Yearly Archive December 20, 2021

Bydr. Cristina Munteanu

Afecțiuni ale pielii. Psoriazisul

Știați că pielea este cel mai mare organ al corpului nostru?

Fotografie de Ruba Abdulaziz pe Pexels.com

Dar ea nu este numai atât, ea este învelișul protector al organismului și, mai mult, imaginea noastră de prezentare.

Cu toții, de la adolescenți până la oamenii maturi ne dorim o piele frumoasă, curată.

Dacă tinerii se luptă cel mai adesea cu probleme precum acneea, adulții au și alte probleme dermatologice.

În acest material ne vom opri asupra psoriazisului, insistând pe metodele naturale care ne pot ajuta să îmbunătățim aspectul pielii în această afecțiune.  

Psoriazisul

Psoriazisul este o boală dermatologică autoimună, care presupune multiplicarea rapidă a celulelor de la nivelul pielii și apariția aspectului tipic de piele îngroșată; când aceste celule mor, pielea dobândește un aspect roșiatic. Există mai multe tipuri de psoriazis, care afectează predominant anumite zone ale corpului. Nu este contagios.

Factorii care favorizează și întrețin leziunile sunt legați de stres, dieta bogată în grăsimi și produse procesate, care întrețin inflamația.

Pe lângă terapia clasică putem apela și la remediile naturiste, ca adjuvant în formele în care medicația nu reușește să țină boala sub control.

Cei mai importanți factori care ne pot ajuta să gestionăm corespunzător psoriazisul sunt odihna și renunțarea la stres. De multe ori este necesar să ne reeducăm modul de a gândi, de a învăța să prioritizăm lucrurile cu adevărat importante, să apelăm la diverse tehnici de relaxare.

Alimentația trebuie să evite alimentele grase și procesate. Este indicat să consumăm multe salate și cât mai multe fructe și legume proaspete. De asemenea, este important să bem suficientă apă.

Este benefic să expunem corpul la soare, dar trebuie să îl ferim de arsuri!

Cosmeticele pline de compuși sintetici ar trebui înlocuite cu produse de întreținere (săpunuri, loțiuni, creme etc.) cât mai naturale, pe care le putem prepara chiar noi în casă. O sugestie puteți găsi și aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/05/28/un-altfel-de-sapun/

Tratamente naturale pentru psoriazis

Fotografie de Ellie Burgin pe Pexels.com

Putem aplica pe piele uleiuri vegetale precum cele de jojoba, in, cânepă, avocado, argan, sâmburi de struguri, morcov, gălbenele, germeni de grâu. Acestea pot fi îmbogățite cu uleiuri esențiale de tămâie, copaiba, geraniu sau arbore de ceai. Gelul de aloe vera aplicat pe zonele cu probleme poate fi de ajutor.

Uleiul de luminița nopții este un alt remediu bogat în acizi grași nesaturați (linoleic și gama-linoleic) pe care îl putem folosi în psoriazis aplicat pe piele sau intern sub formă de capsule.

Extractele de cedru, nuc sau platan constituie și ele o resursă de tratament fitoterapic în psoriazis.

Ceaiurile de coriandru, trei frați pătați, coacăz negru, albăstrele consumate intern contribuie la detoxifierea organismului și la reducerea inflamației. Cele de trei frați pătați și albăstrele pot fi utilizate și extern pe zonele problematice.

Sfaturile prezentate în acest material nu înlocuiesc prezența la medicul specialist!

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

7 Motive pentru care se tot îmbolnăvesc copiii

Fotografie de Myriams Fotos pe Pexels.com

Nici nu a trecut bine de ultima răceală, că iar tușește!

Nici nu ne-am revenit bine, că iar este cu mucișori!

Abia am terminat antibioticul și iar a făcut febră!

Dacă aceste rânduri vă par familiare, atunci ele vă sunt adresate.

Situația aceasta este frecventă în special în cazul copiilor mici și de obicei în primele luni de frecventare a colectivității (creșă, grădiniță).

Un număr de aproximativ 5 răceli pe sezon rece sau pe an este considerat normal. Dar sunt copii care răcesc și de 8-10 ori. Dacă luăm în calcul multitudinea de agenți microbieni (câteva sute) atunci acest lucru parcă nu mai este așa înfiorător.

Răcelile repetate nu înseamnă neapărat o imunitate slabă. Luăm în calcul acest lucru dacă aceste răceli sunt de fiecare dată infecții severe, precum otite, pneumonii sau meningite, care necesită tratament antibiotic (documentat prin analize și antibiogramă) și internare în spital.

