Acest articol îl puteți citi și aici:
http://Utilizarea fitoterapiei în afecțiunile respiratorii pediatrice
Introducere
Fitoterapia reprezintă o modalitate de tratament alternativ în cazul a numeroase afecțiuni în populația adultă. Ea constituie o metodă de tratament blândă și bine tolerată, care ar putea fi de folos și în cazul afecțiunilor pediatrice, în situația unor efecte adverse, rezistențe medicamentoase sau contraindicații în ce privește administrarea anumitor medicamente la vârste mici.
Numeroși părinți recurg la tratamente alternative din proprie inițiativă, de cele mai multe ori consultând internetul și apelând la sfatul unor persoane fără pregătire medicală. Pe de altă parte, există studii insuficiente privind tratamentele alternative la această categorie de vârstă, motiv care stă la baza reticenței medicilor în a prescrie pacienților pediatrici o medicație bazată pe plante. Cu toate acestea, utilizarea tratamentelor bazate pe plante este un proces care ia amploare. Acest fapt constituie o realitate nu doar în România, ci și în alte țări.
Datorită progreselor științifice, manifestate și în domeniul chimiei și farmacologiei, astăzi putem beneficia de produse standardizate din plante și de un control mai eficient al fitocompușilor și al efectelor lor. Acest fapt, corelat cu efectuarea unor studii clinice în populația pediatrică, poate contribui la utilizarea pe scară largă a fitoterapiei în pediatrie într-un mod responsabil, sub supraveghere medicală și cu monitorizarea atât a efectelor terapeutice, cât și a posibilelor efecte adverse.
Obiective
Obiectivul acestui studiu l-a constituit identificarea și analizarea studiilor existente privind utilizarea fitoterapiei în pediatrie în afecțiunile căilor respiratorii.
Material și metodă
Am căutat articole și studii științifice privitoare la utilizarea fitoterapiei în pediatrie în afecțiunile căilor respiratorii în bazele de date electronice Pub Med, Google Academic și Science Direct, în perioada 01.01.2008-30.03.2021. Am inclus în cercetarea noastră studii privind fitoterapia și aromaterapia în pediatrie. Nu am inclus în căutarea efectuată materiale care fac referire la tratamente homeopate sau vitamine.
Rezultate și discuții
Utilizarea fitoterapiei constituie o preocupare în țări cu un sistem medical bine dezvoltat și a fost documentată în diferite afecțiuni în cazul populației pediatrice, singură sau în asociere cu alte medicamente (1, 2, 3, 4, 5, 6).
În cercetarea efectuată am descoperit studii privind utilizarea produselor din plante în afecțiuni pediatrice respiratorii, digestive, endocrine, metabolice, urinare, dermatologice, oncologice etc. dar ne-am oprit atenția asupra celor respiratorii, urmând ca celelalte categorii să fie abordate separat, constituind tema unor materiale științifice următoare.
Dintre afecțiunile respiratorii, astmul a reprezentat un subiect de cercetare pentru mai multe studii științifice (7, 8). Acestea au relevat faptul că un procent de până la 89% dintre părinți folosesc medicina complementară și alternativă pentru a trata astmul copilului lor. O explicație a acestui fapt o constituie natura cronică a afecțiunii și efectele adverse ale medicației clasice utilizate pe termen lung. Dintre plantele și substanțele care au îmbunătățit funcția respiratorie menționăm îndeosebi Petasites hybridus (captalan) și picnogenolul, în urma utilizării cărora s-a constatat o îmbunătățire semnificativă a funcției pulmonare și a scorurilor astmului, scăderea inflamației căilor respiratorii, precum și reducerea dozelor de medicamente administrate. Alte plante și substanțe menționate privind efectul lor în astm, îndeosebi la adulți, sunt Boswellia serrata (tămâia), Tylophora indica, Lobelia inflata, ghimbirul, eucaliptolul.
O metaanaliză (9) care a studiat utilizarea plasturilor pe bază de plante Acupoint (AHP) în cadrul terapiei medicinei tradiționale chineze în astmul la copii a identificat unsprezece studii care au implicat 882 de copii cu astm. Semințele de muștar alb, rhizoma Corydalis și radix Kansui au fost cele mai frecvent utilizate plante medicinale. Tratamentul adjuvant cu AHP a redus semnificativ frecvența crizelor de astm acut și a îmbunătățit debitul expirator de vârf. Revizuirea respectivă a concluzionat faptul că adăugarea tratamentului bazat pe plasturii din plante la medicația clasică ar putea reduce frecvența crizelor de astm, comparativ cu medicația clasică singură.
