Monthly Archive December 15, 2024

Bydr. Cristina Munteanu

Persoanele toxice: Ce sunt și cum ne putem proteja de ele?

foto: istockphoto

Cu siguranță, ți s-a întâmplat să te simți epuizat, frustrat sau chiar anxios după interacțiuni cu anumite persoane. Acestea sunt semnale care pot indica faptul că ai de-a face cu o persoană toxică. Dar ce sunt, de fapt, persoanele toxice și cum ne putem proteja de influența lor negativă?

În articolul de față vom explora acest subiect dintr-o perspectivă psiho-educațională. Și vom vedea că, după cum spune un vechi proverb, comportamentul definește omul, nu haina pe care acesta o poartă.

Ce sunt persoanele toxice?

Termenul de persoană toxică nu constituie un diagnostic medical, ci reprezintă un concept folosit pentru a descrie acele persoane care, prin comportamentele lor, provoacă stres emoțional, manipulează sau subminează stima de sine a celor din jur.

Aceste persoane pot avea trăsături precum:

  • Critica constantă: Găsesc mereu ceva de reproșat sau de judecat.
  • Victimizarea: Se consideră mereu victime și refuză să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor.
  • Manipularea emoțională: Folosesc vina sau amenințările subtile pentru a controla situațiile.
  • Negativitatea excesivă: Văd mereu partea rea a lucrurilor și te încarcă cu pesimismul lor.

Un exemplu comun ar putea fi cel al unui un coleg care critică constant munca ta, dar evită să își asume propriile greșeli, invocând mereu scuze sau învinovățind pe altcineva.

Este important de menționat că această ,,toxicitate” poate fi, uneori, rezultatul unor traume sau tulburări emoționale nerezolvate. Totuși, acest lucru nu împiedică impactul negativ pe care încărcătura lor emoțională îl poate avea asupra ta.

Cum recunoștem relațiile toxice?

O relație toxică se manifestă printr-o dinamică dezechilibrată, în care te simți frecvent:

  • Epuizat emoțional: După fiecare interacțiune cu o persoană toxică, simți că energia ta scade considerabil.
  • Îndoit de propria valoare: Persoana toxică poate face remarci care te fac să te îndoiești în mod constant de tine.
  • Învinuit constant: Ești responsabilizat pentru lucruri care nu depind de tine.
  • Izolat: O relație toxică te poate face să te îndepărtezi de alte persoane sau activități importante pentru tine.


Cum ne putem proteja de persoanele toxice?

1. Stabilește limite clare

Este important să îți stabilești anumite granițe emoționale și să le comunici clar celor cu care interacționezi.

De exemplu:

* ,,Nu pot discuta acest subiect acum, pentru că este prea stresant/sensibil pentru mine”

*,,Te rog să respecți decizia mea. Nu vreau să fiu presat să fac ceva ce nu mă simt confortabil”.

* ,,Am nevoie să îmi respect programul. Nu pot să preiau sarcini suplimentare în acest moment”.

2. Nu te lăsa prins în jocurile lor

Persoanele toxice au o tendință pronunțată de a crea conflicte sau drame pentru a atrage atenția și pentru a obține controlul asupra situației. Aceste comportamente se bazează pe provocarea unei reacții emoționale puternice din partea ta, motiv pentru care este esențial să rămâi calm și să nu le oferi ,,combustibil” pentru comportamentul lor.

În loc să răspunzi la provocări sau să te angajezi în dispute inutile, încearcă să menții o atitudine neutră și să eviți escaladarea situației. De exemplu, poți să te retragi politicos: ,,Am nevoie de o pauză pentru a reflecta. Putem continua mai târziu”.

Amintește-ți că nu ești responsabil pentru comportamentul altei persoane sau pentru cum alege aceasta să reacționeze. Păstrează-ți energia pentru lucrurile care contează și concentrează-te pe menținerea echilibrului tău emoțional.

3. Fii atent la propria stare emoțională

Un semnal important despre sănătatea unei relații este modul în care te simți în prezența celeilalte persoane. Monitorizează-ți cu atenție reacțiile emoționale și sentimentele pe care le experimentezi în interacțiunile cu aceasta. Dacă observi că te simți constant tensionat, anxios, frustrat sau chiar copleșit, este un semnal clar că această relație ar putea fi toxică sau nesănătoasă pentru tine.