Copiii se tot îmbolnăvesc și pentru că se întâlnesc cu un microb nou. Așa își formează imunitatea. Schimbările bruște de temperatură, umiditatea, locurile aglomerate și neaerisite favorizează infecțiile respiratorii.

În sezonul rece infecțiile respiratorii sunt mai frecvente din mai multe motive:

– petrecem mai mult timp în spații închise și neaerisite corespunzător

– consumăm mai puține fructe și legume proaspete (ca să nu mai spunem că sunt copii care nu consumă aproape deloc aceste alimente în nici o perioadă a anului).

Revin la un aspect pe care doresc să îl subliniez de fiecare dată:

Nu dăm antibiotic la orice răceală!

Îi curge nasul – antibiotic. Tușește – antibiotic. Face temperatură 37,5 °C (subfebrilitate, nu febră!) – antibiotic…

Un alt aspect de care este bine să ținem seama este faptul că stresul slăbește sistemul imunitar. Nu toți copiii se adaptează ușor la începerea creșei sau grădiniței, la contactul cu un mediu nou, cu persoane noi. Pe fondul unor experiențe stresante, repetate și prelungite, organismul secretă anumite substanțe în exces (cortizol), fapt care poate slăbi imunitatea copilului.

Pe scurt, cele 7 motive pentru care se tot îmbolnăvesc copiii sunt:

1. Copilul a intrat în contact cu un alt microb (virus, bacterie).

2. Copilul petrece foarte mult timp în spații închise, neaerisite, în care răspândirea microbilor este mai facilă.

3. Copilul a fost dus prea repede din nou în colectivitate, organismul fiind încă în convalescență.

4. Copilul nu consumă fructe și legume din care să își asigure necesarul de vitamine și minerale.

5. Copilul este supus unui stres repetat și prelungit.

6. Copilul nu se odihnește corespunzător și petrece prea mult timp în fața dispozitivelor electronice.

7. Administrăm copilului medicamente din proprie inițiativă, fără a ne consulta cu medicul, de obicei antibiotice (de cele mai multe ori în infecții virale sau în infecții bacteriene fără a avea o antibiogramă).

Nu, nu îi îndopăm pe copii cu imunostimulente, fie ele și din plante!

Da, este mai simplu să îi lăsăm tot anul să mănânce toate prostiile și să îi îndopăm apoi cu siropele când se îmbolnăvesc, sperând miracole în câteva ore sau zile! Dar nu aceasta este soluția. Sănătatea se construiește zi de zi prin obiceiuri sănătoase practicate de întreaga familie!

Dr Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Îngrijirea părului

Aspectul părului unei persoane are impact în viața sa socială, de aceea în general acordăm o atenție sporită îngrijirii podoabei capilare. Rolul părului este de a ne proteja pielea capului de lumina soarelui și de a ține de cald în zilele reci.

Fotografie de Skitterphoto pe Pexels.com

Faptul că părul nostru are o anumită culoare, este ondulat sau lins, mai moale sau mai aspru, mai des sau mai rar – este determinat genetic. Calitatea firului de păr, grosimea lui, este însă determinată hormonal.

O persoană are în medie între 70 000 -100 000 de fire de păr, care se reînnoiesc periodic. Este normal să ne cadă cam 50-100 de fire de păr într-o zi. Dacă fazele de regenerare ale firului de păr sunt perturbate, firele noi care cresc pot fi de o calitate mai slabă decât precedentele și, de asemenea, în număr mai mic.

Cauze ale căderii părului

Dintre cele mai frecvente cauze ale căderii părului, menționăm:

  • stresul
  • tranziția de la un anotimp la altul
  • perioada de după naștere
  • tulburările hormonale
  • infecțiile
  • abuzul de medicamente, cosmetice sau produse inadecvate
  • coafarea abuzivă (utilizarea frecventă a plăcii, extensiile, decoloratul și vopsitul)
Foto: pixabay.com
  • bolile autoimune

Tranziția de la un anotimp la altul poate influența căderea părului prin două aspecte: alimentația și modificarea secreției hormonale. De exemplu, primăvara secreția de hormoni sexuali este crescută, ceea ce determină o accelerare a ciclului de regenerare a firelor de păr și astfel acestea cad în număr mai mare. Legat de alimentație, perioada de iarnă este o perioadă în care în general consumăm mai puține fructe și legume proaspete, lipsa vitaminelor și mineralelor putând afecta regenerarea firelor de păr. Același lucru este valabil în cazul dietelor restrictive, neechilibrate.

