Ce este constipația?
Este o tulburare a tranzitului intestinal care dă bătăi de cap multor părinți în primii ani de viață ai copiilor și reprezintă deseori un motiv de prezentare la medic.
Cum se manifestă constipația?
- scaune tari și dificil de evacuat
- mai puțin de 2 scaune pe săptămână
- dureri de burtă
- impactare fecală
- scaune cu diametru mare, care blochează vasul de toaletă
- eliminarea scaunelor în locuri nepotrivite (incontinență fecală/encoprezis).
Puteți citi mai multe despre encoprezis aici:
Cauze ale constipației:
- alimentație săracă în fibre
- trecerea de la un tip de alimentație la altul (de la lapte matern la lapte praf, diversificarea, introducerea laptelui de vacă)
- hidratare necorespunzătoare (consum insuficient de lichide mai ales pe perioada verii, febră)
- anumite medicamente (calciu, fier, vitamina D, anticonvulsivante, antiacide)
- stres, tulburări emoționale
- încercarea de a forma reflexul de defecare (trecerea de la scutec la oliță)
- anumite afecțiuni (diabet, hipotiroidism, malformații ano-rectale).
Constipația poate fi:
– ocazională sau cronică
– funcțională sau organică.
Constipația organică apare ca urmare a unor afecțiuni de organ:
- hipotiroidism
- boala Hirschprung (megacolon congenital)
- malformații la nivel anal sau rectal (stenoze, stricturi)
- afecțiuni la nivel anal sau rectal (abcese, fisuri)
- traumatisme ale coloanei
- leziuni medulare, spina bifida
- anomalii la nivelul mușchilor abdominali
- alergie la proteinele laptelui de vacă
- neurofibromatoză ș.a.
Constipația funcțională nu are legătură cu afectarea vreunui organ, ea poate fi legată de:
- administrare insuficientă de lichide
- schimbarea mediului copilului sau a persoanei care se ocupă de acesta
- anumite tulburări emoționale
- sedentarism
- dietă restrictivă în cazul unor boli (enterocolite)
- deprinderea utilizării oliței/toaletei
- reținerea materiilor fecale la grădiniță/școală/alt mediu decât cel de acasă.
Constipația ocazională presupune eliminarea unui scaun tare întâmplător, în timp ce constipația cronică presupune persistența scaunelor tari (mai puțin de 2 pe săptămână) și a celorlalte semne enumerate mai sus pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni.
În constipația cu afectare organică, deși se intervine pentru corecția dietei și a factorilor emoționali, scaunele tari și dificil de eliminat persistă.
În încercarea de a ușura clasificarea scaunelor și a tipurilor de constipație există câteva criterii și scale specifice pe care le utilizează medicii pediatri și pediatrii gastroenterologi, și anume: criteriile ROMA IV și Scala formei scaunului Bristol.
Complicații
Evacuarea dificilă și prelungită a scaunelor tari duce în timp la apariția unor complicații:
- hemoroizi
- fisuri anale
- hemoragii
- prolaps rectal
- hernie abdominală
- incontinența fecală.
Nu tratăm efectul! Trebuie descoperită cauza!
Stimularea în exces prin supozitoare, microclisme, administrare de laxative va contribui în final la apariția sindromului colonului leneș. Organismul nu va mai funcționa optim de unul singur, ci va aștepta să fie ,,ajutat”, reflexul de defecație poate dispărea. Deci, încercând să rezolvăm problema, nu vom face altceva decât să o agravăm. Din acest motiv, se recomandă prezentarea la medic pentru depistarea cauzei constipației și tratarea ei corespunzătoare.
Pe de altă parte, atunci când avem un copil care reține materiile fecale, mucoasa colonului absoarbe apa din materiile fecale, acestea devenind și mai tari și mai greu și dureros de evacuat. Se creează astfel un cerc vicios, copilul refuzând să evacueze materiile fecale din cauza durerii, iar reținându-le vor fi și mai greu de evacuat. Acumularea materiilor fecale în rect va determina în plus scăderea motilității intestinale.
Nu stimulăm defecarea cu ajutorul termometrului!
O practică destul de mult folosită în cazul bebelușilor, din categoria sfaturilor ,,băbești”, este stimularea defecației cu ajutorul termometrului. Mamele se sperie dacă sugarul nu face scaun 1 sau 2 zile și apelează deseori la această metodă. Sau au impresia că prin urgentarea scaunului se diminuează colicile copilului.
