Tag Archive cistite

Bydr. Cristina Munteanu

Cireș (Cerasus/Prunus avium)

foto: istockphoto.com

Cireșul este un pom fructifer care crește în țara noastră în zonele de câmpie, deal și munte. Primăvara îi admirăm splendoarea și mirosul delicat al florilor, în timp ce vara ne delectăm cu fructele dulci-acrișoare.

De la cireș se folosesc în scop medicinal florile, frunzele, fructele, cozile fructelor și sâmburii – cu compoziții și proprietăți diferite.

Florile și frunzele de cireș sunt bogate în acid citric, acid cafeic, acid malic, taninuri, flavonoide, genisteină, uleiuri esențiale. Au proprietăți diuretice, antiinflamatoare, hipotensive.

Fructele conțin vitamine (A, B, C, E, K), minerale (calciu, cupru, fier, mangan, magneziu, potasiu, zinc), polifenoli, betacaroten, quercetină, fibre, melatonină etc. Cele mai închise la culoare au un conținut mai ridicat în antioxidanți. Cireșele sunt consumate de cele mai multe ori ca atare, fără a le cunoaște multiplele beneficii: vitaminizante, remineralizante, antioxidante, antiinflamatorii, tonice generale și nervoase, reglatoare ale tranzitului intestinal.

Codițele de cireșe conțin taninuri, saponine, flavonoide, proantocianidoli, săruri de potasiu și au proprietăți diuretice, depurative, antiinflamatoare, antiedematoase, hipotensive, astringente.

Sâmburii de cireșe conțin acizi grași Omega 3, Omega 6 și Omega 9, vitamina E, vitamina A, fitosteroli și au proprietăți antiinflamatorii, regenerante, emoliente, echilibrează secreția de sebum și conferă protecție împotriva radiațiilor UV.

Florile de cireș se recomandă intern în:

foto: istockphoto.com
  • edeme
  • celulită
  • artrită
  • reumatism articular

Codițele de cireșe recomandă în:

  • infecții urinare joase (cistite, prostatite)
  • infecții urinare înalte (pielonefrite)
  • microlitiaza urinară
  • valori ridicate ale ureei și creatininei
  • hipertensiune arterială
  • artrită reumatoidă
  • enterocolite
  • celulită

Sâmburii de cireșe au proprietatea de a reține mult timp căldura sau frigul și se folosesc sub formă de pernițe

foto: istockphoto.com
  • încălzite – aplicate pe burtica bebelușilor pentru a diminua colicile, în lombalgii, bronșite, dureri menstruale, dureri reumatice
  • răcite – în contuzii, entorse, înțepături de insecte, migrene

Uleiul din sâmburi de cireșe este recomandat

  • intern

-în afecțiuni cardiovasculare

-ca tonic nervos

-tulburări psiho-emoționale

-carențe vitaminice

  • extern pentru efectul
foto: istockphoto.com

– protector împotriva radiațiilor UV

-antiaging

-regenerator cutanat.

Florile de cireș se folosesc intern sub formă de infuzie sau vin medicinal. Uleiul din flori de cireș este un parfumant deosebit utilizat în cosmetică și aromaterapie.

Codițele de cireșe se folosesc intern sub formă de infuzie, decoct, pulbere, tinctură, vin medicinal, capsule cu pulbere – singure sau în combinații de ceaiuri diuretice și depurative.

Uleiul din sâmburi de cireșe presat la rece se folosește intern ca atare sau în preparate culinare (salate, supe, ciorbe) iar extern în diferite amestecuri pentru efectele benefice cutanate.

Pudra de cireșe este bogată în vitamine, minerale și antioxidanți și se folosește în patiserie/cofetărie ca aromatizant și colorant în prăjituri, înghețată, iaurturi, shake-uri, smoothie-uri etc.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

foto: istockphoto.com

1. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

2. Ferretti G, Bacchetti T, Belleggia A, Neri D. Cherry antioxidants: from farm to table. Molecules. 2010 Oct 12;15(10):6993-7005. doi: 10.3390/molecules15106993. PMID: 20944519; PMCID: PMC6259571.

3. Kelley DS, Adkins Y, Laugero KD. A Review of the Health Benefits of Cherries. Nutrients. 2018 Mar 17;10(3):368. doi: 10.3390/nu10030368. PMID: 29562604; PMCID: PMC5872786.