Legat de perioada post-partum vorbim despre modificarea secreției de estrogeni. În timpul sarcinii organismul femeii secretă o cantitate mai mare de estrogeni, fapt care stimulează creșterea părului. După naștere, nivelul de estrogeni se normalizează. O altă perioadă delicată din viața femeilor, care afectează între altele și podoaba capilară, este menopauza, tot pe fondul modificărilor hormonale.

Până acum am menționat modificări hormonale  fiziologice ce pot interfera cu căderea și regenerarea firelor de păr. Dintre cauzele patologice, putem menționa căderea părului prezentă la femeile care suferă de sindromul ovarelor polichistice. De asemenea, afecțiunile glandei tiroide pot afecta calitatea firului de păr, căderea acestuia și regenerarea necorespunzătoare.

 În cazul infecțiilor putem vorbi de infecții propriu-zise sau de urmări ale temperaturii crescute care poate afecta foliculul firului de păr. Dintre afecțiunile infecțioase, mai frecventă este Tinea capitis, cauzată de o ciupercă și care determină alopecie.

Atunci când vorbim de căderi semnificative ale firelor de păr și de prezența zonelor de alopecie este indicat să ne adresăm medicului specialist dermatolog, care poate efectua o serie de teste, de la analize de sânge până la tricoscopie sau tricoteste genetice.

Când nu vorbim însă de situații patologice, reechilibrarea stilului de viață, prin odihnă și alimentație corespunzătoare (care să corecteze carențele de vitamine și minerale), poate rezolva problema.

Dacă este nevoie de un ajutor în plus, există câteva plante medicinale care ne pot fi de ajutor în îngrijirea părului.

Acestea pot fi utilizate sub formă de loțiuni sau măști, iar unele pot fi consumate și intern, la recomandarea unui medic fitoterapeut.

Dintre ceaiurile ce pot aduce beneficii podoabei capilare prin consumul intern menționăm: coriandru, urzică, brusture, coada calului, rozmarin ș.a.

De asemenea, se poate utiliza un amestec din brusture, urzica, menta, salvie, cimbru, rozmarin, busuioc, castan – sub formă de infuzie sau tinctură – cu care să se tamponeze și maseze rădăcinile firelor de păr. Majoritatea acestor plante intră și în componența loțiunilor de păr care se găsesc în magazinele tip plafar.

Uleiurile esențiale de mentă, melaleuca, lavandă, copaiba, rozmarin sau tămâie pot fi utilizate și ele cu efect benefic în stimularea circulației și regenerării firelor de păr.

Înainte de a ne spăla pe cap se poate aplica o mască cu efect regenerant.  

Rețeta pentru masca de păr cu efect regenerant o puteți găsi aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/06/12/masca-de-par-cu-efect-regenerant-2/

dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Mască de păr cu efect regenerant

Foto: internet

Ingrediente:

  • Ulei de ricin – 1 lingură
  • Ulei de jojoba, avocado, migdale sau argan – 1 lingură
  • Ulei de cocos – 1 lingură
  • +/- uleiuri esențiale mentă, melaleuca, lavandă, copaiba, rozmarin, cedru, smirnă, tămâie (câte 2-5 picături din fiecare dacă se folosesc în asociere sau 10-15 pic dacă se utilizează singure).

În funcție de lungimea firelor de păr, aceste cantități se pot adapta.

Acest amestec se omogenizează și se aplică la rădăcina firelor de păr și pe toată lungimea firelor, apoi se acoperă capul cu o bonetă sau prosop și se menține masca timp de 15-30 minute, după care se spală părul după rutina obișnuită.

Această mască se recomandă a fi folosită săptămânal.

Bydr. Cristina Munteanu

Vinul medicinal – un medicament desuet?

Foto: internet

Vinurile medicinale reprezintă un medicament și nu trebuie să le confundăm cu vinul de masă.

Ele sunt produse care se prepară având la bază un vin de masă (alb sau roșu, cât mai natural), dar în care se adaugă diferite plante medicinale, fructe sau legume – în funcție de efectul terapeutic urmărit. Se consumă în cantități moderate, de câțiva ml pe zi, conform indicației medicului fitoterapeut.

Vinurile medicinale versus infuzii din plante medicinale

De ce am apela la un proces mai laborios de obținere a unui vin terapeutic când ne putem prepara pur și simplu un ceai? Răspunsul constă în faptul că, datorită conținutului în alcool, vinul are o putere mai mare de extragere a principiilor active din plantele medicinale decât cea a apei folosite pentru a prepara o infuzie sau un decoct.

Afecțiuni tratate prin vinuri medicinale

Pentru ce afecțiuni se pot folosi vinurile medicinale?