Din nefericire, această sugestie de ,,tratament” este prezentată și pe unele site-uri cu tentă medicală…cu precizarea a nu se folosi des…
De ce să nu folosim această metodă?
Din cel puțin 3 motive:
1. Stimularea defecației prin această metodă va duce în timp la pierderea sau diminuarea reflexului de defecație. Deci nu vom rezolva constipația, dimpotrivă.
2. Există riscul spargerii termometrului în anusul copilului, cu posibilitatea lezării grave a mucoasei ano-rectale.
3. Copilul poate prezenta ca și cauză a constipației (încă nediagnosticată) o malformație, fistulă sau abces la nivel ano-rectal și putem crea prin introducerea termometrului leziuni ce vor determina complicații.
În primul rând trebuie să vedem dacă este vorba de constipație: la ce interval sunt eliminate scaunele și care este consistența scaunelor evacuate. Dacă sunt tari, atunci va trebui sa investigăm diferit în funcție de modul de alimentare al sugarului: lapte matern, lapte praf, mixt, diversificare.
Ne interesează așadar, de cât timp a apărut constipația, care este consistența scaunelor (mai sus avem scala Bristol care ne arată tipurile de scaune), la cât timp face scaun (scaunul poate fi tare, dar zilnic). Apoi, trebuie urmărit dacă scaunul este cu sânge sau nu. Investigăm dacă ne aflăm în perioada de renunțare la scutec, dacă micul pacient tocmai a început grădinița sau școala. Ne interesează de fapt, orice schimbare s-a produs în alimentația copilului sau în modul lui de viață în perioada în care s-a instalat constipația.
Soluții:
– corectarea greșelilor alimentare
– tratament medicamentos (indicat de medicul pediatru/gastroenterolog pediatru)
– reeducarea reflexului de defecație.
Copilul alăptat exclusiv
În cazul copiilor alăptați exclusiv putem avea scaun la fiecare masă sau o dată pe săptămână, fără a fi considerat patologic dacă scaunele au aspect normal și copilul pune în greutate. Mama trebuie să se asigure că mănâncă variat, nu alimente care constipă și, de asemenea, să consume lichide suficiente. Trebuie investigat dacă mama a început să ia recent suplimente pe bază de calciu, fier sau orice alt tip de supliment alimentar.
Masajul pe burtică în sensul acelor de ceas (al evacuării intestinului) va stimula peristaltismul intestinal al bebelușului. De asemenea, se recomandă efectuarea exercițiilor fizice tip ,,bicicletă”.
O baie caldă poate fi și ea benefică.
Copilul alimentat cu formulă de lapte praf
Trebuie verificat dacă laptele praf se prepară corespunzător și se respectă măsura de lapte praf la cantitatea de apă. Se va utiliza cupa pentru măsurarea laptelui praf aflată în cutia de lapte, nu cupa unei alte mărci. Laptele praf pus în cupa respectivă se nivelează doar, nu se presează pentru a intra mai multă pudră în cupă.
De asemenea, trebuie verificat conținutul în minerale al apei cu care se prepară laptele praf. Dacă este o apă bogată în săruri de calciu, aceasta ar putea constitui o cauză favorizantă.
Suplimentarea între mese cu puțină apă (la recomandarea pediatrului) ar putea fi de ajutor.
Schimbarea formulei de lapte praf se va iniția doar după consultarea cu medicul pediatru.
Masajul pe burtică în sensul acelor de ceas (al evacuării intestinului), exercițiile fizice tip ,,bicicletă” și băița caldă sunt eficiente și în cazul sugarilor alimentați cu lapte praf și va stimula peristaltismul intestinal.
Copilul la care s-a inițiat diversificarea
Trebuie urmărite alimentele care s-au introdus și verificat dacă aportul de lichide este suficient.
Se poate completa alimentația cu supă de zarzavat, supe cremă, aport de apă, ceai sau suc natural de fructe (cantitate limitată, la recomandarea pediatrului).
Masajul, băița și evitarea sedentarismului pot contribui la obținerea unui tranzit normal.