Turmericul (Curcuma longa L.) a fost evaluat într-un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo (10), care a demonstrat ameliorarea astmului la copii și adolescenți. Pacienții au fost repartizați aleatoriu să primească 30 mg/kg/zi de C. longa timp de 6 luni sau placebo. Pacienții cărora li s-a administrat turmeric au prezentat treziri nocturne mai puțin frecvente, utilizarea mai rară a agoniștilor β-adrenergici cu acțiune scurtă și un control mai bun al bolii după 3 și 6 luni, în comparație cu cei care au primit placebo.
Tot în ceea ce privește astmul bronșic la copii, extractul din rădăcină de Pelargonium sidoides (geraniu) a fost evaluat (11) în privința eficienței în reducerea crizelor de astm. Studiul a înrolat 61 de copii astmatici cu infecție virală a tractului respirator superior și a concluzionat faptul că grupul de copii care a beneficiat de tratamentul cu Pelargonium sidoides a avut o frecvență mai mică a atacurilor de astm în timpul infecțiilor virale ale tractului respirator.
Geraniul (Pelargonium sidoides) a constituit subiectul unei revizii de literatură (12) care a analizat șapte studii cu 1067 copii având vârsta sub 6 ani privind eficiența în infecțiile acute ale tractului respirator. Copiii au prezentat în majoritatea cazurilor recuperare completă sau îmbunătățiri majore ale simptomelor în timpul perioadei de tratament. Preparatul pe bază de geraniu a avut eficiență în astmul bronșic, faringo-amigdalita acută și în rinosinuzita acută.
Pelargonium sidoides a constituit, de asemenea, subiectul unor studii (13) privind evaluarea eficacității acestei plante în bronșitele acute la copii. Studiul a inclus 220 de copii, împărțiți pe grupe de vârstă (1-6 ani, 6-12 ani, 12-18 ani), cărora li s-a administrat geraniu sau placebo timp de 7 zile. S-a constatat o îmbunătățire în ce privește tusea și ralurile auscultatorice la pacienții ce au primit geraniu, indicând faptul că această plantă poate constitui o opțiune bine tolerată și eficientă de tratament în bronșita acută.
Un studiu clinic multicentric, randomizat, deschis (14) a fost efectuat privind siguranța și efectele dependente de doză ale echinaceei în tratamentul episoadelor de infecții respiratorii acute la copii. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 79 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 12 ani, cărora li s-au administrat începând de la primele semne și simptome de infecție respiratorie comprimate cu extract de Echinaceea. Rezultatele au fost dependente de doză, ducând la scurtarea timpului de boală și la recurențe mai puține în perioada următoare în cazul copiilor care au beneficiat de doza mai mare.
În ceea ce privește alte afecțiuni respiratorii, precum bronșiolita, chestionare aplicate aparținătorilor copiilor cu această afecțiune au relevat că aceștia au apelat la medicamente tradiționale chineze și au fost mulțumiți de efectele acestora (15).
În pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae s-a constatat (16) faptul că asocierea unor remedii aparținând medicinei chineze cu antibioterapia (azitromicină) a prezentat avantaje clinice mai evidente și eficacitate semnificativă, comparativ cu tratamentul antibiotic singur. Un alt studiu (17) a comparat efectele ameliorative ale formulei tradiționale chineze Qingfei Tongluo și ale azitromicinei asupra pneumoniei cu Mycoplasma. Concluzia studiului a fost aceea că tratamentul medicinal clasic chinez a inhibat progresia pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae, a redus permeabilitatea vasculară și a îmbunătățit microcirculația pulmonară mai eficient decât tratamentul convențional cu azitromicină.
În tratamentul tusei în medicina tradițională iraniană a fost demonstrat a avea efect planta numită Zataria multiflora. Astfel, următorul studiu (18) a realizat o revizie de literatură privind utilizarea acestei plante în tratamentul tusei, singură sau în combinație cu Althaea officinalis (nalbă) sau uleiul esențial de Foeniculum vulgare (fenicul). Toate studiile clinice analizate au confirmat eficacitatea Z. multiflora în ameliorarea tusei acute la copii, adolescenți și adulți, fără a se semnala efecte adverse.
