarea perioadei de convalescență și îmbunătățirea parametrilor biologici și imagistici. Este însă nevoie de continuarea cercetărilor prin studii clinice mai ample, cu criterii și standarde bine definite.
dr. Cristina Munteanu


About the author