Copilul la care se încearcă învățarea reflexului de defecație
Trebuie să ținem cont de faptul că reflexul gastro-colic reprezintă răspunsul colonic la ingestia de alimente și se declanșează după mese. Din acest motiv, se recomandă ca mesele să fie servite pe cât posibil la ore fixe, iar copilul va fi pus pe oliță sau pe toaletă (cu reductor) după mesele principale, câte 10 minute. Nu vom forța copilul.
În cazul copiilor mai mari, care refuză să mănânce fructe și legume
- încercați să le oferiți sub forme atractive
- încercați să le ascundeți în supe cremă sau piureuri
- nu oferiți mâncare între mese
Există copii care toată ziua ciugulesc: iau câte o gură de biscuit, un pufulete, o pătrățică de ciocolată, o bomboană, o gură de banană, oferite bineînțeles tot de părinți sau bunici și apoi aceștia se miră când copilul nu mănâncă la mesele principale.
- nu oferiți sucuri sau lapte între mese
Un copil mai leneș va prefera alimentele lichide și va refuza mesele solide.
De asemenea, este important și exemplul părinților. Dacă aceștia nu consumă fructe și legume, nu putem avea pretenția de la copii să o facă.
Alimente recomandate în constipație:
- fructe proaspete sub formă de piure sau bucățele (în funcție de vârstă): pere, mere, prune, kiwi, portocale, struguri, piersici, caise, avocado, smochine, mango, papaya (copiii mai mari pot primi și fructe uscate)
- fructe sub formă de compot: mere, pere, prune, piersici, caise
- fructe sub formă de dulceață: prune, piersici, caise (1-2 lingurițe)
- legume: cartof dulce, broccoli, castravete, spanac, roșii
- iaurt și kefir preferabil preparate în casă (surse de probiotice).
Alimente pe care le vom utiliza mai rar în cazul unui copil cu constipație:
- morcov fiert
- orez (vom alege orezul integral)
- banane (vom alege banane mai verzi deoarece acestea au un conținut mai ridicat în fibre)
- pudră de roșcove
- lapte de vacă (la copilul peste 2 ani, o cantitate de maximum 500 ml/zi)
- ceaiul de mentă
Menta poate fi consumată ocazional de copilul cu constipație dacă acestuia îi face plăcere: favorizează digestia și evacuarea gazelor intestinale, având acțiune calmantă în durerile abdominale. O vom evita însă în constipațiile cronice.
Remedii din plante pe care le putem utiliza în cazul constipației:
- uleiuri vegetale cu rol de lubrifiere a materiilor fecale (ulei de in, ulei de măsline, ulei de ricin)
- senna (ceai, sirop – la copiii mai mari de un an)
- semințe de in măcinate fin sau ulei de in adăugate în iaurt, piure
- sirop de curmale
- miere de albine (la copii mai mari de un an)
- crușin (adolescenți și adulți)
- tinctură din fructe de soc (adolescenți și adulți)
- gel de aloe vera (1-2 lingurițe cu puțină apă în cazul copiilor peste 3 ani)
- fenicul (ceai)
- ghimbir (ceai)
- mușețel (ceai)
- frasin frunze (ceai)
- lemn dulce (ceai – copii peste 6 luni, tinctură – copii peste 3 ani)
- fructe de pădure (ceai)
- masaj pe burtică cu uleiuri esențiale (ghimbir, mentă, coriandru, cimbru)
Uleiurile vor fi diluate corespunzător în funcție de vârsta copilului într-un ulei vegetal (măsline, cocos, avocado).
Atenție!
Nu dăm laxative la un copil care nu a avut scaun de mai multe zile fără a avea indicația medicului. Dacă avem mase fecale care se întăresc în intestin (fecaloame) există risc de ocluzie și perforație intestinală!
Acest articol are caracter informativ, nu încurajează automedicația și nu înlocuiește consultul medical. Diagnosticul de constipație trebuie pus de medic și conduita terapeutică stabilită de acesta, în funcție de cauză și de vârsta pacientului.
dr. Cristina Munteanu
Bibliografie selectivă:
- Wegh CAM, Baaleman DF, Tabbers MM, Smidt H, Benninga MA. Nonpharmacologic Treatment for Children with Functional Constipation: A Systematic Review and Meta-analysis. J Pediatr. 2022 Jan;240:136-149.e5. doi: 10.1016/j.jpeds.2021.09.010. Epub 2021 Sep 16. PMID: 34536492.