O relație sănătoasă ar trebui să îți aducă în mod predominant sentimente de siguranță, confort și susținere, chiar și în momentele dificile.

De asemenea, fii atent la semne subtile, precum oboseala emoțională după fiecare întâlnire sau conversație, tendința de a te feri de anumite subiecte în discuțiile cu o anumită persoană pentru a evita conflictele sau sentimentul că trebuie să fii mereu în gardă.

4. Investește în relații pozitive

foto: istockphoto

Relațiile sănătoase și de calitate sunt importante pentru bunăstarea ta emoțională, mintală și chiar pentru cea fizică. Înconjoară-te de oameni care te susțin, te inspiră și care te ajută să devii cea mai bună versiune a ta.

O relație pozitivă este caracterizată de respect reciproc, încredere, comunicare deschisă și un sentiment autentic de apartenență. Petrece mai mult timp alături de persoane care te apreciază pentru cine ești, care îți recunosc valoarea și care îți oferă sprijin necondiționat în momentele de încercare. Acești oameni nu îți vor oferi doar confort emoțional, ci, în plus, te vor și inspira să te dezvolți, să explorezi noi perspective și să atingi noi obiective.

Amintește-ți că relațiile de calitate nu apar peste noapte; ele necesită timp, răbdare și implicare. Cu toate acestea, investiția în ele este una dintre cele mai valoroase decizii pe care le poți lua pentru fericirea ta pe termen lung. Investește activ în aceste relații. Oferă atenție, timp și susținere celor care te valorizează. Gesturile mici, cum ar fi o conversație sinceră, o vorbă bună sau un act de bunătate, pot consolida conexiunile pozitive. De asemenea, cultivă-ți abilitatea de a asculta și de a empatiza – relațiile profunde se bazează pe înțelegerea și sprijinul reciproc.

Relațiile pozitive sunt cel mai bun antidot împotriva toxicității, deoarece îți oferă un spațiu sigur unde te poți simți apreciat, respectat și acceptat așa cum ești. Aceste conexiuni te ajută să contrabalansezi influențele negative, să-ți păstrezi echilibrul emoțional și să-ți îmbunătățești starea generală de bine.

5. Ia distanță, dacă este necesar

Dacă observi semnele unei relații toxice în mod constant, ia în considerare să vorbești cu persoana respectivă sau să stabilești limite mai clare. În cazul în care nicio metodă nu pare să funcționeze, ieșirea dintr-o astfel de relație poate fi esențială pentru bunăstarea ta emoțională și mintală.

Câteodată, cea mai bună soluție este să reduci sau chiar să întrerupi complet contactul cu persoanele toxice, mai ales dacă acestea refuză să-și schimbe comportamentul.

Persoanele toxice pot avea, așadar, un impact semnificativ asupra stării noastre emoționale și mentale. Identificarea comportamentelor toxice și luarea unor măsuri pentru a ne proteja sunt pași importanți pentru a avea o viață echilibrată și armonioasă.

Învață să recunoști persoanele toxice și să gestionezi relațiile cu acestea. Acest fapt nu îți va proteja doar sănătatea emoțională, ci te va ajuta să-ți construiești o viață mai echilibrată, înconjurată de relații pozitive și autentice.

Nu uita: să ai grijă de tine nu este un act de egoism, ci o necesitate pentru bunăstarea ta.

Bydr. Cristina Munteanu

Superman Challenge – de la distracție la tragedie sau Jocuri care pot distruge vieți

foto: istockphoto

După o serie de provocări periculoase devenite virale pe TikTok, precum Skull Breaker Challenge, Blackout challenge sau Penny Challenge, care au provocat răniri grave și chiar decese, o nouă ,,campanie” a apărut recent: Superman Challenge.

Aceasta încurajează copiii să sară pe brațele unor prieteni/colegi și să imite zborul unui supererou, dar în realitate, aceste încercări au dus la fracturi, răni grave și chiar spitalizări.

Acest fenomen care ia amploare și în mai multe orașe din România, fiind practicat chiar la școală, în pauze, ridică întrebări importante despre vulnerabilitatea copiilor la astfel de provocări și măsurile necesare pentru prevenirea lor.