În cadrul tratamentelor cu plante medicinale, un loc important îl ocupă aromaterapia. Uleiurile esențiale sunt folosite în special prin difuzare în mediul ambiant prin intermediul lămpilor de aromaterapie sau sunt aplicate topic, prin masaj, diluate într-un ulei vegetal. Există studii (19) privind eficiența acestora în diverse afecțiuni respiratorii, în special la adulți, bibliografia pediatrică fiind mai săracă. Menționăm aici un caz (20) al unui copil de 3 ani aflat sub oxigenoterapie pentru o pneumonie cu virus sincițial respirator care a beneficiat de aromaterapie. Pacienta, suferind și de miopatie centrală, boală pulmonară restrictivă, scolioză și atelectazie a lobului pulmonar superior stâng, se afla sub oxigenoterapie de 18 zile, timp în care a primit și medicație alopată. În ziua 18 de boală s-a sistat medicația și, la cererea părinților, s-a difuzat în camera pacientei o combinație de lavandă, cimbru, brad și mentă, pacienta inhalând astfel pasiv aceste substanțe. S-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a stării pacientei, constând în reducerea necesarului de oxigen după administrarea prin difuzare a uleiurilor esențiale. Saturația în oxigen a crescut de la 94% la 97%, cu reducerea episoadelor de desaturare.
Potențialul antimicrobian al uleiurilor esențiale a început să fie tot mai studiat și în ce privește pacienții cu fibroză chistică, bine fiind cunoscut faptul că aceștia suferă din primii ani de viață de infecții respiratorii recurente și cronice, în care sunt implicate tulpini bacteriene tot mai rezistente la antibiotice, precum Staphylococcus aureus sau Pseudomonas aeruginosa. Testarea pe care o consemnăm aici (21) a fost realizată pe probe respiratorii obținute de la 30 de pacienți cu fibroză chistică având o medie de vârstă de 20,5 ani. Se remarcă în acest studiu trei uleiuri esențiale cu activitate bactericidă pe tulpinile bacteriene menționate: uleiul de scorțișoară, mesteacăn dulce și ienupăr.
Întrucât una dintre reținerile de a administra tratamente fitoterapice copiilor este legată de formele farmaceutice tip tincturi sau extracte, care conțin alcool, considerăm util a menționa un studiu (22) care a evaluat concentrațiile de alcool din sânge după administrarea orală a unei combinații fixe de extract de fluid din rădăcină de cimbru și primulă la copiii cu bronșită acută. Studiul respectiv a demonstrat în cazul menționat un raport risc/beneficiu favorabil al medicamentului.
Concluzii
Frecvența utilizării plantelor medicinale în general, și în pediatrie în special, ne indică fitoterapia ca fiind o resursă terapeutică importantă, demnă de luat în considerare în prevenirea anumitor afecțiuni și în ameliorarea simptomelor, singură sau în asociere cu alte tratamente medicamentoase. Se poate remarca din scurta incursiune științifică întreprinsă că există plante a căror acțiune este benefică în afecțiunile respiratorii întâlnite la copii. Dintre acestea se remarcă Petasites hybridus (captalan), Boswellia serrata (tămâia), Pelargonium sidoides (geraniu), Curcuma longa (turmeric), echinaceea ș.a. Aceste plante, prin compușii lor activi, pot îmbunătăți semnificativ funcția respiratorie a pacienților pediatrici și majoritatea pot constitui o alternativă viabilă la tratamentele clasice, atât în afecțiunile acute, cât și în cele cronice. În fața acestei perspective, consider că este benefic ca medicii să își însușească cunoștințe privind terapiile alternative în vederea permiterii accesului pacienților la o medicație bazată pe plante atunci când afecțiunile pot fi tratate și astfel. În această ordine de idei, se poate asigura accesul la o medicație sigură, în care pot fi evitate eventualele interacțiuni între substanțele medicamentoase și efectele adverse nedorite. De asemenea, ar încuraja folosirea produselor standardizate, recomandate de specialiști, și ar elimina pericolul recomandării acestor produse de către persoane neinstruite și al plantelor culese în condiții nesigure și contaminate cu diverși poluanți.
dr. Cristina Munteanu
About the author