Vinurile medicinale sunt recomandate în diverse afecțiuni. Cel mai adesea sunt utilizate ca tonice generale sau elixiruri în stări astenice, oboseală sau în convalescență. Ele pot fi utilizate în anemie, hipertensiune, hipercolesterolemie, afecțiuni pulmonare, afecțiuni renale, afecțiuni hepatice, reumatism, parazitoze intestinale, stări depresive, insomnii etc.

Pentru stările anemice, astenice sau în convalescență se recomandă de obicei vinurile medicinale din fructe, îndeosebi cele de coacăze, afine, mure, mere, portocale, măceșe, cătină, dar și din alte fructe.

Rețeta vinului de afine o puteți găsi aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/06/12/vin-de-afine/

Pentru afecțiunile hepatice și biliare se utilizează plante medicinale cu rol terapeutic, îndeobște plante amare: rostopască, anghinare, cicoare ș.a.

În afecțiunile pulmonare rezultate bune are vinul de hrean sau vinul preparat cu amestec din plante medicinale (cimbrișor, podbal, scai vânăt, tei, echinaceea ș.a.).

Rețeta vinului de hrean o puteți găsi aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/06/12/vin-de-hrean/

foto: internet

Pentru hipertensiune sunt cunoscute rețetele vinului de mărar, ceapă, păducel, saschiu ș.a.

Rețeta vinului de păducel o găsiți aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/06/12/vin-de-paducel/

Ca tonic nervos sunt recomandate vinurile de busuioc, iasomie, mentă, ginkgo biloba etc.

În cefalee și migrene pot fi de ajutor vinurile preparate din măceșe, levănțică, iasomie, saschiu ș.a.

Afecțiunile reumatismale constituie o serie de afecțiuni ce pot beneficia de ameliorare prin utilizarea vinurilor medicinale. Dintre vinurile recomandate în aceste situații amintim: vinul de tarhon, vinul de ridiche neagră, vinul de ghimbir sau turmeric ș.a.

Rețeta vinului de tarhon o găsiți aici:

https://fitoclinicdrm.ro/2022/06/12/vin-de-tarhon/

În cazul parazitozelor intestinale se poate utiliza cu succes vinul din pelin, cel de cuișoare, oregano, cimbru ș.a.

Un caz aparte este cel al pacienților oncologici. Pacienții care urmează cure de radioterapie pot consuma (în acord cu medicul oncolog, căruia trebuie să i se aducă la cunoștință orice tratament alternativ urmează pacientul) după ședințele de radioterapie 50 ml vin din pelin. Vinul din pelin este bogat în principii active precum azulenele, cu rol dovedit antiinflamator și antitumoral.

Pentru prepararea vinurilor medicinale se recomandă a urma cu strictețe prescripțiile medicului fitoterapeut. De asemenea, se recomandă utilizarea unor recipiente curate, din sticlă (nu vase din aluminiu sau cupru). Recipientele din sticlă se recomandă a fi de culoare închisă sau a se păstra la întuneric, închise ermetic. Plantele folosite vor fi achiziționate din surse sigure, pentru a evita utilizarea unor plante contaminate sau a altor plante decât cele indicate.

Un dezavantaj al acestor vinuri medicinale este faptul că ele necesită un timp mai îndelungat pentru preparare, care diferă în funcție de ingredientele folosite, de la câteva zile până la două-trei săptămâni. Dar vinurile astfel obținute și depozitate corespunzător au o perioadă de valabilitate mare (6 luni-1 an).

Aceste preparate nu se recomandă celor cu ulcer gastro-duodenal și celor cu afecțiuni hepatice sau renale severe. De asemenea, pentru afecțiuni ale copiilor este recomandată alegerea unei forme de administrare specifice vârstei (siropuri), care să coreleze raportul risc-beneficiu.

Pacientul trebuie să aducă la cunoștința medicului fitoterapeut toate afecțiunile de care suferă și medicamentele de sinteză pe care le consumă în mod constant, pentru a evita eventualele interacțiuni între principiile active din medicamente și cele din plantele medicinale.

                                                               dr. Cristina Munteanu

Bydr. Cristina Munteanu

Vin de tarhon

Foto: internet

Ingrediente:

50 g frunze uscate de tarhon

1 l vin alb

Preparare: 

Frunzele de tarhon se așează într-un recipient emailat sau de sticlă, peste ele turnându-se 1l de vin alb. Se acoperă recipientul și se lasă la macerat timp de o săptămână într-un loc răcoros. După o săptămână se strecoară și se depozitează în recipiente de sticlă închise cu dop, la loc răcoros sau frigider. Din acest amestec se consumă 25 ml de 3 ori pe zi, înainte de mese.