De ce participă copiii la astfel de provocări?

În primul rând se ridică întrebarea: de ce participă copiii la astfel de provocări?

Din punct de vedere psihologic, participarea copiilor la astfel de provocări poate fi explicată prin mai mulți factori:

Influența socială și dorința de apartenență

Copiii, în special cei aflați la vârsta preadolescenței și adolescenței, sunt extrem de influențabili. Ei caută validare și acceptare socială, iar reacțiile pozitive (like-uri, comentarii) obținute online le oferă sentimentul de apartenență la un grup.

Lipsa unei gândiri critice dezvoltate

Creierul copiilor este în plin proces de dezvoltare, iar zonele responsabile pentru evaluarea riscurilor și consecințelor sau luarea deciziilor (cortexul prefrontal) sunt mai puțin active la această vârstă comparativ cu cele ale adulților. Aceasta explică de ce copiii tind să subestimeze pericolele și să urmeze instinctiv comportamentele grupului.

Curiozitatea și dorința de a experimenta

Copiii sunt în mod natural curioși și atrași de activitățile noi, chiar și de cele cu risc ridicat, mai ales dacă acestea sunt prezentate ca fiind distractive sau eroice – cum se întâmplă în cazul acestor provocări virale.

Care sunt copiii mai vulnerabili la astfel de provocări?

Există anumiți factori care cresc vulnerabilitatea copiilor la provocările periculoase, acesta fiind motivul pentru care nu toți copiii care au aflat de aceste provocări le-au și pus în practică.

Copiii cu o stimă de sine scăzută

Copiii care au o stimă scăzută sunt mai predispuși să caute validare externă și să își asume riscuri pentru a fi astfel acceptați de colegi sau de anumite grupuri.

Lipsa supravegherii parentale

Totodată, copiii care petrec mult timp nesupravegheați pe platformele de social media sunt expuși la conținut periculos fără să primească ghidare sau explicații.

Copiii care se confruntă cu probleme emoționale

Depresia, anxietatea sau dificultățile de integrare socială pot crește riscul implicării în astfel de activități pentru a scăpa de stres sau pentru a atrage atenția.

Ce putem face pentru a preveni astfel de incidente?

Prevenția este foarte importantă. Ea începe acasă, dar se poate continua și în școală, prin educație și comunicare deschisă.

Părinții trebuie să fie prezenți emoțional, să discute regulat cu copiii despre preocupările lor, despre ce urmăresc aceștia online și să îi încurajeze să pună întrebări sau să își exprime temerile.

Adulții trebuie să le explice copiilor că multe videoclipuri sunt manipulate și că riscurile reale nu sunt întotdeauna evidente în astfel de situații, punându-se accent doar pe partea comică a situației, nu și pe consecințe.

Este necesară o supraveghere a activității online a copiilor nu cu scopul de a-i controla excesiv, ci de a-i ghida. În acest context, aplicațiile de control parental pot ajuta la limitarea expunerii la conținut periculos.

Este important să punem accent pe dezvoltarea gândirii critice, ajutând copiii să învețe cum să evalueze informațiile și provocările online cu discernământ. Putem face acest lucru punându-le întrebări precum: ,,Ce se poate întâmpla dacă fac asta?”, ,,De ce aș face asta?” sau ,,De ce crezi că acel copil a făcut asta?”. Astfel de întrebări pot stimula o discuție pe marginea acestui subiect și o reflecție sănătoasă.

În școli, profesorii sau psihologii pot organiza discuții sau ateliere despre pericolele ascunse ale provocărilor virale.

De asemenea, adulții, atât părinții sau bunicii, cât și profesorii, ar trebui să fie modele de comportament pentru copii, arătându-le cum să folosească rețelele sociale într-un mod pozitiv și constructiv.

Superman Challenge este astfel doar un exemplu dintr-o serie lungă de provocări periculoase care au apărut sau vor mai apărea în mediul online. Vulnerabilitatea copiilor la astfel de fenomene provine din dorința lor de acceptare socială, curiozitate și din lipsa unei înțelegeri clare a riscurilor. Punând accent pe comunicare, supraveghere și educație, ne putem proteja copiii, ajutându-i să navigheze în siguranță prin lumea digitală.

dr. Cristina Munteanu

medic specialist pediatru și psihoterapeut