Bydr. Cristina Munteanu

Afin (Vaccinium myrtillus)

foto: pixabay.com

Afinul este un arbust fructifer care crește spontan în zonele muntoase în general, dar care poate fi cultivat și în grădinile noastre (afinul de cultură).

Afinul este una dintre plantele medicinale care este deopotrivă aliment și medicament.

Se folosesc în scop medicinal frunzele, fructele, mlădițele de afin și chiar semințele.

Frunzele de afin se folosesc sub formă de infuzie sau tinctură.

Fructele se consumă ca atare sau sub formă de decocturi, macerate.

Mlădițele de afin se găsesc sub forma gemoderivatelor (maceratelor glicerinice).

Substanțele active cărora afinul își datorează proprietățile sunt numeroase și diferă în funcție de partea arbustului la care ne referim.

Frunzele conțin triterpene, fitosteroli, flavonoide, quercetină, tanin, săruri minerale, mirtilină și neomirtilină ș.a. Neomirtilina este o substanță asemănătoare insulinei, ceea ce recomandă frunzele de afin ca fiind un fel de insulină vegetală, cu proprietăți hipoglicemiante – indicat în diabetul zaharat.

Fructele conțin antociani, flavonoizi, acizi organici, vitamine A, B1, B2, C, minerale (mangan, fier) ș.a.

Semințele de afin sunt bogate în acizi grași de tipul omega-3 și omega-6. Uleiul extras din semințe de afine este un preparat mai rar, cu indicații atât medicale, cât și cosmetice.

Cea mai cunoscută proprietate a afinului este aceea de antiinflamator, antiseptic și antibacterian al tractului digestiv și urinar. La aceasta adăugăm proprietatea hipoglicemiantă menționată anterior, acțiunea protectoare asupra sistemului vascular în general și efectul antiproliferativ tumoral.

foto: pixabay.com

Afinul este astfel indicat în:

  • afecțiuni gastro-intestinale (diaree, enterite, colite, ulcer gastro-duodenal)
  • afecțiuni ale aparatului urinar (cistite, uretrite, pielonefrite)
  • afecțiuni ale cavității bucale (afte, gingivite, stomatite)
  • afecțiuni oculare (retinopatie diabetică și hipertensivă, retinită, uveită, nictalopie, miopie)
  • diabet zaharat
  • gută
  • afecțiuni tumorale.

dr. Cristina Munteanu

Bibliografie selectivă:

1. Ovidiu Bojor, Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Fiat Lux, 2003.

2. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale spontane din România, Rovimed Publishers, 2017.

3. Del Bubba M, Di Serio C, Renai L, Scordo CVA, Checchini L, Ungar A, Tarantini F, Bartoletti R. Vaccinium myrtillus L. extract and its native polyphenol-recombined mixture have anti-proliferative and pro-apoptotic effects on human prostate cancer cell lines. Phytother Res. 2021 Feb;35(2):1089-1098. doi: 10.1002/ptr.6879. Epub 2020 Sep 14. PMID: 32929801

4. Kim J, Kim CS, Lee YM, Sohn E, Jo K, Kim JS. Vaccinium myrtillus extract prevents or delays the onset of diabetes–induced blood-retinal barrier breakdown. Int J Food Sci Nutr. 2015 Mar;66(2):236-42. doi: 10.3109/09637486.2014.979319. Epub 2015 Jan 13. PMID: 25582181

5. Kosehira M, Machida N, Kitaichi N. A 12-Week-Long Intake of Bilberry Extract (Vaccinium myrtillus L.) Improved Objective Findings of Ciliary Muscle Contraction of the Eye: A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled, Parallel-Group Comparison Trial. Nutrients. 2020 Feb 25;12(3):600. doi: 10.3390/nu12030600. PMID: 32106548; PMCID: PMC7146147.

6. Satoh Y, Ishihara K. Investigation of the antimicrobial activity of Bilberry (Vaccinium myrtillus L.) extract against periodontopathic bacteria. J Oral Biosci. 2020 Jun;62(2):169-174. doi: 10.1016/j.job.2020.01.009. Epub 2020 Feb 11. PMID: 32057978.

7. Takikawa M, Inoue S, Horio F, Tsuda T. Dietary anthocyanin-rich bilberry extract ameliorates hyperglycemia and insulin sensitivity via activation of AMP-activated protein kinase in diabetic mice. J Nutr. 2010 Mar;140(3):527-33. doi: 10.3945/jn.109.118216. Epub 2010 Jan 20. PMID: 20089785