Bydr. Cristina Munteanu

Vin de păducel

Foto: pixabay.com

Ingrediente:

50 g fructe de păducel

50 g frunze păducel

coaja de la 1 lămâie

+/- 1 linguriță de scorțișoară

100 g miere

1 l vin roșu

Preparare:

Fructele și frunzele de păducel, coaja de la o lămâie (bio, spălată prealabil), +/- 1 linguriță de scorțișoară și mierea se pun într-un recipient din sticlă închisă la culoare, apoi se adaugă vinul. Se închide borcanul și se lasă la macerat 14-21 zile, timp în care periodic se agită. Se strecoară și se pune în sticle. Se consumă câte 25 ml vin de păducel de 3 ori pe zi, înainte de mese.

Bydr. Cristina Munteanu

Vin de hrean

Foto: internet

Ingrediente:

200g hrean ras

1 l vin roșu

200 g miere

Preparare:

Hreanul ras se pune într-un recipient de sticlă, apoi se adaugă vinul. Se lasă la macerat timp de 10-14 zile. Se strecoară și se adaugă mierea. Se consumă câte 10-30 ml vin de hrean de 3 ori pe zi, înainte de mese.

Bydr. Cristina Munteanu

Vin de afine

Ingrediente:

500 g afine

1 l vin roșu

100 g miere

+/- 1 linguriță scorțișoară

+/- 1 linguriță cuișoare

Preparare:

Afinele proaspăt culese și spălate se zdrobesc ușor, peste ele adăugându-se 1 l de vin roșu și 100 g miere (+/-1 linguriță scorțișoară și 1 linguriță cuișoare). Amestecul se prepară într-un vas emailat sau într-un recipient de sticlă și se lasă acoperit (într-un loc răcoros, la întuneric) la macerat timp de o săptămână. Se strecoară și se pune într-o sticlă închisă cu dop, care se păstrează la loc răcoros sau în frigider.

Din acest amestec se consumă câte 25 ml de 3 ori pe zi, înainte de mese.

Bydr. Cristina Munteanu

Cătina roșie (Tamarix gallica sau Tamarix ramosissima)

foto: internet

Cătina roșie este un arbust ramificat, a cărui înălțime atinge 1-3 m, preferând solurile nisipoase.

Această specie este mai puțin cunoscută și mai puțin utilizată astăzi în fitoterapie decât cătina albă, dar nu mai puțin valoroasă.

De la această specie de cătină se pot utiliza în scop terapeutic scoarța, frunzele, mlădițele și florile, bogate în principii active precum taninuri, acid galic, vitamine, minerale ș.a.

Extractul din mlădițe de cătină roșie are acțiune în principal pe măduva osoasă, contribuind la stimularea formării de hematii (celule roșii) și trombocite. Îmbunătățește funcția splenică și hepatică; ajută la scăderea nivelului colesterolului; contribuie la protejarea organismului împotriva stresului oxidativ.

foto:pixabay.com

Cătina roșie este indicată în anemie, trombocitopenie, leucopenie, sindroame hemoragice, mononucleoză infecțioasă, hepatite virale, viroze eruptive.

Atenție!

Produsele pe bază de cătină roșie nu se administrează persoanelor cu probleme ale coagulării sau care iau tratament anticoagulant decât la recomandarea unui medic și cu verificarea timpilor de sângerare și coagulare!

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

  1. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.
  2. Boulaaba M, Tsolmon S, Ksouri R, Han J, Kawada K, Smaoui A, Abdelly C, Isoda H. Anticancer effect of Tamarix gallica extracts on human colon cancer cells involves Erk1/2 and p38 action on G2/M cell cycle arrest. Cytotechnology. 2013 Dec;65(6):927-36. doi: 10.1007/s10616-013-9564-4. Epub 2013 Jun 26. PMID: 23801270; PMCID: PMC3853633.
  3. Riadh Ksouri, Hanen Falleh, Wided Megdiche, Najla Trabelsi, Baya Mhamdi, Kamel Chaieb, Amina Bakrouf, Christian Magné, Chedly Abdelly, Antioxidant and antimicrobial activities of the edible medicinal halophyte Tamarix gallica L. and related polyphenolic constituents. Food and Chemical Toxicology, Volume 47, Issue 8, 2009, Pages 2083-2091, ISSN 0278-6915, https://doi.org/10.1016/j.fct.2009.05.040. (https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0278691509002579)